România literară, ianuarie-martie 1975 (Anul 8, nr. 1-13)
1975-01-02 / nr. 1
Din 7 în 7 zile Pentru o lume mai buna, mai dreaptă MARCAT PRIN DOUA MARI EVENIMENTE de dimensiuni istorice, aniversarea a 30 de ani de la Eliberare şi Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român, anul 1974 are la activul său un bogat bilanţ creator, atit pe planul intern cit şi pe planul relaţiilor externe ale României socialiste. Am consemnat, in fiecare săptămină, in cuprinsul acestei coloane, numărul impresionant de mare al contactelor internaţionale, al iniţiativelor, al luărilor de poziţie in cele mai importante probleme ale actualităţii politice din aproape toate regiunile lumii. Sinteza acestor iniţiative o găsim în marile discursuri programatice pronunţate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în forumurile de partid, în adunările populare, precum şi în importantele articole şi interviuri publicate în cele mai răspîndite ziare şi reviste, larg difuzate de posturile de radio şi de televiziune din zeci de ţări. DE UN IEGITUVIU PROFUND RĂSUNET INTERNAŢIONAL s-a bucurat participarea activă şi constructivă a României socialiste la lucrările celei de a 29-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Contribuţiile concrete ale statului nostru la iniţierea şi elaborarea unui mare număr de documente importante pentru consolidarea păcii şi instaurarea legalităţii în relaţiile internaţionale trebuie privite ca realizări consecvente, în lumina principiilor reafirmate şi întărite prin documentele Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Român. Iniţiativele româneşti au fost calificate de comentatori competenţi, în presa străină, ca preţioase şi solide repere pentru întărirea cursului, incă fragil, spre destindere şi pentru soluţionarea numeroaselor şi dificilelor probleme cu care este confruntată lumea contemporană. Acţionînd, cu fermitate, în toate împrejurările, pentru salvgardarea şi consolidarea păcii, România şi-a pus semnătura pe rezoluţii de majoră însemnătate, cum sunt cele privitoare la „Deceniul dezarmării“. ..Definiţia agresiunii", „Transpunerea în viaţă a Declaraţiei asupra întăririi securităţii internaţionale“. România a făcut parte din comitetul de redactare a „Cartei drepturilor şi obligaţiilor economice ale statelor“. În strinsă relaţie cu acest document se cuvine să subliniem ecoul amplu pe care l-a avut în rîndurile participanţilor la sesiunea Adunării Generale O.N.U. — şi continuă să-l aibă în opinia publică mondială — propunerile formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român, pentru făurirea unei noi ordini politice şi economice mondiale. Această ordine superioară trebuie să ducă la lichidarea cît mai rapidă a decalajelor economice, să reducă prăpastia existentă între ţările bogate şi ţările sărace, prin adoptarea promptă a unor măsuri efective şi realizarea mult întîrziatului program al celui de al doilea Deceniu al Dezvoltării. ROMÂNIA SOCIALISTA şi-a pus, de asemenea, semnătura sa prestigioasă pe 15 rezoluţii îndreptate către lichidarea colonialismului, neocolonialismului, rasismului, apartheidului precum şi a oricăror alte forme de dominaţie străină şi de dictat. O iniţiativă românească, salutată de marea majoritate a delegaţiilor ca deschizătoare de largi perspective, este documentul privitor la creşterea rolului Naţiunilor Unite în menţinerea şi consolidarea păcii şi securităţii internaţionale. Dezbaterile asupra acestui document de primordială importantă şi eficientă pentru promovarea şi valorificarea principiilor Cartei Naţiunilor Unite au relevat necesitatea transformării acestei instituţii de vocaţie mondială într-o tribună a tuturor statelor, indiferent de mărimea şi de puterea lor materială. ACTIVITATEA ROMÂNIEI în viaţa internaţională este firesc asociată de opinia publică de pretutindeni cu semnarea, în ultimii ani, cu diverse state ale lumii, a unor tratate de prietenie şi cooperare şi a numeroase Declaraţii solemne comune şi Declaraţii comune. Textele a 3 tratate şi 20 de declaraţii dintre acestea au fost cuprinse intr-un volum intitulat „Pentru o lume mai bună, mai dreaptă", editat, recent, de Editura Politică. Trebuie să subliniem că, pe lingă textele inserate in volum, statul nostru a semnat peste 3 500 de tratate, acorduri, convenţii, înţelegeri bilaterale şi multilaterale, ce formează, practic, bazele unor relaţii active pe toată planeta