România literară, octombrie-decembrie 1998 (Anul 31, nr. 40-52)

1998-10-28 / nr. 43

t - INEDIT “de apropiată apariţie” de vreo 6-7 luni...) Am primit la Paris un exemplar semnal din La ţigănci şi alte povestiri cu o bunâ introducere de Sorin Alexandrescu. Volu­mul ar fi trebuit sâ apară încâ din varâ - dar misterele Editurii noastre sunt impenetra­bile. La Paris am citit cele douâ monografii despre Lovinescu. Deşi n-am frecventat ce­naclul Sburătorului, îl cunoşteam bine pe E(ugen) L(ovinescu) şi i-am admirat ta­lentul de scriitor şi pasiunea unicâ pentru literatură. îţi voi trimite fragmentele din Amintiri II şi III, care au apărut prin reviste. D. Micu mi-a dăruit mai de mult Presa Literară românească. M-a speriat superfi­cialitatea autorului, și i-am scris lui Micu, indicîndu-i lacunele (în ceea ce privește revistele la care am colaborat). O bibli­ografie destul de bogată a articolelor mele publicate între... 1921 (da! la Ziarul şti­inţelor populare) şi 1939 a fost pregătită în ţară şi mi-a fost trimisâ. Daca voi avea timp s-o completez, va fi publicata împreună cu bibli­ografia anilor 1940-1969­ într-o colecţie europeană. Voi avea grija s-o trimit bibliotecilor şi core­spondenţilor mei din ţara. La Paris am predat lui Payot De Zalmoxis ă Gengis Khan, iar la Gallimard La Nostalgie des ori­­gines. Volumele vor apare în iarna 1970. Cu puţin noroc în primă­vara. 1970 vor apare şi altele... Cu cele mai bune salutari, al d-tale, Mircea Eliade 10 ian. 1970 Stimate Domnule Handoca, Mulţumiri pentru scrisorile din 6 noiem­brie şi 25 decembrie şi iertare că râspund cu întîrziere. An Nou fericit şi spornic! Mi s-a confirmat din ţara câ a apărut Maitneyi, la 26 dec. Volumul următor, La ţigănci, ar trebui sâ apară în ianuarie. Sunt curios sâ aflu reacţia tinerilor cititori, care nu mi-au cunoscut pînâ acum cărţile. Mulţumiri pentm articolul lui Ion Bâlu, scris cu atîta “devotament” şi o neaşteptată înţelegere a literaturii unui adolescent. Nu am văzut Almanahul scriitorilor; dacă dispuneţi de un exemplar, l-aş citi cu interes. Irina Eliade e soţia vărului meu Dorin. Vacanţa de Crâciun mi-a fost pe jumă­tate stricata de pregătirea conferinţei de­spre Casă, oraş, cosmos, pe care a trebuit s-o ţin cu prilejul doctoratului Honoris Causa­ decernat sâptâmîna trecuta de University, Chicago. - ii// —v-.. - ---•=• • . t. 'I - — ' » U A- \t. Acum corectez spaltele la De Zalmoxis ă Gingis Khan. Cu cele mai bune sentimente al d-strâ, Mircea Eliade 13 iulie 1970 Stimate Domnule Handoca, Mulțumiri pentru scrisoarea din 19 iunie­­ și iertare câ râspund atît de tîrziu. Sper câ ai primit între timp cîteva texte autobiografice. Voi reciti cu bucurie Cartea munţilor, dacâ o voi primi înainte de zborul nostru spre Stockholm (10 august). Am primit recenzia din Cronica şi sper sâ primesc şi Steaua. Dar nu ştiam nimic de articolul lui Ovidiu Cotruş. Dacâ ai pâstrat revista unde a apărut, mi-ar face mare plâcere sâ-l citesc. D. Micu îmi scrie chiar azi câ La ţi­gănci, dupâ spusa celor de la editura, va apare în cursul verii. ...N-am mai dat de mult, semne de viaţa pentru câ am fost deprimat de inun­daţiile din ţarâ. între 16 august şi 15 oct. vom fi în Europa (Suedia, Norvegia, Italia­­ şi apoi Paris - 4 Place Charles Dullin, Paris 18­­. La Stockholm, din pâcate, particip la Congresul Internaţional de istoria religi­ilor, aşa câ nu mâ voi odihni decît în Norvegia. Ultimele veşti în ce mă priveşte: 1) Am fost ales membru (Fellow) al Academiei Britanice (British Academy). 