România literară, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 14-26)

1974-04-04 / nr. 14

Nenumărate mesaje de cordiale felicitări MĂREŢUL ACT ISTORIC de la 28 Martie, pe care întregul popor român l-a primit cu neţărmu­rită bucurie şi cald entuziasm, a fost salutat, pe toate meridianele lumii, cu cele mai înalte mărturii de stimă şi de omagii prieteneşti, în nenumăratele telegrame şi mesaje venite de peste hotare, de la şefii de state şi de guverne, de la cele mai reprezenta­tive personalităţi ale vieţii publice şi politice, de la conducătorii celor mai prestigioase organizaţii in­ternaţionale, de la personalităţile de frunte ale opiniei publice, se subliniază însemnătatea alegerii Tovarăşului Nicolae Ceauşescu în funcţia suprema de Preşedinte al Republicii Socialiste Romania. Reiese, din toate aceste mesaje, profunda stima şi admiraţie de care se bucură şeful statului roman in lumea întreagă, elogiul adus de unanimitatea opiniei publice străine personalităţii sale. Alături de cuvintele de felicitare, de urările de succes, este exprimată, in mod unanim, convingerea ca in inalta funcţie de Preşedinte al Republicii Socialiste Roma­nia, Tovarăşul Nicolae Ceauşescu va manifesta acelaşi dinamism, aceeaşi înţeleaptă­­ şi prompta putere de pătrundere, acelaşi ferm spirit al deciziei, care l-au caracterizat şi pînă acum. Felicitările cordiale, omagiile pline de perfectă deferenţă adre­sate celui dinţii Preşedinte al Republicii noastre sunt însoţite de sincere şi amicale urări de fericire şi de prosperitate pentru poporul român, pentru succesul muncii sale paşnice, pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare internaţională rodnică. Toate aceste mesaje sunt întîmpinate de opinia publică din România socialistă cu inima deschisă, cu cele mai frumoase gînduri de perfectă reciprocitate, in serviciul păcii şi bunei stări a tuturor naţiunilor. Relaţiile româno-cehoslovace DE LA ÎNCEPUTUL acestei săptămîni s-au des­făşurat, la Praga, convorbirile oficiale dintre mi­nistrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, George Macovescu, şi ministrul afacerilor externe al R.S. Cehoslovace, Bohuslav Chnoupek. S-a efectuat, cu acest prilej, un larg schimb de păreri privitor la stadiul actual şi la perspectivele dezvoltării relaţiilor bilaterale româno-cehoslovace, precum şi în legătură cu unele probleme interna­ţionale de actualitate. La dineul ce a avut loc în seara de luni, cei doi miniştri au rostit toasturi în care au fost subliniate relaţiile tradiţionale de pri­etenie şi colaborare dintre România şi Cehoslovacia. în toastul său, George Macovescu a spus : „Hotă­­rîrea privind instituirea funcţiei de Preşedinte al Republicii Socialiste România şi alegerea ca intiiul Preşedinte al Republicii a tovarăşului Nicolae Ceauşescu reprezintă un moment de importanţă istorică în viaţa naţiunii noastre socialiste, o recu­noaştere a imensei sale contribuţii la construirea societăţii noi, socialiste, la dezvoltarea unui spirit novator in intreaga noastră viaţă, a rolului său de promotor neobosit al ideilor de pace şi de colaborare cu toate statele. Configuraţia politică a lumii contemporane, complexitatea şi caracterul indivizibil al problemelor care confruntă astăzi omenirea fac obiectiv necesară participarea activă a fiecărui stat, indiferent de orînduirea socială, de dimensiuni sau potenţial material, la viaţa interna­ţională. In acest spirit — a spus George Macovescu — România, împreună cu celelalte state socialiste, cu alte numeroase ţări, acţionează cu hotărîre pentru înfăptuirea idealurilor înaintate ale lumii contem­porane, participă activ la hinta pentru o organizare nouă, democratică, a relaţiilor internaţionale“. Din cronica internaţională * ÎNCETAREA DIN VIAŢĂ A PREŞEDINTELUI FRANŢEI, GEORGES POMPIDOU. Agenţiile tele­grafice de presă au anunţat trista veste că în seara zilei de marţi, 2 aprilie, Georges Pompidou a încetat din viaţă. Ştirea a fost comunicată de secretariatul Preşedinţiei Republicii Franceze, după un buletin semnat de medicul personal al preşedintelui, pro­fesorul dr. Jean Vignalou. Născut la 5 iulie 