România literară, iulie-septembrie 1979 (Anul 12, nr. 27-39)
1979-07-05 / nr. 27
» mH3£& Romania literara DIRECTOR : George Ivașcu. Redactor șef adjunct : G. Dimisianu. Seriitor responsabil de redacție: Roger Câmpeanu. ’ DIN 7 ÎN 7 ZILE Pentru o largă colaborare internaţională INCUVINTAREA sa la Adunarea populară de la Combinatul petrochimic Midia-Năvodari, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat, in încheiere, faptul că realizarea măreţelor obiective precum cel inaugurat in ziua de 29 iunie presupune o largă colaborare internaţională — economică, ştiinţifică, culturală, politică — cu toate ţările socialiste, cu ţările in curs de dezvoltare, cu ţările capitaliste dezvoltate, cu toate statele, fără deosebire de orinduire socială. Căci, numai in condiţii de pace se pot realiza cu succes programul nostru de dezvoltare economică şi socială, ca şi programele altor state, bunăstarea şi fericirea popoarelor. Iată de ce lupta pentru pace şi destindere, pentru independenţă naţională constituie o parte inseparabilă a construcţiei socialismului, a victoriei societăţii comuniste — a subliniat secretarul general al partidului. Evidenţiind — în acest sens — concordanţa cu linia generală stabilită la Congresul al XI-lea, cu înseşi obiectivele socialismului — care de la apariţia sa întotdeauna s-a pronunţat pentru o lume fără războaie, pentru o lume a frăţiei şi înţelegerii intre toate popoarele —, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a argumentat o dată mai mult principialitatea şi fermitatea acţiunii partidului nostru in politica internaţională a României, politică in perfectă concordanţă cu interesele majore ale construcţiei şi propăşirii noastre interne. Prin urmare, „unind cele două laturi ale politicii noastre, cea internă şi cea internaţională, intr-un tot unitar, vom acţiona neabătut pentru a asigura înfăptuirea Programului elaborat de Congresul al XI-lea de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru ridicarea patriei noastre pe noi culmi de progres şi civilizaţie, conlucrind, totodată, strîns cu alte popoare pentru o lume a colaborării, păcii şi independenţei". Trei decenii de la înfiinţarea C.A.E.R. IN ŞEDINŢA comună, din 30 iunie, a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialiste România, Comitetul Politic Executiv —in baza informării prezentate de primul ministru al guvernului, tovarăşul Ilie Verdeţ, cu privire la şedinţa consacrată împlinirii a trei decenii de activitate a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc — a luat act cu deosebită satisfacţie de primirea călduroasă şi înalta apreciere de care s-a bucurat Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, participanţilor la şedinţa jubiliară a sesiunii C.A.E.R. Mesajul reafirmă poziţia consecventă a României de dezvoltare a colaborării multilaterale cu țările membre ale C.A.E.R., cu toate ţările socialiste, în opinia României, colaborarea în cadrul C.A.E.R., întemeiată pe principiile deplinei egalități, avantajului reciproc și liberului consimțâmînt, pe respectarea drepturilor suverane ale fiecărui stat în conducerea şi planificarea propriei economii naţionale, în dezvoltarea proprietăţii socialiste, unice şi indivizibile, a fiecărui popor, este menită să contribuie la modernizarea forţelor de producţie în fiecare ţară membră, la înflorirea multilaterală a economiilor naţionale, la egalizarea nivelurilor de dezvoltare economică ale statelor respective. Subliniind necesitatea de a lărgi şi diversifica cooperarea în cadrul C.A.E.R. şi arătînd că în acest scop se impune să se acţioneze mai intens in direcţia perfecţionării activităţii organizaţiei, a adincirii caracterului democratic al organelor sale, promovării unor