România literară, iulie-septembrie 1979 (Anul 12, nr. 27-39)

1979-07-05 / nr. 27

­» mH3£& Romania literara DIRECTOR : George Ivașcu. Redactor șef adjunct : G. Dimisianu. Serii­tor responsabil de redacție: Roger Câm­­peanu.­ ­ ’ DIN 7 ÎN 7 ZILE Pentru o largă colaborare internaţională IN­CUVINTAREA sa la Adunarea populară de la Combinatul petrochimic Midia-Năvodari, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat, in încheiere, faptul că realizarea măreţelor obiective precum cel inaugurat in ziua de 29 iunie presupune o largă colaborare internaţională — economică, ştiinţifică, culturală, politică — cu toate ţările socialiste, cu ţările in curs de dez­voltare, cu ţările capitaliste dezvoltate, cu toate statele, fără deosebire de orinduire socială. Căci, numai in condiţii de pace se pot realiza cu succes programul nostru de dezvoltare eco­nomică şi socială, ca şi programele altor state, bunăstarea şi fericirea popoarelor. Iată de ce lupta pentru pace şi destindere, pentru independenţă naţională constituie o parte inseparabilă a construcţiei socialismului, a victoriei societăţii comuniste­­ — a subliniat secretarul general al partidului. Evidenţiind — în acest sens — concordanţa cu linia generală stabilită la Congresul al XI-lea, cu înseşi obiectivele socialis­mului — care de la apariţia sa întotdeauna s-a pronunţat pen­tru o lume fără războaie, pentru o lume a frăţiei şi înţelegerii intre toate popoarele —, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a argu­mentat o dată mai mult principialitatea şi fermitatea acţiunii partidului nostru in politica internaţională a României, poli­tică in perfectă concordanţă cu interesele majore ale construc­ţiei şi propăşirii noastre interne. Prin urmare, „unind cele două laturi ale politicii noastre, cea internă şi cea internaţională, in­tr-un tot unitar, vom acţiona neabătut pentru a asigura înfăp­tuirea Programului elaborat de Congresul al XI-lea de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru ridicarea patriei noastre pe noi culmi de progres şi civilizaţie, conlu­­crind, totodată, strîns cu alte popoare pentru o lume a cola­borării, păcii şi independenţei". Trei decenii de la înfiinţarea C.A.E.R. IN ŞEDINŢA comună, din 30 iunie, a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialiste România, Comitetul Politic Executiv —­in baza informării prezentate de primul ministru al guvernului, tova­răşul Ilie Verdeţ, cu privire la şedinţa consacrată împlinirii a trei decenii de activitate a Consiliului de Ajutor Economic Reci­proc — a luat act cu deosebită satisfacţie de primirea căldu­roasă şi înalta apreciere de care s-a bucurat Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, participanţilor la şedinţa jubiliară a sesiunii C.A.E.R. Mesajul reafirmă poziţia consecventă a României de dezvoltare a cola­borării multilaterale cu țările membre ale C.A.E.R., cu toate ţările socialiste, în opinia României, colaborarea în cadrul C.A.E.R., întemeiată pe principiile deplinei egalități, avantaju­lui reciproc și liberului consimțâmînt, pe respectarea dreptu­rilor suverane ale fiecărui stat în conducerea şi planificarea propriei economii naţionale, în dezvoltarea proprietăţii socia­liste, unice şi indivizibile, a fiecărui popor, este menită să con­tribuie la modernizarea forţelor de producţie în fiecare ţară membră, la înflorirea multilaterală a economiilor naţionale, la egalizarea nivelurilor de dezvoltare economică ale statelor res­pective. Subliniind necesitatea de a lărgi şi diversifica cooperarea în cadrul C.A.E.R. şi arătînd că în acest scop se impune să se acţioneze mai intens in direcţia perfecţionării activităţii organizaţiei, a adincirii caracterului democratic al organelor sale, promovării unor