România literară, aprilie-iunie 1973 (Anul 6, nr. 14-26)

1973-04-05 / nr. 14

Şantier Méliusz Joseph a Încredinţat Editurii Criterion romanul intitu­lat Soartă şi simbol, ba aceeaşi editură are Jurna­tul Oraş in ceaţă, in tra­ducerea lui Constantin Olariu. A încredinţat E­­diturii Eminescu volumul de poeme Arena, în tra­ducerea lui Virgil Teodo­­sescu. Lucrează la un jurnal de călătorie, Cercul, pen­tru Editura Criterion. Alexandru Lungu are un curs de apariţie la Editura Cartea Româ­nească volumul de poe­me Armura de aer, ilus­trat de copiii pictori din Vultureşti. A predat Editurii Emi­nescu volumul selectiv Marea autumnală care cuprinde primele sale şase volume de la Ora 25 pînâ la Poeme — 1971. Lucrează pentru Edi­tura Cartea Românească la un volum de note şi eseuri, intitulat Domino, şi la un volum de prozo­­poeme cu titlul Nutreţ pentru demoni. Mircea Ciobanu are sub tipar la Editura Cartea Românească edi­ţia a doua a lucrării sale Martorii — de fapt o va­riantă a primei ediţii. A predat Editurii Eminescu, volumul de poeme Cele ce sunt, şi cartea de pro­ză intitulată Tăietorul de lemne. Lucrează la romanul Istorii pe care îl va în­credinţa Editurii Cartea Românească. N. Carandino a depus la Editura Juni­mea selecţia de eseuri teatrale Scena şi ideile ei. A predat Editurii Cartea Românească volumul de eseuri Autori, piese şi spectacole, iar Editurii Dacia şi Editurii Emines­cu, cărţile de amintiri, Actori de ieri şi de azi şi respectiv întâmplări de ieri, ginduri de azi. Are la Editura Emines­cu traducerile Electra şi Antigona de Sophocles. Andrei Ciurunga a depus la Editura Mili­tară volumul de versuri patriotice Echivalenţe, la Editura Junimea cu­legerea de poeme Tăce­rea de-a cînta, iar la E­­ditura Cartea Româneas­că, Argumente împotriva nopții, o nouă selecție de poeme. Alexandru Baciu are sub tipar la Editura Minerva, in Colecţia „Bi­blioteca pentru toţi“ o antologie în două volume din operele eseistului şi filosofului francez Alain, realizată în colaborare cu N. Steinhardt. Calendar literar REVISTE APĂRUTE IN LUNA APRILIE: • 1861 — ,,Revista română“ (la Bucureşti, sub con­ducerea lui Al. Odobescu, pînă în 1863). In paginile revistei, la care au colaborat V. Alecsandri, I. Ghica, AL Donici ş.a., au apărut şi Ciocoii vechi şi noi de N. Filimon (în anii 1862—1863) şi, parţial, Istoria ro­mânilor sub Mihai Vodă Viteazul de N. Bălcescu (In anii 1861—1863). • 1912 — „Fronda“ (la Iaşi). • 1922 — „Năzuinţa* (la Craiova, pînă în 1926, apoi in anii 1928—1929, sub conducerea unui comitet format din­ Elena Farago, George Murnu, I. D. Dongorozi, C. D. Fortunescu, C. Gerota şi I. B. Georgescu. • 1925 — „Graiul nostru“ (la Bîrlad, pînă în decem­brie 1927, printre colaboratori fiind: AL Vlahuţă, G. Tutoveanu, Ion Paladă, G. M. Vlădescu, V. I. Popa, Tudor Pamfile, V. Voiculescu, Paul I. PapadopoL D. Iov, Petre Constantinescu-Iaşi şi G. Ursu). • 1927 — „Sinteza“ (la Bucureşti, sub conducerea lui G. Călinescu şi G. Nichita, printre colaboratorii remarcabili aflîndu-se­­ T. Arghezi, Camil Petrescu, Felix Aderca, Ion Pillat, Aron Cotruş, M. Celarianu, N. Davidescu, G. Ciprian, Ion Barbu, N. Iorga, C. Ră­­dulescu-Motru, Horia Furtună, Adrian Maniu, O. Goga, Ion Vinea, Gala Galaction, I. Peltz şi I. Valerian). • Se împlinesc 45 de ani de la apariţia (aprilie 1928) revistei de avangardă literară „Unu“ (la Bucureşti, cu Întreruperi, pînă în decembrie 1932, sub conducerea lui Saşa Pană). Au colaborat : Geo Bogza, Aurel Ba­­ranga, Victor Brauner, Filip Bunea, I. Călugăru, I. G. Costin, Filip Corza, Al. Dimitriu-Păușești, Gh. Dinu, Mihail Dan, Sandu Eliad, Dan Faur, B. Fundoianu, Virgil Gheorghiu, Ion Vinea, Ilarie Voronca, A. Za­­remira, Tristan Tzara, I. Vitner. • 1 aprilie — 1697 — s-a născut Antoine Francois Prevost D’Exiles (m. 1763) • 1809 — s-a născut N. V. Gogol (m. 1852) • 1866 — a fost înfiinţată Academia Română (Societatea literară română) • 1869 — Emi­nescu, împreună cu alţi tineri, înfiinţează cercul