modalităţi mai operative şi eficiente de soluţionare a problemelor concrete ale cooperării în producţie, în ştiinţă, tehnică şi alte domenii de interes comun. Mesajul evidenţiază hotărirea ţării noastre de a-şi aduce şi în viitor întreaga contribuţie la dezvoltarea colaborării multilaterale în cadrul C.A.E.R. Comitetul Politic Executiv a aprobat activitatea delegaţiei române la lucrările celei de a 33-a şedinţe a sesiunii C.A.E.R., activitate care a corespuns întru totul mandatului încredinţat. Comitetul Politic Executiv a subliniat rolul sporit al C.A.E.R. in faza actuală, superioară, din care se găseşte construcţia noii orînduiri în ţările socialiste, pentru soluţionarea corespunzătoare a problemelor complexe ce stau în fata acestora, pentru accelerarea egalizării nivelului lor de dezvoltare economică. Comitetul Politic Executiv a relevat necesitatea orientării tot mai ferme a activităţii C.A.E.R. in direcţia coordonării planurilor economice, satisfacerii necesităţilor de materii prime, combustibil şi energie ale ţărilor membre, adincirii specializării şi cooperării în producţie, schimbului de tehnologii avansate, moderne, intensificării cooperării ştiinţifice şi tehnice, în cadrul unor acorduri pe termen lung, precum şi cerinţa perfecţionării în continuare a formelor de activitate a acestei organizaţii, sporirii operativităţii şi eficienţei sale, adincirii caracterului său democratic. Comitetul Politic Executiv a apreciat că înţelegerile şi convenţiile stabilite cu prilejul recentei sesiuni a C.A.E.R. deschid perspectiva intensificării conlucrării pe multiple planuri între ţările socialiste, in interesul înfloririi tot mai rapide a fiecărei economii naţionale, al întăririi forţelor generale ale socialismului şi pacif Tur de orizont LA BERLIN au început, la 3 iulie, lucrările unei consfătuiri a secretarilor cu problemele ideologice şi internaţionale ai Comitetelor Centrale ale partidelor comuniste şi muncitoreşti din unele ţări socialiste. ÎN R. P. CHINEZA, la Beijing, s-au încheiat lucrările sesiunii Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari, încheiată cu un Apel pentru o amplă mişcare naţională în vederea sporirii producţiei şi realizării de economii, în întîmpinarea celei de a 30-a aniversări a Chinei socialiste. ÎN ITALIA, Giulio Andreotti, lider democrat-creștin, desemnat cu formarea noului guvern, a început ieri seria de întîlniri succesive cu liderii partidelor reprezentate în noul parlament. LA BONN, a avut loc duminica trecută ceremonia depunerii jurămîntului de către Karl Carstens, ca preşedinte al R.F.G. pentru următorii cinci ani. Cronicar 2 România literară \J i l \J yy iLjL ţjUX£Á-h'-jL-LÍ. dJl. VIAŢA LITERARĂ Adiuni ale Uniunii Scriitorilor la Sibiu • COLOCVIILIi REVISTEI „TRANSILVANIA" • In zilele de 28—30 iunie 1979, in sala de festivităţi a Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Sibiu, în prezenţa lui George Macovescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, şi Ion Munteanu, secretar al Comitetului judeţean de partid, s-au desfăşurat colocviile de critică ale revistei „Transilvania“, manifestare ajunsă la cea de-a IlI-a ediţie. In cadrul recentei sesiuni au prezentat referate şi au luat cuvîntul : Vasile Avram, Mircea Blaga, Vasile Chifor, Livius Ciocârlie, Constantin Crişan, Ilie Guţan, Franz Hodjak, Ion Ianoşi, Adriana Iliescu, Gelu Ionescu, Romul Munteanu, Marian Popa, George Nistor, Eugen Onu, Marosi Peter, Titu Popescu, Al. Simion, Dolores Toma, Radu Toma, Mircea Tomuş, Ecaterina Ţarălungă, Laurenţiu Ulici, Doina Uricariu, Smaranda Vultur, Mircea Zaciu. Au participat, de asemenea, la lucrările colocviilor: Marin Preda, Constantin Chiriţă, D. R. Popescu, Franz Storch, Mircea