modalităţi mai operative şi eficiente de soluţionare a problemelor concrete ale cooperării în producţie, în ştiinţă, tehnică şi alte domenii de interes co­mun. Mesajul evidenţiază hotărirea ţării noastre de a-şi aduce şi în viitor întreaga contribuţie la dezvoltarea colaborării mul­tilaterale în cadrul C.A.E.R. Comitetul Politic Executiv a aprobat activitatea delegaţiei române la lucrările celei de a 33-a şedinţe a sesiunii C.A.E.R., activitate care a corespuns întru totul mandatului încredinţat. Comitetul Politic Executiv a subliniat rolul sporit al C.A.E.R. in faza actuală, superioară, d­in care se găseşte construcţia noii orînduiri în ţările socialiste, pentru soluţionarea corespun­zătoare a problemelor complexe ce stau în fata acestora, pen­tru accelerarea egalizării nivelului lor de dezvoltare economică. Comitetul Politic Executiv a relevat necesitatea orientării tot mai ferme a activităţii C.A.E.R. in direcţia coordonării planu­rilor economice, satisfacerii necesităţilor de materii prime, combustibil şi energie ale ţărilor membre, adincirii speciali­zării şi cooperării în producţie, schimbului de tehnologii avan­sate, moderne, intensificării cooperării ştiinţifice şi tehnice, în cadrul unor acorduri pe termen lung, precum şi cerinţa per­fecţionării în continuare a formelor de activitate a acestei orga­nizaţii, sporirii operativităţii şi eficienţei sale, adincirii caracterului său democratic. Comitetul Politic Executiv a apreciat că înţe­legerile şi convenţiile stabilite cu prilejul recentei sesiuni a C.A.E.R. deschid perspectiva intensificării conlucrării pe multiple planuri între ţările socialiste, in interesul înfloririi tot mai rapide a fiecărei economii naţionale, al întăririi forţelor gene­rale ale socialismului şi pacif Tur de orizont LA BERLIN au început, la 3 iulie, lucrările unei consfătuiri a secretarilor cu problemele ideologice şi internaţionale ai Comite­telor Centrale ale partidelor comuniste şi muncitoreşti din unele ţări socialiste. ÎN R. P. CHINEZA, la Beijing, s-au încheiat lucrările sesiunii Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Popu­lari, încheiată cu un Apel pentru­­ o amplă mişcare naţională în vederea sporirii producţiei şi realizării de economii, în în­­tîmpinarea celei de a 30-a aniversări a Chinei socialiste. ÎN ITALIA, Giulio Andreotti, lider democrat-creștin, desemnat cu formarea noului guvern, a început ieri seria de întîlniri suc­cesive cu liderii partidelor reprezentate în noul parlament. LA BONN, a avut loc duminica trecută ceremonia depunerii ju­­rămîntului de către Karl Carstens, ca preşedinte al R.F.G. pen­tru următorii cinci ani. Cronicar 2 România literară \J i l \J yy iLjL ţjUX£Á-h'-jL-LÍ. dJl. VIAŢA LITERARĂ Adiuni ale Uniunii Scriitorilor la Sibiu • COLOCVIILIi REVISTEI „TRANSILVANIA" • In zilele de 28—30 iunie 1979, in sala de festivităţi a Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Sibiu, în prezenţa lui George Macovescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, şi Ion Munteanu, secretar al Comitetului ju­deţean de partid, s-au desfăşurat colocviile de critică ale revistei „Tran­silvania“, manifestare ajunsă la cea de-a IlI-a ediţie. In cadrul recentei sesiuni au prezentat referate şi au luat cuvîn­­tul : Vasile Avram, Mircea Blaga, Va­­sile Chifor, Livius Ciocârlie, Constantin Crişan, Ilie Guţan, Franz Hodjak, Ion Ianoşi, Adriana Iliescu, Gelu Ionescu, Romul Munteanu, Marian Popa, George Nistor, Eugen Onu, Marosi Peter, Titu Popescu, Al. Simion, Dolores Toma, Radu Toma, Mircea Tomuş, Ecaterina Ţarălungă, Laurenţiu Ulici, Doina Uri­­cariu, Smaranda Vultur, Mircea Zaciu. Au participat, de asemenea, la lucră­rile colocviilor: Marin Preda, Constantin Chiriţă, D. R. Popescu, Franz