România literară, aprilie-iunie 1988 (Anul 21, nr. 15-27)

1988-04-07 / nr. 15

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! România literară Anul XXI, nr. 15, joi 7 aprilie 1988 Saptaminal editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România SOCIETATE ŞI LITERATURĂ STRÎNSA relaţie dintre viaţa socială şi viaţa lite­raturii capătă în fiecare epocă istorică o înfăţişare caracteristică. Fapt social ea însăşi, literatura participă în această calitate la configurarea acelui ansamblu de trăsături şi semnificaţii ce individualizează diferitele perioade şi momente din istoria unui popor, confe­­rindu-le un profil inconfundabil. Felul în care lite­ratura oglindeşte lumea şi problemele ei variază în­­chip firesc de-a lungul timpului, iar această evoluţie se înscrie în cadrul mai larg al schimbărilor petrecute în viaţa societăţii. Desigur, literatura nu reflectă realitatea neutru, mecanic şi pasiv ; rezultat al unei activităţi creatoare cu o pronunţată specificitate îşi constituie un univers cu proprietăţi şi reguli de func­ţionare caracteristice, a căror existenţă, recunoscută şi respectată, îi asigură însăşi dezvoltarea normală, ca domeniu particularizat de manifestare a spiritualită­ţii unei naţiuni. Contribuţia literaturii la conturarea cît mai bogată şi mai complexă a unui profil de epocă este întotdeauna determinată de valorificarea legită­ţilor şi a resurselor specificităţii sale, pe axa unui puternic angajament social, ce reprezintă un factor esenţial de vitalitate şi de înnoire. Avîntul literaturii române contemporane în epoca inaugurată de Congresul al IX-lea reprezintă o parte integrantă a vastului proces istoric şi social desfăşurat în aceşti ani în patria noastră. Descătuşarea energii­lor creatoare ale întregului popor cunoaşte în litera­tură o expresie profund semnificativă. „Suntem­ pentru o largă libertate de creaţie — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului —, dorim să avem o literatură şi o artă diversificate din punctul de vedere al formei, al stilului, ne pronunţăm hotărît împotriva uniformizării şi şablonismului, a rigidităţii şi dogmatismului. Considerăm că a accepta şablonismul, uniformizarea, rigiditatea înseamnă a sărăci viaţa spirituală şi culturală a poporului nostru. Este de înţeles că activitatea creatoare a unui popor, în toate domeniile, se poate desfăşura cu succes nu­mai în condiţiile cînd omul se simte liber şi stăpîn pe destinele sale“. Participînd cu însufleţire la noul curs al vieţii societăţii noastre, literatura acestor ani a în­registrat o vie efervescenţă creatoare, situîndu-se la un nivel calitativ pe deplin comparabil cu cele mai înalte înfăptuiri artistice ale înaintaşilor. Tezaurul de valori spirituale al naţiunii s-a îmbogăţit cu opere aducînd mărturia timpului în care trăim, a prezentu­lui socialist. Marile transformări revoluţionare petrecute în so­cietatea românească de astăzi solicită prin înseşi di­mensiunile lor căutarea unor modalităţi artistice de înţelegere şi de reflectare capabile să le surprindă esenţa, dinamismul, aspectele cele mai semnificative. Departe de a constitui o caracteristică exterioară, di­versificarea literaturii, o trăsătură fundamentală a creaţiei literare româneşti contemporane, rezultă din­­tr-un acord substanţial cu însăşi viaţa societăţii noas­tre şi reprezintă un important mijloc de investigare şi de cuprindere a realităţilor apărute în cursul proce­sului de edificare a unei lumi noi. Mutaţiile care au loc în conştiinţe, complexul schimbărilor determinate de formarea unei mentalităţi noi, specifice actualităţii, în contextul activităţii sociale, politice şi ideologice de formare a omului nou, întreaga şi atît de impresio­nanta suită a manifestărilor ce compun tabloul vieţii societăţii noastre contemporane reprezintă un vast cîmp de observaţie artistică şi literară. Cunoaşterea, înţelegerea şi reflectarea în chip specific a tuturor acestor realităţi constituie pentru creaţia literară o preocupare fundamentală, de natură să-i exprime profunda legătură cu existenţa socială. Este o relaţie fecundă, generoasă, capabilă să contribuie hotărîtor la făurirea unor mari opere, expresie a timpului istoric în care trăim. Sub semnul acestei convingeri, ce repre­zintă manifestarea unui angajament artistic însufleţit de patriotism şi responsabilitate socială, îşi situează scriitorii contemporani eforturile lor creatoare. „România literară" ■ Palatul Consiliului de Stat. La dineul oficial oferit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu în onoarea preşedintelui fondator al Mişcării Populare a Revoluţiei, pre­şedintele Republicii Zair, Mobutu Sese Seko, şi a doamnei Bobi Ladawa. PAUL ZARIFOPOL SI ESEUL POLITIC­­ . (Paginile 12—13) Cintecul mierlei S-aude mierla. Nici un cîntec, altul, nu construieşte mai multă cîmpie, nici zori mai mulţi, nici arbori mai frumoşi, nici mai mult aprilie, decit cintecul mierlei. Tresar în somn, la cintecul ei, mîinile ţăranului, simţind în palme foşnetul cald al seminţelor, colţul ierbii presimte mieii albi, albinele decolează grăbite la primele triluri. Magic, fluierul ei, luminează grădinile, aprinde liliacul şi pune plugu-n brazdă. Ea singură, cîntind, ară şi seamănă, întinerind cu o nouă primăvară pămîntul. Şi-acum cîntă din nou. Un rîu de sunete pune splendoare-n noi, colorîndu-ne sufletul. Nimic altceva nu știe să facă, decit să evite. Dar ce-am putea să mai vrem de la ea ? Darie Novăceanu ! Biblioteca fodertl

Next