şi in toate domeniile creatoare de pace şi prosperitate. Acest vast, impresionant ansamblu de documente este rezultatul neobositei activităţi şi magistralei gîndiri politice a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului, preşedintele Republicii. Militant energic şi competent în favoarea înţelegerii internaţionale, atit in numeroasele întilniri cu factorii de răspundere ai altor ţări veniţi la Bucureşti, cît şi cu prilejul vizitelor întreprinse peste hotare, preşedintele Nicolae Ceauşescu a contribuit direct, personal la edificarea unor solide şi eficiente relaţii internaţionale de tip superior, la temelia cărora stau principiile egalităţii depline şi respectului reciproc al partenerilor, asigurarea păcii şi promovarea colaborării, pentru prosperitatea şi progresul întregii omeniri. Observator 2 România literară sm România literară COLEGIUL : Ana Blandiana, Şerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Ion Horea, Nicolae Manolescu, Darie Novaceanu. DIRECTOR : George Ivaşcu. Redactor şef adjunct : G. Dimisianu. Secretar general de redacţie : Roger Câmpeanu. ■ Mihai Beniuc Am terminat în acest an un nou roman a cărui acţiune se desfăşoară în timpul celui de-al doilea război mondial. In 1975, voi continua lucrul la volumul de memorii Cartea morţilor, în care vor fi prezentaţi, printre alţii, Octavian Goga, Gala Galaction, G. Bacovia, Pablo Neruda, Asturias. In noul an, voi pune la punct volumul al şaselea de scrieri subintitulat Despre poeţi şi poezie (cuprinzînd studii, eseuri şi cronici) pe care îl voi încredinţa Editurii Eminescu. Şi voi căuta să pun la punct un nou volum de poezii. Mircea Radu Iacoban Prima şi... ultima mea dorinţă : 1975 să aducă în faţa publicului spectacolul cu cea mai bună piesă a subsemnatului, Noaptea. In rest, aproape că nu mai contează , termin un roman, aştept premiera comediei Fooootbal !!, scriu o altă piesă... şi aşa mai departe. Maria Banuş îmi doresc pentru anul 1975 să găsesc acel magic filtru în care o linişte absolută şi o nelinişte absolută se dizolvă şi se amestecă într-un dozaj optim, favorabil poeziei. Cu alte cuvinte, mai de toate zilele, aş vrea, cum am vrut întotdeauna, să pot închega o nouă carte, să dau la iveală cîteva clipe adevărate, de astăzi, din timpul nesfîrşit al simţămintelor omeneşti, într-o veşnică metamorfoză. AL Coprariu Pentru anul literar 1975 aş dori cît mai numeroase cărţi bune despre problemele actualităţii, o şi mai decisă afirmare a debutanţilor de autentic talent, care să aducă scrisului românesc certitudinea continuităţii în sens superior. îmi doresc răstimpii de linişte în care să închei trei-patru manuscrise pe care le întîrzii de cîţiva ani. Saşa Pană Am predat Editurii Cartea Românească volumul de poeme Culoarea timpului, care este o selecţie riguroasă, dar care cuprinde şi o mare parte de inedite. Voi continua să lucrez şi în noul an ce soseşte — şi intenţionez să-l termin —, la volumul al doilea al lucrării memorialistice Născut in ’02, care va cuprinde pagini de jurnal şi evocări din viaţa literară şi socialpolitică. Printre alţii, vor fi prezenţi Mihu Dragomir, Maria Banuş, Nina Cassian şi Vladimir Colin, cu care am lucrat în redacţia „Revistei literare“ şi la „Flacăra”, ediţia 1948. Ion Baieşu Am de gînd să scriu o comedie despre ţărani, pe care îi cunosc bine de multă vreme şi cu care sunt în strinsă legătură, permanent, — ca şi o dramă desprinsă din viaţa medicilor. .. Proiecte ’75 Premiile revistei „Luceafărul“ Vineri, 27 dec. 1974, la Ateneul Tineretului a avut loc înmînarea premiilor revistei „Luceafărul“, tinerilor scriitori care s-au afirmat în mod deosebit prin lucrările publicate în paginile revistei, în 1974 La şedinţa de premiere au participat reprezentanţi ai conducerii Uniunii Scriitorilor, ai C.C. al U.T.C., colectivul redacţional al revistei „Luceafărul“, membrii cenaclului revistei, invitaţi. Au fost acordate următoarele premii : POEZIE : Ion Trif Pleşa ; Patrel Berceanu ; Grigore Georgiu. PROZA : Gabriela Adameşteanu , Ştefan Pirvu. REPORTAJ : Constantin Stan. CRITICA LITERARA : Nicolae Baltag. Almanahul „Scînteia" 1975 • Conceput după cele mai bune tradiţii, Almanahul „Scînteia“ pe 1975 condensează, in 432 de pagini, informaţii din cele mai diverse domenii, prezentate atractiv, într-o formulă grafică de mare acurateţe. Un prim capitol este dedicat Programului partidului, o sinteză însoţită de un „Mic