Storch, Mircea Radu Iacoban, Anghel Dumbră­­veanu, Dan Tărchilă, Romulus Guga, Ilarie Hinoveanu, Traian Iancu. ADUNAREA GENERALA A ASOCIAŢIEI SCRIITORILOR DIN SIBIU • In aceeaşi sală. In după-amiaza zilei de 30 iunie 1979, s-au desfăşurat lucrările adunării generale anuale a Aso­ciaţiei Scriitorilor din Sibiu. La lucrări au participat George Macovescu, pre­şedintele Uniunii Scriitorilor, Constantin Chiriţă, Dumitru Radu Popescu, Marin Preda şi Franz Storch, vicepreşedinţi ai Uniunii Scriitorilor, Traian Iancu, mem­bru al Consiliului Uniunii Scriitorilor, Mircea Radu Iacoban, Anghel Dumbră­­veanu, Dan Tărchilă, Romulus Guga, Ilarie Hinoveanu şi membri ai Asocia­ţiei. Mircea Tomuş, secretarul Asociaţiei, a prezentat informarea cu privire la acti­vitatea Asociaţiei Scriitorilor din Sibiu de la înfiinţare pînă în prezent. In con­tinuare, Titu Popescu a relevat succe­sele obţinute de membrii Asociaţiei în domeniul producţiei editoriale, Mircea Blaga a subliniat sprijinul acordat de membrii Asociaţiei activităţilor culturale iniţiate de Comitetul de cultură şi edu­caţie socialistă, iar Ion Mircea a vorbit despre activitatea desfăşurată în cadrul cenaclurilor literare din judeţul Sibiu. Simbăta 30 iunie, conducerea opera­tivă a Uniunii Scriitorilor, in frunte cu tovarăşul George Macovescu, preşedin­tele Uniunii Scriitorilor, a făcut o vizită protocolară tovarăşului Vasile Bărbuleţ, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid. Cu acest prilej, a avut loc un schimb de păreri cu privire la activita­tea Uniunii Scriitorilor şi la realizările obţinute de oamenii muncii din judeţul Sibiu. CONSFĂTUIRE de lucru A CONDUCERILOR ASOCIAŢIILOR DE SCRIITORI • Dumistică, 1 iulie 1979, în prezenţa preşedintelui Uniunii Scriitorilor. George Macovescu, a avut loc consfătuirea de lucru a Conducerilor de asociaţii de scriitori din ţară la care au participat : Marin Preda şi Franz Storch, vicepre­şedinţi ai Uniunii Scriitorilor, Constan­tin Chiriţă, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor şi secretarul Asociaţiei Scrii­torilor din Bucureşti, D. R. Popescu, vi­cepreşedinte al Uniunii Scriitorilor şi secretarul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj- Napoca, George Bălăiţă, secretar al Uniunii Scriitorilor, Dan Tărchilă, secre­tarul Asociaţiei Scriitorilor din Braşov, Mircea Radu Iacoban, secretarul Asoci­aţiei Scriitorilor din Iaşi, Mircea Tomuş, secretarul Asociaţiei Scriitorilor din Si­biu, Anghel Dumbrăveanu, secretaril Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara, precum şi Romulus Guga şi Ilarie Hi­noveanu reprezentînd asociaţiile din Tg. Mureş şi Craiova, şi Traian Iancu, di­rector al Uniunii Scriitorilor. Simpozion internaţional despre realism • Săptămîna trecută a avut loc la Neptun, în cadrul acordului bilate­ral dintre Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice din România şi Academia de Ştiinţe a U.R.S.S., un simpozion internaţional privind Realismul şi eta­pele dezvoltării lui in ţă­rile din sud-estul euro­pean, la sfirsitul secolu­lui al XIX şi în secolul XX. Au participat cerce­tători sovietici de la Ins­titutul de slavistică şi balcanistică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., cer­cetători români de la In­stitutul de istorie şi teo­rie literară „G. Călinescu" şi cadre didactice de la Universitatea din Bucu­reşti. După cuvintele in­troductive, rostite de Zoe Dumitrescu-Buşulen­­ga, conducătoarea delega­ţiei române, directoare a Institutului de istorie şi teorie literară ,.