România literară, octombrie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 40-52)
1974-10-03 / nr. 40
—!•'•'••'..-.... .' fii. România literară COLEGIUL î Zaharia Stancu, preşedinte al Uniunii Scriitorilor, Ana Blandiana, Şerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Ion Horea, Nicolae Manolescu, Darie Novăcealm. DIRECTOR : George Ivaşcu Redactor șef adjunct : G. Dimisianu. Secretar general de redacție , Roger Câmpeanu. Din 7 in 7 zile Glorioasa aniversare a Republicii Populare Chineze CU PRILEJUL ÎMPLINIRII a 23 de ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze, eveniment de mare însemnătate in istoria lumii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Manea Mănescu, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, au adresat o telegramă omagială tovarăşilor Mao Tzedun, preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Dun Bi U, preşedinte ad-interim al Republicii Populare Chineze, Ciu De, preşedintele Comitetului permanent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari a Republicii Populare Chineze, Ciu En-Lai, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze. In telegramă se arată că strălucita victorie de acum un sfert de veac, încununare a îndelungatelor lupte revoluţionare pline de sacrificii şi eroism, desfăşurate de poporul chinez sub conducerea partidului său comunist, reprezintă un eveniment de însemnătate internaţională istorică. Prin aceste fapte a fost inaugurată o eră nouă in viaţa şi destinele poporului chinez, i s-au deschis perspective largi pentru valorificarea energiilor sale creatoare, au fost zdruncinate din temelii poziţiile imperialismului şi s-a modificat substanţial raportul internaţional de forţe în favoarea socialismului, progresului şi păcii. Comuniştii, oamenii muncii din România — se arată in telegramă — animaţi de profunde sentimente de prietenie şi solidaritate, urmăresc cu vin interes şi simpatie vasta operă constructivă desfăşurată de poporul frate chinez şi se bucură din toată inima de victoriile și succesele sale. Colaborarea prietenească româno-liberiana VIZITA preşedintelui Republicii Liberia, William R. Tolbert jr.,in ţara noastră va rămine înscrisă în cronica relaţiilor interstatale prieteneşti, la loc de cinste, datorită atmosferei de sinceră şi profundă cordialitate manifestată de ambele părţi, precum şi documentelor importante semnate cu prilejul acesta. Aşa cum a spus preşedintele Nicolae Ceauşescu la ceremonia semnării Comunicatului comun în ziua de 30 septembrie a.c., convorbirile româno-liberiene la nivelul cel mai înalt an dus la identificarea unor posibilităţi de colaborare in mai multe domenii noi de activitate, au demonstrat că guvernele României şi Liberiei sunt însufleţite de dorinţa de a conlucra intens pentru rezolvarea problemelor internaţionale complexe, in spiritul nou al colaborării şi înţelegerii, pe baze de egalitate, independenţă şi suveranitate. în cuvintarea sa de răspuns, preşedintele Liberiei a subliniat însemnătatea acordurilor încheiate in timpul vizitei în România, atît pentru relaţiile dintre cele două ţări legate printr-o trainică prietenie, cit şi pentru climatul internaţional şi „interesul general al lumii unice în care trăim“. Redăm, din cuvintarea preşedintelui William R. Tolbert jr„ cîteva rînduri elocvente pentru căldura relaţiilor româno-liberiene: „Permiteţi-mi, mare şi bun prieten — a spus preşedintele Liberiei adresindu-se preşedintelui Nicolae Ceauşescu, — să vă asigur că văd şi respect în dumneavoastră pe unul dintre marii conducători ai lumii de astăzi. Dar, inainte de toate, vă stimez ca un mare om. Am văzut la dumneavoastră