dicţionar politic“, utilă tuturor celor ce studiază documentele Congresului XI. Intîlnit şi în anterioarele ediţii ale Almanahului, documentarul sugestiv intitulat „Istoria se scrie sub ochii noştri“ trece in revistă acele evenimente politice, sociale, economice şi culturale care au marcat evoluţia României in ultimul an. Informaţii interesante, privind marile probleme care frămîntă astăzi omenirea, aduce atit ancheta — la care participă 35 de personalităţi din întreaga lume — intitulată „Omul in căutarea condiţiei umane“, cît şi documentarul dedicat „Supercontinentului albastru“. Remarcabil este şi interviul acordat în exclusivitate Almanahului „Scînteia" de către laureatul premiului Nobel pe anul 1974, prof. George Emil Palade. Rubrici tradiţionale, cum ar fi Breviarul juridic, prezintă şi în acest an cititorilor almanahului un „Repertoar legislativ 1974“ şi materialul „Avocatul casei vă oferă 50 de consultaţii“. Pagini numeroase sunt atribuite reportajelor dedicate problemelor economice sau ultimelor descoperiri ştiinţifice, umorului, completînd astfel sumarul instructiv şi antrenant al ultimei ediţii a Almanahului „Scînteia“. Ştefan Augustin Doinaş Lucrez la un eseu asupra modalităţilor poetice, destinat Editurii Eminescu, şi definitivez un volum de traduceri din lirica universală, intitulat Poeţii mei. Mă voi recrea apoi, scriind un basm în versuri, intitulat Povestea celor cinci degete. Sper ca 1975 să-mi aducă realizarea unui vis care va împlini aproape cinci ani : apariţia mea la Editura Dacia. Nicolae Ciobanu Am predat Editurii Facla volumul de glosse, analize şi sinteze intitulat Incursiuni critice, iar Editurii Minerva al şaselea volum din seria Scrieri alese — Ionel Teodoreanu, cuprinzind : „în casa bunicilor“, „Masa Umbrelor“ şi „întoarcerea în timp“. Pentru anul 1975, îmi propun să predau Editurii Minerva Antologia nuvelei româneşti, în trei volume, intitulată De la C. Negruzu la Marin Preda. Voi continua lucrul la un studiu despre V- Voiculescu. Consemnări de Al. RAICU Uniunea Scriitorilor SEARA OMAGIALA ZAHARIA STANCU • Cenaclul „G. Călinescu“ din cadrul Academiei a organizat o seară omagială dedicată lui Zaharia Stancu. Despre viaţa şi opera marelui scriitor au vorbit George Busnea, Radu Niţu, Ion Potopin, Petre Strihan şi Pan Vizirescu. Apoi, Petre Popescu-Coşan a prezentat documente inedite înfăţişînd activitatea lui Zaharia Stancu in cadrul Academiei. Au citit lucrări originale : Florica Dumitrescu şi Irena Puşchilă. RAPORTUL dintre tradiţie ŞI INOVAŢIE • In cadrul manifestărilor culturale organizate in judeţul Dîmboviţa, prof. dr. Zoe Dumitrescu- Buşulenga, directoarea Institutului de istorie şi teorie literară „G. Călinescu“, şi un grup de cercetători de la acest institut — Mioara Apolzan, Marin Bucur, Marcel Duli, Rodica Florea, Dorina Grăsoiu, Emil Manu şi George Muntean — s-au întilnit cu profesorii de limba şi literatura română din oraşul Tîrgovişte, cărora le-au vorbit despre raportul dintre tradiţie şi inovaţie în literatura română contemporană, despre activitatea Institutului şi despre poezia noastră actuală. POEZIE. MUZICA, ISTORIE • Organizat de Cenaclul „Titu Maiorescu“, la Ateneul Român a avut loc simpozionul „Poezie, muzică, istorie“. In cadrul aceleiaşi seri, creaţia poetei italiene Teresa Maria Mariglioni Dragan a fost prezentată de Ştefan Augustin Doinaş. Actorii Marga Barbu, Florina Cercel, Irina Petrescu, Mariela Petrescu şi Virgil Mogoş au recitat din versurile scriitoarei italiene şi ale poetului Ion Brad. UNIVERSUL COPILĂRIEI LUI CREANGA • Cea de a cincea ediţie a tradiţionalei manifestări „Şezătoare la Humuleşti“ s-a desfăşurat, în acest an, la Casa de cultură din Piatra Neamţ, în cursul celor patru zile, programul a cuprins, intre altele, o expunere cu tema „Ion Creangă, fiu al satului Humuleşti“, simpozionul „Ion Creangă în spiritul românesc“, vernisajul expoziţiei „Universul copilăriei lui Creangă“ şi un spectacol-şezătoare intitulat „Nică al lui Ştefan Apetrei“. PIESE ORIGINALE In prima lectura • în cadrul Studioului Municipal al artistului amator a fost iniţiat un ciclu de piese originale în lectură publică, în prezenţa autorilor, colective de interpreţi de la casele de cultură ale sectoarelor 2 şi 5 prezintă piese originale. Astfel, la Casa de cultură „Petőfi Sándor" a avut loc prezentarea unor piese de D. Drăgan, Mircea Micu şi Vintilă Omară, urmate de discuţii.