Radu Iacoban, Anghel Dumbrăveanu, Dan Tărchilă, Romulus Guga, Ilarie Hinoveanu, Traian Iancu. ADUNAREA GENERALA A ASOCIAŢIEI SCRIITORILOR DIN SIBIU • In aceeaşi sală. In după-amiaza zilei de 30 iunie 1979, s-au desfăşurat lucrările adunării generale anuale a Asociaţiei Scriitorilor din Sibiu. La lucrări au participat George Macovescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, Constantin Chiriţă, Dumitru Radu Popescu, Marin Preda şi Franz Storch, vicepreşedinţi ai Uniunii Scriitorilor, Traian Iancu, membru al Consiliului Uniunii Scriitorilor, Mircea Radu Iacoban, Anghel Dumbrăveanu, Dan Tărchilă, Romulus Guga, Ilarie Hinoveanu şi membri ai Asociaţiei. Mircea Tomuş, secretarul Asociaţiei, a prezentat informarea cu privire la activitatea Asociaţiei Scriitorilor din Sibiu de la înfiinţare pînă în prezent. In continuare, Titu Popescu a relevat succesele obţinute de membrii Asociaţiei în domeniul producţiei editoriale, Mircea Blaga a subliniat sprijinul acordat de membrii Asociaţiei activităţilor culturale iniţiate de Comitetul de cultură şi educaţie socialistă, iar Ion Mircea a vorbit despre activitatea desfăşurată în cadrul cenaclurilor literare din judeţul Sibiu. Simbăta 30 iunie, conducerea operativă a Uniunii Scriitorilor, in frunte cu tovarăşul George Macovescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, a făcut o vizită protocolară tovarăşului Vasile Bărbuleţ, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid. Cu acest prilej, a avut loc un schimb de păreri cu privire la activitatea Uniunii Scriitorilor şi la realizările obţinute de oamenii muncii din judeţul Sibiu. CONSFĂTUIRE de lucru A CONDUCERILOR ASOCIAŢIILOR DE SCRIITORI • Dumistică, 1 iulie 1979, în prezenţa preşedintelui Uniunii Scriitorilor. George Macovescu, a avut loc consfătuirea de lucru a Conducerilor de asociaţii de scriitori din ţară la care au participat : Marin Preda şi Franz Storch, vicepreşedinţi ai Uniunii Scriitorilor, Constantin Chiriţă, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor şi secretarul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, D. R. Popescu, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor şi secretarul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj- Napoca, George Bălăiţă, secretar al Uniunii Scriitorilor, Dan Tărchilă, secretarul Asociaţiei Scriitorilor din Braşov, Mircea Radu Iacoban, secretarul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi, Mircea Tomuş, secretarul Asociaţiei Scriitorilor din Sibiu, Anghel Dumbrăveanu, secretaril Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara, precum şi Romulus Guga şi Ilarie Hinoveanu reprezentînd asociaţiile din Tg. Mureş şi Craiova, şi Traian Iancu, director al Uniunii Scriitorilor. Simpozion internaţional despre realism • Săptămîna trecută a avut loc la Neptun, în cadrul acordului bilateral dintre Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice din România şi Academia de Ştiinţe a U.R.S.S., un simpozion internaţional privind Realismul şi etapele dezvoltării lui in ţările din sud-estul european, la sfirsitul secolului al XIX şi în secolul XX. Au participat cercetători sovietici de la Institutul de slavistică şi balcanistică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., cercetători români de la Institutul de istorie şi teorie literară „G. Călinescu" şi cadre didactice de la Universitatea din Bucureşti. După cuvintele introductive, rostite de Zoe Dumitrescu-Buşulenga, conducătoarea delegaţiei române, directoare a Institutului de istorie şi teorie literară ,.. Călinescu“, şi de Dmitri Feodorovici Markov, conducătorul delegaţiei sovietice, director al Institutului de slavistică şi balcanistică, au fost susţinute următoarele