România literară, octombrie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 40-52)

1974-10-03 / nr. 40

—!•'•'••'..-.... .' fii­. România literară COLEGIUL î Zaharia Stancu, preşedinte al Uniunii Scrii­torilor, Ana Blandiana, Şerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Ion Horea, Ni­­colae Manolescu, Darie Novăcealm. DIRECTOR : George Ivaşcu Redactor șef adjunct : G. Dimisianu. Secretar general de redacție , Roger Câmpeanu. Din 7 in 7 zile Glorioasa aniversare a Republicii Populare Chineze CU PRILEJUL ÎMPLINIRII a 23 de ani de la pro­clamarea Republicii Populare Chineze, eveniment de mare însemnătate in istoria lumii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Manea Mănescu, prim-ministru al Guvernu­lui Republicii Socialiste România, au adresat o tele­gramă omagială tovarăşilor Mao Tzedun, preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Dun Bi­ U, preşedinte ad-interim al Republicii Populare Chineze, Ciu De, preşedintele Comitetului permanent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari a Republicii Populare Chineze, Ciu En-Lai, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze. In telegramă se arată că strălucita victorie de acum un sfert de veac, încununare a îndelungatelor lupte revo­luţionare pline de sacrificii şi eroism, desfăşurate de poporul chinez sub conducerea partidului său comu­nist, reprezintă un eveniment de însemnătate interna­ţională istorică. Prin aceste fapte a fost inaugurată o eră nouă in viaţa şi destinele poporului chinez, i s-au deschis perspective largi pentru valorificarea energii­lor sale creatoare, au fost zdruncinate din temelii po­ziţiile imperialismului şi s-a modificat substanţial ra­portul internaţional de forţe în favoarea socialismului, progresului şi păcii. Comuniştii, oamenii muncii din România — se arată in telegramă — animaţi de pro­funde sentimente de prietenie şi solidaritate, urmăresc cu vin interes şi simpatie vasta operă constructivă desfăşurată de poporul frate chinez şi se bucură din toată inima de victoriile și succesele sale. Colaborarea prietenească româno-liberiana VIZITA preşedintelui Republicii Liberia, William R. Tolbert jr.,­in ţara noastră va rămine înscrisă în cronica relaţiilor interstatale prieteneşti, la loc de cinste, da­torită atmosferei de sinceră şi profundă cordialitate manifestată de ambele părţi, precum şi documentelor importante semnate cu prilejul acesta. Aşa cum a spus preşedintele Nicolae Ceauşescu la ceremonia semnării Comunicatului comun în ziua de 30 septembrie a.c., convorbirile rom­âno-liberiene la nivelul cel mai înalt an dus la identificarea unor posibilităţi de colaborare in mai multe domenii noi de activitate, au demonstrat că guvernele României şi Liberiei sunt însufleţite de dorinţa de a conlucra intens pentru rezolvarea proble­melor internaţionale complexe, in spiritul nou al cola­borării şi înţelegerii, pe baze de egalitate, independenţă şi suveranitate. în cuvintarea sa de răspuns, preşedin­tele Liberiei a subliniat însemnătatea acordurilor în­cheiate in timpul vizitei în România, atît pentru relaţiile dintre cele două ţări legate printr-o trainică prietenie, cit şi pentru climatul internaţional şi „intere­sul general al lumii unice în care trăim“. Redăm, din cuvintarea preşedintelui William R. Tolbert jr„ cîteva rînduri elocvente pentru căldura relaţiilor româno-liberi­­ene: „Permiteţi-mi, mare şi bun prieten — a spus preşe­dintele Liberiei adresindu-se preşedintelui Nicolae Ceauşescu, — să vă asigur că văd şi respect în dum­neavoastră pe unul dintre marii conducători ai lumii de astăzi. Dar, inainte de toate, vă stimez ca un mare om. Am văzut la dumneavoastră dragostea pentru