dragostea pentru poporul român. Văd că aveţi interesele poporului dumneavoastră la inimă. După cum aveţi la inimă interesele tuturor popoarelor lumii în vederea îmbunătăţirii şi însănătoşirii întregii vieţi internaţionale”. Evenimentele din Portugalia NUMEROASELE ŞTIRI venite din Portugalia au reţinut şi reţin atenţia opiniei publice internaţionale. După cum se ştie, grupuri subversive ce se vor a fi reprezentantele unei „majorităţi tăcute", au încercat o lovitură prin surprindere împotriva regimului de curind instaurat de forţele militare democratice, necolonialiste, şi de partidele socialist şi comunist la Lisabona. Tentativa a fost reprimată cu o remarcabilă promptitudine. In urma ei, s-au produs cîteva mutaţii politice neaşteptate, intre care demisia generalului de Spinola, preşedintele statului. Această demisie, se arată intr-un comunicat dat publicităţii la 30 septembrie de Partidul Comunist portughez, este consecinţa logică a crizei politice din ultimele zile şi un fapt pozitiv care clarifică situaţia şi creează condiţiile pentru desfăşurarea procesului de democratizare şi decolonizare. In acelaşi comunicat se afirmă că deoarece „fascismul şi reacţiunea au fost învinse dar nu răpuse“, se impune ca autorităţile să ia urgente măsuri de instaurare şi apărare a unui regim de libertate şi de respectare a ordinii democratice, care să stimuleze economia ţării, să rezolve probleme sociale, să continue decolonizarea. Funcţia de preşedinte al Republicii Portugalia a fost preluată de generalul Costa Gomez, şef al Statului Major General al forţelor armate din anul 1972. Preşedinte al Consiliului de miniştri a rămas generalul Vasco Goncalves. Intr-un discurs radiodifuzat, primul ministru a declarat că evenimentele prin care a trecut Portugalia în ultimele zile au dus la întărirea unităţii poporului, forţelor armate şi forţelor democratice împotriva grupurilor care au încercat să profite de „ignoranța politică a unui popor supus timp de 48 de ani unui regim de abrutizare". Cronicar 2 România literară Viaţa literară Acţiuni dedicate celui de al Congres al P. C. R. • „A scrie pentru azi“ »-a intitulat dezbaterea organizată La Casa scriitorilor din Iaşi. După cuvintul introductiv rostit de secretarul Asociaţiei, Mircea Radu Iacoban, şi prezentarea referatelor : „Literatura şi realitatea social-istorică“ (Vlad Sorianu) şi „A te documenta“ (Dumitru Ignea) — au urmat discuţii la care au participat : Dumitru Florea, Leonard Gavriliu, Ion Istrati, George Lesnea, Corneliu Sturzu, Corneliu Ştefanache, Lucian Valea şi Horia Zilieru. • Asociaţia Scriitorilor din Cluj a organizat in comuna Telciu o intilnire la care au luat parte membrii cenaclului literar al Casei de cultură a Sindicatelor din această comună şi următorii scriitori clujeni : Domitian Cesereanu, Ion Lungu, Negoită Irimie, Virgil Nistor, Ion Oarcăsu, Adrian Popescu şi Aurel Şorobetea. De asemenea, la Negreşti, în judeţul Satu Mare, cu sprijinul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj, a avuit loc o şezătoare literară, la care, pe lingă membrii cenaclurilor literare din judeţul respectiv, au fost prezenţi : Radu Mareş, Nicolae Prelipceanu şi Dan Rebreanu. • Comitetul pentru Cultură şi Educaţie Socialistă al Municipiului Bucureşti, Muzeul de Istorie a Municipiului Bucureşti, in colaborare cu Uniunea Scriitorilor, au organizat luni 30 septembrie, antologia-spectacol „Creşterea limbii româneşti şi a patriei cinstite“ consacrată, de data aceasta, lui Grigore Alexandrescu. Au luat cuvintul Nicolae Ceachir şi Dan Simonescu. Au interpretat poezii din opera lui Gr. Alexandrescu actorii : Florian Pittiş, Lucia Mureşan, Vai