comunicări : Prolegomene la un studiu comparativ al literaturilor din sud-estul european (Zoe Dumitrescu- Buşulenga), Bizantinism şi realism în literatura neogreacă (Şerban Tanaşoca), Etapele dezvoltării realismului in literatura neogreacă (Sonia Ilinskaia), Realismul românesc la sfirșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX (Al. Săndulescu), Aspecte ale realismului in romanul turc din perioada „Tanzimat", 1860—1895 (Viorica Dinescu), Etapele realismului în literatura turcă la sfirșitul secolului al XIX-lea $1 începutul secolului XX (Enver Mamut), Etape »I« realismului in literatura bulgară de pinâ la primul război mondial (Laura Baz-Fotiade), Dezvoltarea realismului in literatura sirbă din sec. XX (Reghina Coronina), Periodizarea procesului literar în Iugoslavia in sec. XX (Galina Iliina), Etapele realismului românesc în secolul al XIX-lea şi in secolul XX, in lumina legilor continuităţii (Mihail Fridman). Realismul in proza bulgară dintre 1960 şi 1970 (Nina Ponomariova), Opinii despre realismul românesc contemporan (George Muntean) şi Aspecte ale dezvoltării realismului in ţările sud-estului european in secolul XX (Dmitri Markov). Au urmat discuţii ample, desfăşurate atit în timpul şedinţelor, cit şi după aceea, care au dus la clarificarea unor probleme, la cunoaşterea unor poziţii şi opinii în legătură cu aspectele investigate şi cu părerile enunţate in comunicări, relevîndu-se noi paralelisme, influenţe şi coincidenţe, dar, mai ales, căi specifice, naţionale în dezvoltarea realismului în literatura din ţările respective. Reuniune ştiinţifică deţinută, desfăşurată într-o atmosferă ce a înlesnit un schimb creator de opinii, simpozionul a contribuit la cunoaşterea şi apropierea punctelor de vedere în problemele discutate, constituind, pe de altă parte, un moment semnificativ al colaborării ştiinţifice dintre două instituţii. în spiritul colaborării • In cadrul Zilelor culturii româneşti organizate de municipiul oraşului Manheim (R.F. Germania) au participat scriitorii Nicolae Balotă, Franz Johannes Itulhardt, Hans Liebhardt şi Petre Stoica. • Scriitorii Marin Sorescu şi Mircea Tomuş au participat la Reuniunea internaţională a scriitorilor organizată in oraşul Lahti (Finlanda). • In cadrul înţelegerii de colaborare dintre Uniunea Scriitorilor din tara noastră şi Uniunea Scriitorilor din R. P. Bulgaria, au plecat la Sofia Dan Horia Mazilu şi Lörinczi László. • Conform înţelegerii de colaborare cu Uniunea Scriitorilor din U.R.S.S. au sosit la Bucureşti scriitorii Vladimir Piskunov şi Nikolai Ghei. Omagiu lui Gheorghe Lazăr • In ziua de 2 iulie 1979, un grup de scriitori în frunte cu tovarăşul George Macovescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, a depus o coroană de flori la mormîntul marelui cărturar Gheorghe Lazăr,in cimitirul din comuna Avrig, judeţul Sibiu, cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la naşterea acestuia. • In cadrul manifestării „Antenele cărţii“, organizată de Biblioteca Centrală Universitară, a avut loc evocarea „Gheorghe Lazăr“ susţinută de George Macovescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, care a vorbit despre viaţa şi activitatea marelui cărturar român. Dezbatere cu privire la dramaturgia originală • Secţia de dramaturgie a Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti, in colaborare cu Teatrul de Stat din Constanţa, a organizat in zilele de 26—29 iunie 1979, la Constanţa, o dezbatere cu tema „Dramaturgia originală şi transpunerea scenică“. Dezbaterea a fost prilejuită de experienţa practică a teatrului constanţean, care a oferit în această stagiunea trei premiere cu piese româneşti originale şi anume : „Capcana de nichel“ de Eugen Lumezianu, „Credinţa“ de Ion Coja, „Scaunul“ de Tudor Popescu, toate cele trei piese aparţinind unor autori originari din Dobrogea. Au participat la vizionări şi la dezbateri : Paul Anghel, Gheorghe Barbu, Ion Coja, Horia Deleanu, Jean Ionescu (directorul teatrului), Eugen Lumezianu, Ion Maximilian (regizor al teatrului), Georgeta Mărtoiu (secretar literar), Iosif Naghiu, Tudor Popescu, Romeo Profir (secretar literar), Dan Tărchilă, precum şi interpreţii principali ai celor trei spectacole. Au fost prezenţi reprezentanţi ai Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă şi ai presei locale. • • • • - EPOPEI NAŢIONALE. Reunind „pentru prima dată intr-un volum epopeile naţionale din literala română“, ediţia îngrijită de Teodor Vârgolici (autor al Prefeţei şi al Notelor) cuprinde : Aprodul Purice de Constantin Negruzzi, Mihaiada de Ion Heliade Rădulescu, Descălecarea lui Dragoş in Moldova de V. Bumbac, Traianida de Dimitrie Bolintineanu, Negriada de Aron Densuşianu, Florinta de I. I. Bumbac, Daciada de loan M. Şoimescu, Daciada de G. Baronzi şi Stefaniada de loan Pop-Florantin. (Editura Minerva, XLVIII + 926 pe 42 lei, 5 730 ex.). • • • • — TINERI POEŢI MAGHIARI DIN ROMÂNIA. Intr-o formă grafică ce aminteşte Antologia poeţilor de azi de Pillat şi Perpessicius (1925—1928), Tudor Babteş alcătuieşte şi traduce o remarcabilă antologie a liricii maghiare tinere din ţara noastră care poartă subtitlul Generaţia „Forrás“ („Izvorul“). O subtilă prefaţă (Metamorfozele poeziei), ca şi notele biobibliografice ale celor 37 de poeţi selectaţi, aparţin criticului literar Kántor Lajos. (Editura Dacia, 224 p., 14,50 lei, 1820 ex.). • • • • — OCTAVIAN C. TASLAUANU. Sub auspiciile Comitetului pentru cultură şi educaţie socialistă Harghita, un inimos colectiv de redacţie, coordonat de Ilie Şandru, publică comunicările sesiunii ştiinţifice organizate la Topliţa (22—23 mai 1976), cu prilejul aniversării centenarului naşterii scriitorului şi militantului transilvan. (162 p., 15 lei, tiraj neprecizat). • Radu Florian — INTRODUCERE IN TEORIA MARXISTA A DETERMINISMULUI SOCIAL. Urmărind „să fie o contribuţie la dezbaterea critică din cadrul gindirii marxiste“, lucrarea se ocupă, în principal, de : Trăsăturile generale ale teoriei marxiste a determinismului social, Determinaţiile existenţei sociale, ale societăţii ca sistem al realităţii obiective, Determinismul social — determinism global şi Unele particularităţi ale determinismului social. (Editura ştiinţifică şi enciclopedică, 376 p., 11,50 lei, 1820 ex.). • Liviu Călin — RUG DE SEPTEMBRIE. Din cele trei cicluri ale volumului — Rug de septembrie, Suave anotimpuri şi La izvoarele ţării — transcriem această Ars poetica: „Necunoscuta rodie prefăcută-n gest / de vintul magic din solstiţiul frunţii / smerită divulgare sub semnul anapest şi în cuvîntul cast coboară steaua nunţii“. (Editura Eminescu, 82 p., 6,75 lei, 1 200 ex.). • Corneliu Leu — A DOUA DRAGOSTE ŞI ALTELE. Folosind metodele de editare ale colecţiei „Teatru comentat“, scriitorul îşi adună,in scopul unei cetăţeneşti pledoarii (Cinci încercări de a moraliza prin teatru) piesele Femeia fericită (1972 — anul premierei absolute), A doua dragoste (1965), Fiara (1966), Fata bună din cer (1974) şi Profesorul Demnitate sau ce înseamnă să ai nepoţi (1977). (Editura Eminescu, 464 p. 15,50 idi, 3 500 ex.). • Matei Mateescu — COMOARA. Culegere de schițe umoristice apărută in regia autorului. (Editura Litera, 92 p., 10 lei, 1 035 ex). • Isa Schapira — ALEF ESTE UN VULTUR. Roman publicat in limba idis. (Editura Kriterion, 180 p., 7,50 lei, 455 ex.). LECTOR • Erată . La numărul precedent, pag. 5, col. 4, al. 2, r 9, a se citi, corect, 12 martie 1965 (data morţii lui G. Călinescu)