po­porul român. Văd că aveţi interesele poporului dum­neavoastră la inimă. După cum aveţi la inimă inte­resele tuturor popoarelor lumii în vederea îmbunătă­ţirii şi însănătoşirii întregii vieţi internaţionale”. Evenimentele din Portugalia NUMEROASELE ŞTIRI venite din Portugalia au reţinut şi reţin atenţia opiniei publice internaţionale. După cum se ştie, grupuri subversive ce se vor a fi repre­zentantele unei „majorităţi tăcute", au încercat o lo­vitură prin surprindere împotriva regimului de curind instaurat de forţele militare democratice, necolonialis­­te, şi de partidele socialist şi comunist la Lisabona. Tentativa a fost reprimată cu o remarcabilă prompti­tudine. In urma ei, s-au produs cîteva mutaţii politice neaşteptate, intre care demisia generalului de Spinola, preşedintele statului. Această demisie, se arată intr-un comunicat dat publicităţii la 30 septembrie de Partidul Comunist portughez, este consecinţa logică a crizei politice din ultimele zile şi un fapt pozitiv care clari­fică situaţia şi creează condiţiile pentru desfăşurarea procesului de democratizare şi decolonizare. In acelaşi comunicat se afirmă că deoarece „fascismul şi reacţiu­­nea au fost învinse dar nu răpuse“, se impune ca autorităţile să ia urgente măsuri de instaurare şi apă­rare a unui regim de libertate şi de respectare a ordinii democratice, care să stimuleze economia ţării, să rezolve probleme sociale, să continue decolonizarea. Funcţia de preşedinte al Republicii Portugalia a fost preluată de generalul Costa Gomez, şef al Statului Major General al forţelor armate din anul 1972. Pre­şedinte al Consiliului de miniştri a rămas generalul Vasco Goncalves. Intr-un discurs radiodifuzat, primul ministru a declarat că evenimentele prin care a trecut Portugalia în ultimele zile au dus la întărirea unităţii poporului, forţelor armate şi forţelor democratice îm­potriva grupurilor care au încercat să profite de „igno­ranța politică a unui popor supus timp de 48 de ani unui regim de abrutizare". Cronicar 2 România literară Viaţa literară Acţiuni dedicate celui de al Congres al P. C. R. • „A scrie pentru azi“ »-a intitulat dezbaterea organizată La Casa scrii­torilor din Iaşi. După cuvintul introductiv ros­tit de secretarul Asocia­ţiei, Mircea Radu Iaco­­ban, şi prezentarea refe­ratelor : „Literatura şi realitatea social-istorică“ (Vlad Sorianu) şi „A te documenta“ (Dumitru Ignea) — au urmat dis­cuţii la care au partici­pat : Dumitru Florea, Leonard Gavriliu, Ion Istrati, George Lesnea, Corneliu Sturzu, Corne­­liu Ştefanache, Lucian Valea şi Horia Zilieru. • Asociaţia Scriitorilor din Cluj a organizat in comuna Telciu o intilnire la care au luat parte membrii cenaclului lite­rar al Casei de cultură a Sindicatelor din aceas­tă comună şi următorii scriitori clujeni : Domi­tian Cesereanu, Ion Lun­­gu, Negoită Irimie, Vir­gil Nistor, Ion Oarcăsu, Adrian Popescu şi Aurel Şorobetea. De asemenea, la Negreşti, în judeţul Satu Mare, cu sprijinul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj, a avuit loc o şeză­toare literară, la care, pe lingă membrii cenaclu­rilor literare din judeţul respectiv, au fost pre­zenţi : Radu Mareş, Ni­colae Prelipceanu şi Dan Rebreanu. • Comitetul pentru Cultură şi Educaţie So­cialistă al Municipiului Bucureşti, Muzeul de Is­torie a Municipiului Bucureşti, in colaborare cu Uniunea Scriitorilor, au organizat luni 30 sep­tembrie, antologia-spec­­tacol „Creşterea limbii româneşti şi­ a patriei cinstite“ consacrată, de data aceasta, lui Grigore Alexandrescu. Au luat cuvintul Nicolae Ceachir şi Dan Simonescu. Au interpretat poezii din o­­pera lui Gr. Alexandres­­cu actorii : Florian Pittiş, Lucia Mureşan, Vai