Săndulescu, Elena Bog şi Ion Popa. • La Casa de Cultură din Paşcani, judeţul Iaşi, a fost lansat volumul de poeme Anotimpul încrederii de Corneliu Sturzu, apărut in Editura Junimea. Autorul a fost prezentat de Horia Zilieru. La dezbaterea ce a urmat, la care au participat numeroşi elevi şi cadre didactice, s-a discutat despre problemele literaturii actuale in lumina sarcinilor trasate de Congresul al Xl-lea. • In întîmpinarea Congresului al Xl-lea al Partidului, la Casa de cultură din Călimăneşti, judeţul Vîlcea s-a desfăşurat o frumoasă şezătoare literară cu concursul poeţilor : Camil Baltazar, Constantin Chioralia, M. Rădulescu- Lemnaru, Gheorghe Nica, şi Constantin Nisipeanu. De asemenea, la Editura XI-lea Didactică şi Pedagogică din Bucureşti a avut loc un festival literar, la care şi-au dat concursul: Virgil Carianopol, Nicolae Crevedia, Ion Dianu, Victor Hîlmu, Teodor Maricaru, Dumitru Mazilu, Gabriel Teodorescu şi Gheorghe Zarafu. Oaspeţi • In cadrul înţelegerii de colaborare dintre Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România şi Uniunea Scriitorilor din R. P. Bulgaria, au fost oaspeţii noştri Ivan Ivanov Argentinschi, Mihail Berberov, Bogdan Mitov şi Kistov Zdravko. De asemenea, in cadrul înţelegerii similare cu Uniunea Scriitorilor din R. P. Ungară, ne vizitează Tibor Tucskes, Zoltán Polner şi Csontos Gabor. • La invitaţia Uniunii Scriitorilor a sosit la Bucureşti scriitorul Miron Grindea, redactor şef al revistei „Adam“, din Anglia. • în cadrul înţelegerii de colaborare dintre Uniunea Scriitorilor din ţara noastră şi Uniunea Scriitorilor din U.R.S.S., ne vizitează ţara Nikola Mikava. • La invitaţia conducerii Uniunii Scriitorilor din R. P. Ungară, a plecat la Budapesta, intr-o vizită de documentare, poetul Meliusz Joszef, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România. • In cadrul înţelegerilor de colaborare cu Uniunile de scriitori din R. P. Bulgaria, R. S. F. Iugoslavia şi R. P. Polonă, au plecat la Sofia, Ion Bănuţă şi Negoiţa Irimie, la Piran-Portoroz Radu Ciobanu şi Radar Janos, iar la Varşovia Romulus Vulpescu, oara va participa la „A IlI-a Toamnă poetică varşoviană“, şi Teodor Mazilu. • In cadrul Planului de colaborare culturală cu R. P. Mongolă, a plecat la Ulan Bator, Marcel Petrişor. Seară de poezie cehoslovacă • Joi, 26 septembrie, a avut loc la Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu“ o seară de poezie cehoslovacă, organizată cu prilejul celei de-a XXX-a aniversări a Insurecţiei naţionale slovace. A luat parte o delegaţie de scriitori cehoslovaci alcătuită din dr. Jan Pontian, artist al poporului, şi Vladimir Ianovic. Cuvintul de deschidere a fost rostit de Virgil Teodorescu, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor. Emil Manu şi Aurel Mihale, care au vizitat de curind R. S. Cehoslovacă, au împărtăşit auditoriului impresii din această călătorie. A urmat un recital de poezie contemporană cehă şi slovacă, susţinut de actriţele Mariota Luca, Cristina Tapoi şi Rodica Sanda Ţuţuianu. Simpozion Liviu Rebreanu • In zilele de sîmbătă 23 şi duminică 29 septembrie a avut loc la Piteşti simpozionul Liviu Rebreanu — in memoriam, cu prilejul împlinirii celor treizeci de ani de la moartea marelui romancier. Organizatori: revista „Argeş“, cenaclul literar Liviu Rebreanu şi Casa de cultură a elevilor şi studenţilor. Desfăşurată în prezenţa membrilor familiei scriitorului, sesiunea de comunicări ştiinţifice şi referate s-a bucurat de participarea unor critici şi istorici literari din Capitală şi din localitate : Mihai Gafiţa, Gabriel Ţepelea, Augustin Z.N. Pop, Lucian Raicu, Vasile Netea, Gh. Bulgăr, Victor