­. Călines­­cu“, şi de Dmitri Feodo­­rovici Markov, conducă­torul delegaţiei sovietice, director al Institutului de slavistică şi balcanistică, au fost­ susţinute urmă­toarele comunicări : Pro­legomene la un studiu comparativ al literaturi­lor din sud-estul euro­pean (Zoe Dumitrescu- Buşulenga), Bizantinism şi realism în literatura neogreacă (Şerban Tana­­şoca), Etapele dezvoltării realismului in literatura neogreacă (Sonia Ilins­­kaia), Realismul româ­nesc la sfirșitul secolului al XIX-lea și la începu­tul secolului XX (Al. Săndulescu), Aspecte ale realismului in romanul turc din perioada „Tan­­zimat", 1860—1895 (Viori­ca Dinescu), Etapele rea­lismului în literatura turcă la sfirșitul seco­lului al XIX-lea $1 înce­putul secolului XX (En­ver Mamut), Etape »I« realismului in literatura bulgară de pinâ la primul război mondial (Laura Baz-Fotiade), Dezvolta­rea realismului in litera­tura sirbă din sec. XX (Reghina Coronina), Pe­riodizarea procesului li­terar în Iugoslavia in sec. XX (Galina Iliina), Eta­pele realismului româ­­nesc în secolul al XIX-lea şi in secolul XX, in lumi­na legilor continuităţii (Mihail Fridman). Realis­mul in proza bulgară din­tre 1960 şi 1970 (Nina Po­­nomariova), Opinii despre realismul românesc con­temporan (George Mun­tean) şi Aspecte ale dez­voltării realismului in ţările sud-estului euro­pean in secolul XX (Dmi­tri Markov). Au urmat discuţii ample, desfăşu­rate atit în timpul şe­dinţelor, cit şi după a­­ceea, care au dus la cla­rificarea unor probleme, la cunoaşterea unor pozi­ţii şi opinii în legătură cu aspectele investigate şi cu părerile enunţate in comunicări, relevîndu-se noi paralelisme, influenţe şi coincidenţe, dar, mai ales, căi specifice, naţio­nale în dezvoltarea rea­lismului în literatura din ţările respective. Reuniu­ne ştiinţifică de­ţinută, desfăşurată într-o atmos­feră ce a înlesnit un schimb creator de opinii, simpozionul a contribuit la cunoaşterea şi apropie­rea punctelor de vedere în problemele discutate, constituind, pe de altă parte, un moment semni­ficativ al colaborării ştiin­ţifice dintre două instit­­uţii. în spiritul colaborării • In cadrul Zilelor culturii româneşti organi­zate de municipiul oraşu­lui Manheim (R.F. Ger­mania) au participat scriitorii Nicolae Balotă, Franz Johannes Itulhardt, Hans Liebhardt şi Petre Stoica. • Scriitorii Marin So­­rescu şi Mircea Tomuş au participat la Reuniunea internaţională a scriitori­lor organizată in oraşul Lahti (Finlanda). • In cadrul înţelegerii de colaborare dintre U­­niunea Scriitorilor din tara noastră şi Uniunea Scriitorilor din R. P. Bul­garia, au plecat la Sofia Dan Horia Mazilu şi Lörinczi László. • Conform înţelegerii de colaborare cu Uniunea Scriitorilor din U.R.S.S. au sosit la Bucureşti scriitorii Vladimir Pis­kunov şi Nikolai Ghei. Omagiu lui Gheorghe Lazăr • In ziua de 2 iulie 1979, un grup de scrii­tori în frunte cu tovară­şul George Macovescu, preşedintele Uniunii Scri­itorilor, a depus o coroa­nă de flori la mormîntul marelui cărturar Gheor­­ghe Lazăr,­in cimitirul din comuna Avrig, jude­ţul Sibiu, cu prilejul îm­plinirii a 200 de ani de la naşterea acestuia. • In cadrul manifes­tării „Antenele cărţii“, organizată de Biblioteca Centrală Universitară, a avut loc evocarea „Gheor­­ghe Lazăr“ susţinută de George Macovescu, pre­şedintele Uniunii Scriito­rilor, care a vorbit des­pre viaţa şi activitatea marelui cărturar român. Dezbatere cu privire la dramaturgia originală • Secţia de dramatur­gie a Asociaţiei scriito­rilor din Bucureşti, in colaborare cu Teatrul de Stat din Constanţa, a or­ganizat in zilele de 26—29 iunie 1979, la Constanţa, o dezbatere cu tema „Dramaturgia originală şi transpunerea scenică“. Dezbaterea a fost pri­lejuită de experienţa practică a teatrului con­­stanţean, care a oferit în această stagiunea trei premiere cu piese româ­neşti originale şi anume : „Capcana de nichel“ de Eugen Lumezianu, „Cre­dinţa“ de Ion Coja, „Scaunul“ de Tudor Po­pescu, toate