Săn­­dulescu, Elena Bog şi Ion Popa. • La Casa de Cultură din Paşcani, judeţul Iaşi, a fost lansat volumul de poeme Anotimpul încre­derii de Corneliu Sturzu, apărut in Editura Juni­mea. Autorul a fost pre­zentat de Horia Zilieru. La dezbaterea ce a ur­mat, la care au partici­pat numeroşi elevi şi ca­dre didactice, s-a discutat despre problemele lite­raturii actuale in lumina sarcinilor trasate de Con­gresul al Xl-lea. • In întîmpinarea Con­gresului al Xl-lea al Partidului, la Casa de cultură din Călimăneşti, judeţul Vîlcea s-a des­făşurat o frumoasă şeză­toare literară cu con­cursul poeţilor : Camil Baltazar, Constantin Chio­­ralia, M. Rădulescu- Lemnaru, Gheorghe Nica, şi Constantin Nisipeanu. De asemenea, la Editura XI-lea Didactică şi Pedagogică din Bucureşti a avut loc un festival literar, la care şi-au dat concursul: Virgil Carian­opol, Nico­lae Crevedia, Ion Dianu, Victor Hîlmu, Teodor Maricaru, Dumitru Mazi­­lu, Gabriel Teodorescu şi Gheorghe Zarafu. Oaspeţi • In cadrul înţelegerii de colaborare dintre Uni­unea Scriitorilor din Re­publica Socialistă Româ­nia şi Uniunea Scriitori­lor din R. P. Bulgaria, au fost oaspeţii noştri Ivan Ivanov Argentin­­schi, Mihail Berberov, Bogdan Mitov şi Kistov Zdravko. De asemenea, in cadrul înţelegerii si­milare cu Uniunea Scrii­torilor din R. P. Ungară, ne vizitează Tibor Tuc­­skes, Zoltán Polner şi Csontos Gabor. • La invitaţia Uniunii Scriitorilor a sosit la Bucureşti scriitorul Mi­ron Grindea, redactor şef al revistei „Adam“, din Anglia. • în cadrul înţelegerii de colaborare dintre Uniunea Scriitorilor din ţara noastră şi Uniunea Scriitorilor din U.R.S.S., ne vizitează ţara Nikola Mikava. • La invitaţia condu­cerii Uniunii Scriitorilor din R. P. Ungară, a ple­cat la Budapesta, intr-o vizită de documentare, poetul Meliusz Joszef, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România. • In cadrul înţelegeri­lor de colaborare cu Uni­unile de scriitori din R. P. Bulgaria, R. S. F. Iugoslavia şi R. P. Po­lonă, au plecat la Sofia, Ion Bănuţă şi Negoiţa Irimie, la Piran-Portoroz Radu Ciobanu şi Radar Janos, iar la Varşovia Romulus Vulpescu­, oara va participa la „A IlI-a Toamnă poetică varşo­­viană“, şi Teodor Mazilu. • In cadrul Planului de colaborare culturală cu R. P. Mongolă, a plecat la Ulan Bator, Marcel Petrişor. Seară de poezie cehoslovacă • Joi, 26 septembrie, a avut loc la Casa Scrii­torilor „Mihail Sadovea­­nu“ o seară de poezie cehoslovacă, organizată cu prilejul celei de-a XXX-a aniversări a In­surecţiei naţionale slova­ce. A luat parte o dele­gaţie de scriitori ceho­slovaci alcătuită din dr. Jan Pontian, artist al poporului, şi Vladimir Ianovic. Cuvintul de deschidere a fost rostit de Virgil Teodorescu, vicepreşedin­te al Uniunii Scriitorilor. Emil Manu şi Aurel Mi­­hale, care au vizitat de curind R. S. Cehoslovacă, au împărtăşit auditoriului impresii din această că­lătorie. A urmat un recital de poezie contemporană cehă şi slovacă, susţinut de actriţele Mario­ta Luca, Cristina Tapoi şi Rodica Sanda Ţuţuianu. Simpozion Liviu Rebreanu • In zilele de sîmbătă 23 şi duminică 29 septembrie a avut loc la Piteşti sim­pozionul Liviu Rebreanu — in memoriam, cu pri­lejul împlinirii celor trei­zeci de ani de la moar­tea marelui romancier. Organizatori: revista „Ar­geş“, cenaclul literar Liviu Rebreanu şi Casa de cul­tură a elevilor şi studen­ţilor. Desfăşurată în pre­zenţa membrilor familiei scriitorului, sesiunea de comunicări ştiinţifice şi referate s-a bucurat de participarea unor critici şi istorici literari din Ca­pitală şi din localitate : Mihai Gafiţa, Gabriel Ţe­­pelea, Augustin Z.N. Pop, Lucian Raicu, Vasile Ne­­tea, Gh. Bulgăr, Victor Atanasiu, N. Spinei, Pe­tru