literar Orientul • 1880 — apare in „Convorbiri literare“ poe­zia lui Eminescu O, mamă... • 1881 — s-a născut Octavian Goga (m. 1938) • 1881 — apare în „Convorbiri literare“ Scrisoarea II de M. Eminescu • 1937 — în urma denigrării de către presa reacţionară a lui M. Sa­doveanu apare un Protest al intelectualilor semnat, Intre alţii, de Rebreanu, Ralea, Lovinescu, Topîrceanu, D. Botez, Petru Groza, G. Călinescu, Z. Stancu etc., la care se ia apărarea prozatorului • 1947 — a murit J. Richard Bloch (m. 1884) • 1957 — a fost înfiinţat Muzeul literaturii române. • 1 aprilie — 1805 — s-a născut H. Chr. Andersen (m. 1875) • 1819 — s-a născut Dimitrie Bolintineanu • 1820 — s-a născut Emile Zola (m. 1902) • 1867 — apare in „Familia“ (din 2/14 aprilie) poezia lui Emi­nescu — Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie • 1939 a apărut „România literară“ (la Bucureşti, săptă­­mînal, pînă la 12.V.1940, sub direcţia lui Cezar Pe­trescu). • 3 aprilie — se împlinesc 190 de ani de la naşte­rea (1783) scriitorului american Washington Irving (m. 1859). • 3 aprilie — 1903 — s-a născut Peter Huchel • 1905 — a murit Ioan Pop-Reteganul (n. 1853) • 1946 — a murit Fompiliu Constantinescu (n. 1901). • 4 aprilie — 1774 — a murit Oliver Goldsmith (n. 1728) • 1896 — s-a născut Tristan Tzara (m. 1963). • 5 aprilie — se Împlinesc 115 ani de la nașterea (1858) lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea (m. 1918). • 5 aprilie — 1944 — a murit Isolde Kurz (n. 1853) • 1946 — a murit Ilarie Voronca (n. 1903). • 6 aprilie — se împlinesc 15 ani de la moartea (1958) poetului german Reinhold Schneider (n. 1933). • 6 aprilie — 1812 — s-a născut A.I. Herten (m. 1870) • 1844 — s-a născut Anatole France (m. 1924) • 1912 — a murit Giovanni Pascoli (n. 1855). 12 România literară UNIUNEA­ SCRIITORILOR • Sâmbătă 31 martie 1973 au plecat la Praga Virgil Teodorescu vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor şi Ion Hobana, secretar al Uniunii Scriitorilor, pentru a semna noua înţelegere de colaborare dintre Uniunea Scriitorilor din R.S. România şi Uniunea Scriitorilor cehi şi Uniunea Scriitorilor slovaci din Cehoslovacia. • în cadrul schimburilor culturale dintre Consiliul Cul­turii şi Educaţiei socialiste şi British Council au sosit în ţara noastră istoricul de artă şi criticul de teatru englez John Courtenay Trewin şi soţia sa Wendy Mónik, în ve­derea unei documentări în legătură cu teatrul românesc contemporan. Intre altele, oaspeţii au făcut o vizită la revista „Ro­mânia Literară“ şi au avut o întilnire la sediul Uniunii Scriitorilor, la care au participat Alf Adania, Paul Eve­­rac, Sergiu Fărcăşan, Radu Lupan, Radu Nichita şi Leo­­■ida Teodorescu. • La noua bibliotecă municipală din Piatra Neamţ a fost inaugurat cel de al II-lea Salon al cărţii. Manifesta­re culturală de amploare, salonul găzduieşte în acest an peste 2 000 de volume,­­ aparţinînd tuturor editurilor din ţară • Poetul Gheorghe Istrate a fost invitatul cadrelor di­dactice şi elevilor de la liceele nr. 1 şi nr. 2 din Sighi­şoara. Cu prilejul acestei întîlniri, s-a hotărît înfiinţarea unui cenaclu literar al elevilor din Sighişoara care va purta numele lui Marie Chendi • La invitaţia Consiliului Sindical judeţean Ilfov. In colaborare cu editura Militară a fost organizată în ora­şul Olteniţa o întîlnire a acad. Mihai Beniuc cu cititorii. • Cu ocazia apariţiei cărţii sale de poezii — Ochii şi ploile, Iv. Martinovici a avut o Întîlnire cu cadrele uni­versitare de la Clinica de pediatrie din Timişoara şi cu elevii de la Şcoala nr. 9 din Hunedoara. Teatrul „Manuscriptum“ • La Muzeul literaturii române din Bucureşti a avut loc deschiderea ciclului de spectacole-lectură în cadrul Teatrului Manuscriptum. Prima manifestare a fost con­sacrată pieselor lui G. Călinescu­­ Răzbunarea lui Vol­taire, Despre minte sau Napoleon şi Fouché, Napoleon şi Sf. Elena şi Fluturele. Piesele au fost interpretate de cercetători de la Institutul de teorie şi Istorie literară „G. Călinescu“. In partea a doua a spectacolului a fost prezentată Tragedia regelui Otakar şi a prinţului Dalibor — piesă pentru păpuşi a cărei lectură, înregistrată pe bandă de magnetofon, a fost făcută cu ani în urmă de G. Căli­nescu. Al doilea spectacol din cadrul Teatrului Manu­scriptum : „Acolo unde-s nalţi stejari“, susţinut de acto­rul Tudor Gheorghe, va avea loc luni 9 aprilie 1973. Cenaclul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti în luna martie a luat fiinţă Cenaclul Literar al Asocia­ţiei Scriitorilor din Bucureşti care ţine şedinţe bilunare la Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu“. In cadrul acestui Cenaclu citesc şi sunt supuşi confruntării cu publicul ti­neri scriitori din Bucureşti cît şi din judeţele afiliate Asociaţiei­­ Argeş, Galaţi, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman. „România Literară“ va publica în numerele viitoare cele mai izbutite lucrări citite şi dezbătute în Cenaclu. Tinerii scriitori care doresc să citească în Cenaclu sunt anunţaţi pe această cale că trebuie să depună lucrările la sediul Asociaţiei, cu cel puţin zece zile înainte. • Luni 2 aprilie 1973, a avut loc la Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu“ şedinţa cenaclului „Asociaţiei Scri­itorilor din Bucureşti“, în cadrul căreia au citit din lu­crările lor Mara Nicoară din Tg. Mureş şi Ion Dragomir din Constanţa. Şedinţa a fost condusă de Dan Deşira. Au participat la discuţii : Constantin Călinescu, Florentin Popescu, Maria Rovan, Ion Stanciu, Petre Striban şi Adam Vladimir. Cenaclul „JUNIMEA“ Duminică 25 martie a.c., în sala din bd. Schitu Măgureanu, a avut loc şedinţa de lucru a cenaclu­lui „Junimea“ în care au citit Ioan Flora şi Paulina Mihăiţă (amîndoi poezie). Au luat cuvîntul­­ Ion Ivan, Marian Copcea, Maria Găvan, Gheorghe Cră­ciun, Mihai Andrei şi Paul Ţârău. Ședința a fost condusă de criticul Ov. S. Croh­­mălniceanu. 90 de ani de la apariţia „Luceafărului“ de Mihai Eminescu Recent, a avut loc la Deva, sub egida Inspec­toratului Şcolar şi a Casei judeţene a corpului di­dactic din judeţul Hunedoara, Simpozionul Mihai Eminescu — 90 de ani de la apariţia „Luceafăru­lui". Despre acest important eveniment au vorbit Ion Dodu Bălan, vicepreşedinte al C.C.E.S., prof. univ. dr. docent Augustin Z.N. Pop, prof. univ. dr. I. G. Tohăneanu, prof. Graţian Jucan, Gheorghe Emi­nescu (nepotul poetului, fiul lui Matei Eminescu) şi alţii Cu prilejul acestui eveniment, Casa judeţeană a corpului didactic a editat lucrarea Profil emines­cian In care sunt inserate studii, articole și docu­mente, printre care­­ fotocopia manuscrisului in­tegral al „Luceafărului“. V. B. Gheorghe Eminescu, nepotul poetului, vorbind la simpozionul de la Deva, organizat cu prilejul sărbătoririi a 90 de ani de la apariţia „Luceafă­rului“ in „Almanahul Societăţii academice social­­literare România Jună“, Viena, aprilie 1883. ­ Primul colocviu naţional studenţesc „Mihai Eminescu“ In zilele de 30, 31 martie şi 1 aprilie. In amfitea­trul „Odobescu“ al Facultăţii de limba şi literatura română a Universităţii din Bucureşti, s-au desfă­şurat lucrările primului colocviu naţional studen­ţesc „Mihai Eminescu“. Au participat — cu peste 30 de comunicări — membri ai cercurilor ştiinţi­fice ale facultăţilor de filologie din ţară şi ale ins­titutelor pedagogice. Alături de studenţi au fost invitate personalităţi ale vieţii universitare şi ştiinţifice, între care Şerban Cioculescu, Al. Dima, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, (care a prezentat comu­nicarea „Actualitatea cercetărilor eminesciene“), Al. Piru, Ovidiu Papadima, Eugen Todoran, precum şi reprezentanţi ai institutelor de specialitate. Holul facultăţii a găzduit o expoziţie organizată în colaborare cu Biblioteca Academiei şi cu Bi­blioteca centrală universitară, reunind manuscrise, ediţii princeps, scrisori, publicaţii la care a cola­borat Mihai Eminescu, studii şi monografii dedi­cate poetului în ţară şi peste hotare.

Next