2) Am scris o piesa de teatru cu Brân­­cuşi (titlu probabil: Coloana nesfirşită). Cu cele mai bune sentimente al d-tale, Mircea Eliade 5 august 1973 Dragă Domnule Handoca, îmi pare râu ca ai “investit” atîta ener­gie şi bunăvoinţă într-un proiect care nu va duce la nimic. Precizez: nu cred că am dreptul să încuviin­ţez publicarea unor texte nerepre­zentative, atîta timp cît scrieri mai semnificative (d.e. cele două vol­ume apărute în 1969-70) au fost şi continuă sâ fie trecute sub tăcere. (Cunosc cel puţin patru articole re­cenzii, care n-au putut apare...) Deci, deocamdată, nu văd posibi­litatea tipăririi vreunui volum de “teatru”. De la Paris voi expedia Iphigenia. Te vei convinge că a fost “tipărită”. Nu am asistat la repre­zentare; eram ori la Londra, ori la Lisabona (unde am ajuns în seara de 16 februarie 1941). Ştiu ca a fost foarte bine jucata, dar câ n-a avut succes. (De altfel, mă întreb cum ar fi putut avea...) Pe Brâncuşi, nu l-am frecventat: ştia ca eram “specialist în yoga” si voia sa discute cu mine aceste probleme - de care îmi era lehamite! Evident, mai tîrziu am regretat. Cu cele mai bune urări de sănă­tate, al d-tale, Mircea Eliade 21 martie 1974 Dragă Domnule Handoca, Mulţumiri pentru scrisoarea din 22 febr. şi pentru Manuscriptum­­ în care a apârut Iphigenia (N-am avut timp sâ colaţionez textele, dar sper câ ai urmat ediţia roneografiatâ). Am scris Editurii Gallimard sâ ex­pedieze un al doilea exemplar din Fragments d'un Journal (primul a fost trimis în nov. 1973), de asta dată reco­mandat în orice caz, nu se va pierde. îţi mulţumesc, dar îmi pare rǎu pentru timpul pierdut în reproducerea pasajelor unde am fost citat. Revista de Filozofie a apârut, mi s-a spus (eu n-am primit fascicolul respectiv) într­­un articol, mai mult de bibliografie, din La nostalgie des origines... Este un mijloc abil de a spune câ sunt “prezent”, fârâ a fi, altfel decît cu titlul articolului și semnâtura. îmi pare râu câ nu pot fi de acord cu propunerea D-tale de a publica un volum de Teatru. Pentru simplul motiv ca, cel puţin deocamdată, nu m-am “realizat” în dramă. Deşi “problema tea­trului” ma pasionează şi am dezbâtut-o în doua lungi nuvele (Uniforme de general, Etnos, I, 1973 si Incognito la Buchenwald terminata sâptâmîna trecută şi care apare în Etnos II, Paris 1974). Indatâ ce voi primi extrase din “Uniforme”... ţi-o voi trimite. Cu urări de sănătate şi noroc şi mulţumiri, al d-tale, Mircea Eliade Chicago, 10 mai 1975 Dragă Domnule Handoca, Mulţumiri anticipate pentru cărţile lui Al. Oprea şi P. Comarnescu, anunţate în scrisoarea d-tale din 15 aprilie, îţi mulţu­mesc de asemenea pentru citatele din Ro­mânia literară şi Steaua, dar îţi reamintesc câ primesc regulat aceste reviste (plus Lu­ceafărul şi Viaţa românească). Privitor