1911, la Montboudif, în departa­mentul Cantal, situat în regiunea Auvergne din Masivul Central al Franţei, Georges Pompidou a făcut, la Paris, studii de drept şi economie poli­tică. După al II-lea război mondial a devenit cola­borator apropiat al generalului de Gaulle, a fost, de mai multe ori, membru al guvernului şi, intre 1982 şi 1968, prim ministru. La 15 iunie 1969 a fost ales preşedinte al Republicii Franceze, funcţie pe care a îndeplinit-o pînă la încetarea din viaţă. Cronicar 2 România literară • Editorul suedez Re­ne Coeckelberghs a fost oaspete a Uniunii Scrii­torilor din R.S. România. Cu acest prilej, editorul a purtat discuţii cu pri­vire la posibilitatea edi­tării în Suedia a unor opere de prestigiu din li­teratura noastră contem­porană. • In cadrul înţelegerii de colaborare dintre U­­niunea Scriitorilor din R.S. România şi Uniunea Scriitorilor din U.R.S.S. ne vizitează ţara F.K. Vi­­draşcu, secretar general de redacţie al revistei „Novîi Mir“. • Marti, 26 martie, în cadrul ,.Săptămînii cul­turii medieşene“, orga­nizată în intîmpinarea ce­lei de a XXX-a aniver­sări a Eliberării, membrii cenaclului literar „Octa­­vian Goga“ din munici­piul gazdă s-au întîlnit, in cadrul unui schimb de opinii, urmat de un re­cital de poezie, cu redac­tori ai revistelor „Tran­silvania“ și „Steaua“. Au participat, din partea re­vistei „Transilvania“ , Mircea Tomuş, Titu Po­­pescu, Ion Mircea şi Ion Maxim Danciu , Adrian Popescu şi Aurel Sorobe­­ţea, redactori ai revistei „Steaua“, iar din partea cenaclului medieşan : Ti­tus Andronic, Horea Lu­­pu, George Nimigeanu, Gavril Rusu, Gheorghe Felder, George Togan şi Ion Moisin. Viaţa literară * UNIUNEA SCRIITORILOR • Vineri 29 martie, la Casa Scritoriilor „Mihail Sadoveanu“ a avut loc şedinţa secţiei de dra­maturgie a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, prezidată de Mihnea Gheorghiu, secretarul Bi­roului de secţie. Florin Tornea a făcut o infor­mare asupra dramatur­giei ultimilor doi ani şi sarcinilor ce revin dra­maturgilor in intimpina­­rea celei de-a XXX-a a­­niversări a eliberării pa­triei. La discuţii au partici­pat : Iosif Naghiu, Radu Dumitru, Mihail Davido­­glu, I.D. Sîrbu, Horia Lo­­vinescu, Teodor Mănes­­cu, Dorel Dorian, Leo­­nida Teodorescu, Florian Nicolau, secretar literar la Teatrul Naţional din Bucureşti, şi Constantin Măciucă, directorul Di­recţiei teatrelor din Con­siliul Culturii şi Educaţi­ei Socialiste. In încheierea lucrărilor, secţia de dramaturgie a hotărît ca noul Birou al secţiei să aibă următoarea compoziţie : secretar : Mihnea Gheorghiu, mem­bri : Iosif Naghiu, Radu Popescu, Leonida Teo­­dorescu şi Florin Tornea. Secţia de dramaturgie a hotărît înfiinţarea unui cenaclu a cărui activita­te se va desfăşura lunar. Lucrările propuse spre lectură vor fi depuse la sediul Asociaţiei Scriito­rilor din Bucureşti, str. Nicolae Golescu 15, cu specificarea : Pentru ce­naclul de dramaturgie. Şedinţa Cenaclului „Titu Maiorescu“ al Asociaţiei Juriştilor din România, des­făşurată sub conducerea lui Gabriel Iosif Chiuzbaian, a găzduit o interesantă dez­batere literară în cadrul căreia a vorbit Virgil Teodorescu, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, redactor-şef al revistei „Luceafărul“. Actriţele Mariella Petrescu şi Iaro­­dara Nigrim au recitat apoi din versurile poetului. A fost prezent la această dezbatere tovarăşul Emilian Nucescu, preşedinte al Tribunalului Suprem şi al Asociaţiei Juriştilor din R. S. România. In cenaclu au citit poezii Titus Andrei şi Eugenia Cernat, comentaţi de Atanasie Nasta, Petre Strihan, Constantin Elena, Nicu Filip, Ionel Gologan, G. Băcoi, Emil Atanasiu, Florian Saioc, George Colfescu, Tudor Crăciun, Maria Luiza Cristescu și G. I. Chiuzbaian. (în fotografie, Virgil Teodorescu citind din versurile sale, G. I. Chiuzbaian, Mariella Petrescu și Iarodara Nigrim) Calendar • 1 aprilie — 1866 — a fost în­ființată Societatea Literară Româ­nă, transformată in Societatea A­­cademică Română (1867), iar în 1879 in Academia Română. • 1 aprilie — 1879 — a murit N. Scurtescu (n. 1844) • 1881 — s-a născut Octavian Goga (m. 1938) • 1900 — s-a născut George Bai­­culescu (m. 1972) • 1900 — s-a năs­cut Al. Philippide. • 2 aprilie — 1881 — Academia Română acordă cel dinții premiu ro­mânesc pentru dramaturgie lui Vasile Alecsandri, pentru „Despot Vodă“. • 4 aprilie — împlinește 75 de ani epigramistul Florin Iordăchescu (n. 1899). • 5 aprilie — 1946 — a murit Ilarie Voronca (n. 1903). • 7 aprilie -- se împlinesc 85 de ani de la nașterea (1889) Gabrielei Mistral (m. 1957). • 9 aprilie — împlineşte 50 de ani Francisc Munteanu (n. 1924). • 9 aprilie — se împlinesc 10 ani de la moartea (1864) lui Mihu Dra­­gomir (n. 1919). • 10 aprilie — împlinește 60 de ani Maria Banuș (n. 1914). • Revista ieşeană CON­VORBIRI LITERARE îm­plineşte 25 de ani de e­­xistenţă. Numărul 1 a a­­părut in 1949, sub titlul „Luptăm“, devenit apoi „laşul nou“ şi, ceva mai tirziu, „laşul literar“, pentru ca, din mai 1970, revista să poarte numele de astăzi. Alături de mai tînăra publicaţie săptămî­­nală „Cronica“, revista „Convorbiri literare“ re­prezintă, în capitala Mol­dovei contemporane, un necesar focar de cultură, literatură şi critică. „Ro­mânia literară“ salută co­lectivul redacţional al „Convorbirilor literare“ şi pe colaboratorii revistei, incercînd să fie prezentă şi pe această cale la şe­dinţa festivă de vineri 5 aprilie ce va avea loc la Palatul Culturii din Iaşi. Urăm­ colegilor noştri de la „Convorbiri“ succes în munca lor nobilă de pro­movare a literaturii actu­ale, a valorilor adevărate, a tinerilor, prezenţe in­dispensabile în peisajul cultural al României de miine. • Ultimul număr al re­vistei VATRA beneficia­ză de aceeaşi prezentare grafică atractivă, capabilă totod­ată şi de a egaliza intructiva importanţa ma­terialelor publicate. Or, după părerea noastră, es­tomparea contribuţiilor remarcabile din cuprinsul unei reviste trebuie evi­tată tocmai printr-un tra­tament tipografic adecvat. Ne-ar fi plăcut, de pildă, să ne cadă mai ușor sub ochi aforismele lui Ben Corlaciu sau însemnă­rile lui Dumitru Mu­­reșan. De altminteri ele nu rămîn singure — prin calitate — de-a lungul celor 16 pagini. Se cere consemnat şi comen­tariul Silviei Udrea la romanele Cei doi din dreptul Tebei şi Vînătoa­­re regală de D.R. Popes­cu, adevărată cronică li­terară însoţită din păcate de supratitlul ambiguu „Filtre“. Sub un generic iarăşi nepotrivit („Atitu­dini“) apare interesantul eseu al lui Anton Cosma „Princepele“ sau barocul posibil. Mihai Liu dialo­ghează cu scriitorul Tóth István, cite­va poeme ale acestuia din urmă atră­­gîndu-ne atenţia in tra­ducere românească. Dan Culcer înfăţişează citito­rilor o povestire alegori­că, iar Viorica Mereuţă publică un ciclu de ver­suri în care frazarea si­gură închide uneori meta­fore tocite („statui de aer“). In sfirşit, însem­nările de călătorie ale lui Mircea Herivan vădesc fineţe intelectuală şi pa­tima investigării. Reve­nind, vom spune că, desi­gur, toate acestea ar fi însemnat şi mai mult sub o paginaţie şi prezentare mai elastice. i.e.d. Pop Simon lucrează, pentru Casa de­­filme Patru, la ecrani­zarea romanului său Criza de timp, pentru E­­ditura Albatros la ro­manul Batalionul albas­tru, iar pentru Editura Ion Creangă, la un roman pentru copii. A predat Editurii pen­tru turism, jurnalul Hel­lenic Grecia fără zei, iar Casei de filme Cinci, sce­nariul unui film picaresc de lung metraj intitulat Inimă de umblat prin lu­me. Nichita Stanescu a încredinţat Editurii Mi­nerva, pentru colecţia „Biblioteca pentru toţi“, un volum, selectiv inti­tulat Starea poeziei. Are la Editura Junimea cu­legerea de poeme Epica magna. Lucrează la un volum de eseuri. Anatomia, fi­ziologia şi spiritul. Dumitru Micu a predat Editurii Mi­nerva un amplu studiu monografic intitulat Gîn­­direa şi gîndirismul. Radu Cârnecî a încredinţat Editurii Mi­litare cartea de poeme Horă de vuituri, iar Edi­turii Eminescu un volum, selectiv, Lirice. Pregăteşte, pentru Edi­tura Albatros, volumul Sonete pentru Magdalena, iar pentru Editura Cartea Românească, romanul O moarte şi două iubiri. De asemenea, traduce pentru Editura Univers, volumul de poezii Extazul morţii, de poetul sloven Srecko Kosovel.

Next