cele trei pie­se aparţinind unor autori originari din Dobrogea. Au participat la vizionări şi la dezbateri : Paul An­ghel, Gheorghe Barbu, Ion Coja, Horia Deleanu, Jean Ionescu (directorul teatrului), Eugen Lume­zianu, Ion Maximilian (regizor al teatrului), Georgeta Mărtoiu (se­cretar literar), Iosif Naghiu, Tudor Popes­­cu, Romeo Profir (secre­tar literar), Dan Tărchi­lă, precum şi interpreţii principali ai celor trei spectacole. Au fost pre­zenţi reprezentanţi ai Co­mitetului judeţean de cultură şi educaţie socia­listă şi ai presei locale. • • • • - EPOPEI NA­ŢIONALE. Reunind „pen­tru prima dată intr-un vo­lum epopeile naţionale din liter­al­a română“, e­­diţia îngrijită de Teodor Vârgolici (autor al Prefe­ţei şi al Notelor) cuprin­de : Aprodul Purice de Constantin Negruz­zi, Mi­­haiada de Ion Heliade Rădulescu, Descălecarea lui Dragoş in Moldova de V. Bumbac, Traianida de Dimitrie Bolintineanu, Negriada de Aron Densu­­şianu, Florinta de I. I. Bumbac, Daciada de loan M. Şoimescu, Daciada de G. Baronzi şi Stefaniada de loan Pop-Florantin. (Editura Minerva, XLVIII + 926 pe 42 lei, 5 730 ex.). • • • • — TINERI POEŢI MAGHIARI DIN ROMÂNIA. Intr-o formă grafică ce aminteşte An­tologia poeţilor de azi de Pillat şi Perpessicius (1925­—1928), Tudor Babteş alcătuieşte şi traduce o remarcabilă antologie a liricii maghiare tinere din ţara noastră care poartă subtitlul Generaţia „For­rás“ („Izvorul“). O subti­lă prefaţă (Metamorfoze­le poeziei), ca şi notele biobibliografice ale celor 37 de poeţi selectaţi, a­­parţin criticului literar Kántor Lajos. (Editura Dacia, 224 p., 14,50 lei, 1820 ex.). • • • • — OCTAVIAN C. TASLAUANU. Sub auspiciile Comitetului pen­tru cultură şi educaţie so­cialistă Harghita, un ini­mos colectiv de redacţie, coordonat de Ilie Şandru, publică comunicările se­siunii ştiinţifice organiza­te la Topliţa (22—23 mai 1976), cu prilejul aniver­sării centenarului naşterii scriitorului şi militantului transilvan. (162 p., 15 lei, tiraj neprecizat). • Radu Florian — IN­TRODUCERE IN TEO­RIA MARXISTA A DE­TERMINISMULUI SO­CIAL. Urmărind „să fie o contribuţie la dezbate­rea critică din cadrul gin­­dirii marxiste“, lucrarea se ocupă, în principal, de : Trăsăturile generale ale teoriei marxiste a deter­minismului social, De­­terminaţiile existenţei so­ciale, ale societăţii ca sis­tem al realităţii obiecti­ve, Determinismul social — determinism global şi Unele particularităţi ale determinismului social. (Editura ştiinţifică şi en­ciclopedică, 376 p., 11,50 lei, 1820 ex.). • Liviu Călin — RUG DE SEPTEMBRIE. Din cele trei cicluri ale volu­mului — Rug de septem­brie, Suave anotimpuri şi La izvoarele ţării — transcriem această Ars poetica: „Necunoscuta ro­die prefăcută-n gest / de vintul magic din solstiţiul frunţii / smerită divulga­re sub semnul anapest­­ şi în cuvîntul cast coboa­ră steaua nunţii“. (Edi­tura Eminescu, 82 p., 6,75 lei, 1 200 ex.). • Corneliu Leu — A DOUA DRAGOSTE ŞI ALTELE. Folosind meto­dele de editare ale colec­ţiei „Teatru comentat“, scriitorul îşi adună,­in scopul unei cetăţeneşti pledoarii (Cinci încercări de a moraliza prin tea­tru) piesele Femeia feri­cită (1972 — anul premie­rei absolute), A doua dragoste (1965), Fiara (1966), Fata bună din cer (1974) şi Profesorul Dem­nitate sau ce înseamnă să ai nepoţi (1977). (Editura Eminescu, 464 p. 15,50 idi, 3 500 ex.). • Matei Mateescu — COMOARA. Culegere de schițe umoristice apărută in regia autorului. (Edi­tura Litera, 92 p., 10 lei, 1 035 ex). • Isa Schapira — ALEF ESTE UN VULTUR. Ro­man publicat in limba idis. (Editura Kriterion, 180 p., 7,50 lei, 455 ex.). LECTOR • Erată . La numărul precedent, pag. 5, col. 4, al. 2, r 9, a se citi, corect, 12 martie 1965 (data mor­ţii lui G. Călinescu)

Next