la Cahiers Sextil Puşcariu, ele au apărut sub îngrijirea lui Alphonse Julli­­ard (mama româncă, tatăl elveţian - dar născut şi crescut în ţară, de unde a venit la Paris, cu bursă, prin 1946-47, azi profesor la Berkeley University California), repre­­zentînd la acea data cel mai important peri­odic internaţional de românistică. Au apărut, credi trei volume. Articolul meu nu era inedit, Julliard a reprodus cu un alt titlu “Insula lui Euthanasius” din R.F.R. (reti­părit în fruntea volumului cu acelaşi titlu din 1943). De cîţiva ani D. Micu îmi trimite toate cărţile lui; sunt sigur câ mi-a trimis şi monografia Gîndirea. Am vorbit la telefon cu Lizette Perlea. E de acord sâ se publice scrisorile lui Ionel Perlea către A. Alessandrescu1, dar cu două condiţii. 1) Sâ i se supunâ în prealabil, fotocopia textelor selectate. 2) Dat fiind câ Ionel Perlea îşi făcuse toate studiile în Germania, nu stâpînea bine ortografia limbii româneşti (pe care o vorbea, de altfel, la perfecţie, fârâ nici un fel de accent). Lizette insista ca even­tualele erori ortografice sâ fie corectate. Adresa: Mrs. Lisette Perlea 330 East 79 Stree­t, New York, N. Y. 10019. Plecăm la Paris (aceeași adresa) pe la 10-15 iunie, de astadatâ mai devreme, ca sa pot preda editorului (Payot) manu­scrisul primului volum din Histoire des idées et croyances religieuses (aproape 800 pagini dactilografiate, și este numai prima jumătate a primului tom; lucrarea va avea nu douâ, ci trei volume). Cu cele mai bune urări de sânâtate, al d-tale, Mircea Eliade P.S., între 15 august-10 septembrie Lizette va lipsi din New York.­­ Acest proiect n-a fost materializat nici pânâ azi. Paris, 10 oct. 1975 Dragă Domnule Handoca, Plec mîine dimineața spre Chicago şi de-abia acum mâ învrednicesc sâ-ţi răs­pund şi sâ-ţi mulţumesc pentru cele douâ volume, primite puţin timp după scrisoa­rea d-tale din 25 august. Cartea despre Păstoreli mi-a amintit tinereţea mea. Din păcate, ne întîlneam destul de rar (eram mai prieten cu Ionel). Am citit şi lucrarea lui Sergiu Pavel Dan, plină de observaţii interesante. (Volumul lui M. Sebastian l- am primit de mult). Traité a reapărut de curînd (cred câ e a zecea retipărire). Am lâsat exemplarul destinat d-tale aici; va fi trimis D-nei Dimitriu în cursul sâptâmînii viitoare. Voi expedia de la Chicago, la aceeași adresă, bibliografia. A propos de Jurnal , C.V.G. este Con­stantin Virgil Gheorghiu, pe care, din pâ­cate, l-am cunoscut pe-atunci (eu i-am dus brazi lui Gabriel Marcel). Am predat lui Payot, asta-vara, primul volum din Histoire des idées religieuses (850 pagini dactilografiate), va apare la primăvara. Inutil sâ fie expediat de editor în ţara; asemenea lucrări nu prea ajung la destinaţie. îţi mulţumesc pentru gîndul d-tale bun de a-mi trimite cărţi. Dar primesc din atî­­tea pârţi îneît uneori mâ aleg cu 3-4 exem­plare. De aceea, te rog, nu-mi trimite decît titlurile pe care ţi le voi indica (şi pentru care îţi sunt de acum recunoscător). “Incognito” a apârut, dar nu am, încă. Cu prietenie al D-tale, Mircea Eliade 11 Mircea Handoca, Al. O. Teodoreanu (Păstorel), Editura Litera, 1975. România literară 13

Next