Mihai Gorcea, Adri­ana Rujan, Ion Cruceană. După simpozion a avut loc o excursie la Casa memorială Liviu Rebrea­nu de la Valea Mare. „Atelier literar“ • In cinstea marilor a­­niversări ale poporului nostru din acest an, a fost scos, in condiţii gra­fice excelente, un nou număr al Atelierului li­terar, caiet de cultură ce reflectă activitatea cena­clului, „Tudor Vianu“ din Capitală. Caietul include în sumar teme de o mare diversitate : Al. Dima, de exemplu, pre­zintă ideea de cenaclu literar în concepţia lui Tudor Vianu; Constantin Crişan discută problema îndelung, dezbătută a profesiei de scriitor ; N. Carandino înfăţişează secvenţe despre teatrul provinciei. Interesante fragmente literare iscă­lesc Virginia Şerbănescu (La Pontul Euxin), Ionel Neamţzu (Tîrg la Teiuş), Horia Stanca (Ştii să ci­teşti ?), Lorin Popescu (Cum l-am cunoscut pe Gib Mihăescu), Nicu Fi­lip (Omagiu lui Brân­­cuşi), G. G. Ursu (Un crez literar). Acest ele­gant număr include, fi­reşte, şi numeroase poe­me : „Popas la Olteniţa“ de Traian Iancu, „In­­tinde-mi luncă braţul“ de Tom­a Beuran, „în­frângere“ de Const. Voi­­culescu, „Una cu ţara“, de George Buznea etc. Caietul este întregit cu numeroase însemnări, note, opinii, adunate cu migală şi spirit selectiv de Virginia Şerbănescu, redactorul acestor pagini. Al. RAICU Ion Gh. Ilea a depus la Editura Mi­nerva volumul selectiv de poeme Arc de triumf, la Editura Cartea Româ­nească o altă carte de versuri, iar la Editura Militară o culegere de poeme patriotice intitu­lată Ţara mea de inli­ne. Are sub tipar, la E­­ditura Cartea Româ­nească, volumul de me­morialistică Mărturisi­rile unui anonim (in care sunt prezentaţi, in­tre alţii, Panait Istrati, Tudor Arghezi, L. Re­breanu, Camil Petrescu etc.) A încredinţat Edi­turii Facla un volum de versuri ale poetului bă­năţean Grigore Bugarin. Mihail Petroveanu a predat Editurii Car­tea Românească un vo­lum de cronici şi arti­cole despre poezie, inti­tulat Configuraţii lirice. Are la Editura Minerva un volum ce cuprinde Opera lui Bacovia. Lu­crează, pentru colecţia „Introducere in...“ a E­­diturii Minerva, la un eseu despre B. Fundo­­ianu. * Ion Sofia Manolescu a predat Editurii Car­tea Românească volu­mul de versuri Aşa i-a fost dat Romei, iar Edi­turii Dacia poemul In­tre mine omul şi voi cartofii. A pregătit pen­tru Editura Eminescu o altă selecţie de poeme intitulată Umbra din la­crimă. Lucrează la o carte de poezii patrioti­ce. Pe singe în sus, Bodor Pal a încredinţat Editurii Kriterion două micro­­romane : De ce a murit frumoasa şi invidiata Ze ? şi O viaţă de ju­mătate de om, iar Edi­turii Dacia volumul Parafraze şi tălmăciri (din lirica română şi universală). Manuscrisele nepublicate nu se înapoiază Calendar • 23 septembrie — a murit (1768) Ioan Inocențiu Micu (n. 1692) • 23 septembrie — a murit (1870) Prosper Merimée (n. 1803) • 23 septembrie — s-a născut (1872) Alex. Cazaban (m. 1966) • 23 septembrie — s-a născut (1876) George Cair (m. 1924) • 23 septembrie — s-a născut (1893). Alfred Margul Sperber (m. 1967) • 23 septembrie — a apărut (1945) la București săptămînalul li­terar „Lumea“, editat de G. Că­linescu • 24 septembrie — se împlinesc 35 de ani de la moartea (1939) lui Sigmund Freud (n. 1856) • 24 septembrie — a murit (1967) Mihail Sevastos (n. 1892) • 25 septembrie — s-a născut (1881) Panait Cerna (m. 1913) • 25 septembrie — s-a născut (1897) William Faulkner (m. 1964) • 25 septembrie — a murit (1953) Dimităr Ivanov Polianov (n. 1876) • 25 septembrie — împlinește 60 de ani (n. 1914) Marcel Marcian • 26 septembrie — s-a născut (1838) T. S. Eliot (m. 1965) • 26 septembrie — împlinește 85 de ani (n. 1889) Martin Heidegger

Next