Atanasiu, N. Spinei, Petru Mihai Gorcea, Adriana Rujan, Ion Cruceană. După simpozion a avut loc o excursie la Casa memorială Liviu Rebreanu de la Valea Mare. „Atelier literar“ • In cinstea marilor aniversări ale poporului nostru din acest an, a fost scos, in condiţii grafice excelente, un nou număr al Atelierului literar, caiet de cultură ce reflectă activitatea cenaclului, „Tudor Vianu“ din Capitală. Caietul include în sumar teme de o mare diversitate : Al. Dima, de exemplu, prezintă ideea de cenaclu literar în concepţia lui Tudor Vianu; Constantin Crişan discută problema îndelung, dezbătută a profesiei de scriitor ; N. Carandino înfăţişează secvenţe despre teatrul provinciei. Interesante fragmente literare iscălesc Virginia Şerbănescu (La Pontul Euxin), Ionel Neamţzu (Tîrg la Teiuş), Horia Stanca (Ştii să citeşti ?), Lorin Popescu (Cum l-am cunoscut pe Gib Mihăescu), Nicu Filip (Omagiu lui Brâncuşi), G. G. Ursu (Un crez literar). Acest elegant număr include, fireşte, şi numeroase poeme : „Popas la Olteniţa“ de Traian Iancu, „Intinde-mi luncă braţul“ de Toma Beuran, „înfrângere“ de Const. Voiculescu, „Una cu ţara“, de George Buznea etc. Caietul este întregit cu numeroase însemnări, note, opinii, adunate cu migală şi spirit selectiv de Virginia Şerbănescu, redactorul acestor pagini. Al. RAICU Ion Gh. Ilea a depus la Editura Minerva volumul selectiv de poeme Arc de triumf, la Editura Cartea Românească o altă carte de versuri, iar la Editura Militară o culegere de poeme patriotice intitulată Ţara mea de inline. Are sub tipar, la Editura Cartea Românească, volumul de memorialistică Mărturisirile unui anonim (in care sunt prezentaţi, intre alţii, Panait Istrati, Tudor Arghezi, L. Rebreanu, Camil Petrescu etc.) A încredinţat Editurii Facla un volum de versuri ale poetului bănăţean Grigore Bugarin. Mihail Petroveanu a predat Editurii Cartea Românească un volum de cronici şi articole despre poezie, intitulat Configuraţii lirice. Are la Editura Minerva un volum ce cuprinde Opera lui Bacovia. Lucrează, pentru colecţia „Introducere in...“ a Editurii Minerva, la un eseu despre B. Fundoianu. * Ion Sofia Manolescu a predat Editurii Cartea Românească volumul de versuri Aşa i-a fost dat Romei, iar Editurii Dacia poemul Intre mine omul şi voi cartofii. A pregătit pentru Editura Eminescu o altă selecţie de poeme intitulată Umbra din lacrimă. Lucrează la o carte de poezii patriotice. Pe singe în sus, Bodor Pal a încredinţat Editurii Kriterion două microromane : De ce a murit frumoasa şi invidiata Ze ? şi O viaţă de jumătate de om, iar Editurii Dacia volumul Parafraze şi tălmăciri (din lirica română şi universală). Manuscrisele nepublicate nu se înapoiază Calendar • 23 septembrie — a murit (1768) Ioan Inocențiu Micu (n. 1692) • 23 septembrie — a murit (1870) Prosper Merimée (n. 1803) • 23 septembrie — s-a născut (1872) Alex. Cazaban (m. 1966) • 23 septembrie — s-a născut (1876) George Cair (m. 1924) • 23 septembrie — s-a născut (1893). Alfred Margul Sperber (m. 1967) • 23 septembrie — a apărut (1945) la București săptămînalul literar „Lumea“, editat de G. Călinescu • 24 septembrie — se împlinesc 35 de ani de la moartea (1939) lui Sigmund Freud (n. 1856) • 24 septembrie — a murit (1967) Mihail Sevastos (n. 1892) • 25 septembrie — s-a născut (1881) Panait Cerna (m. 1913) • 25 septembrie — s-a născut (1897) William Faulkner (m. 1964) • 25 septembrie — a murit (1953) Dimităr Ivanov Polianov (n. 1876) • 25 septembrie — împlinește 60 de ani (n. 1914) Marcel Marcian • 26 septembrie — s-a născut (1838) T. S. Eliot (m. 1965) • 26 septembrie — împlinește 85 de ani (n. 1889) Martin Heidegger