România literară, aprilie-iunie 2016 (Anul 48, nr. 13-26)

2016-04-29 / 18-19. numărul

Benedict, Sandu Tudor a înălţat o rugăciune, iar Ivan Kulâghin (părintele Ioan cel Străin) i-a binecuvântat. Va fi din nou arestat şi condamnat în „lotul Rugul Aprins". între 1953 şi 1957, „în mod consecvent şi cu scop duşmănos regimului democrat am făcut educaţie anticomunistă în rândul tineretului şi în special al celui studios". In 1957 participa la meditaţiile susţinute de părintele Daniil - Sandu Tudor, la Schitul Rarău şi multe zile la rând a făcut „educaţie antimaterialistă", împreună cu ieroschimonahul, unui grup de studenţi de la Facultatea de Arhitectură din Bucureşti. Sunt mărturii culese dintr-unul din interogatoriile care fac parte dintr-o anchetă copleşitoare, după arestarea şi condamnarea părintelui Roman Braga, în 8 noiembrie 1958 în procesul „totul Rugul Aprins", la 18 ani muncă silnică şi zece ani degradare civică. Va trece prin Jilava, Balta Brăilei, Canalul Dunărea-Marea Neagră, colonia Salcia a lagărului de muncă forţată Ostrov, şi eliberat conform Decretului din 1964. I-a avut alături în temniţă pe Benedict Ghiuş, Sofian Boghiu, Felix Dubneac şi mulţi alţi preoţi, martiri ai temniţelor şi lagărelor de exterminare comuniste. Dorindu-şi cu ardoare hirotonisirea ca preot, părintele Roman Braga ajunge la Cluj, unde îl cunoaşte pe episcopul Teofil Herineanu, preot greco-catolic, trecut în 1949 la Biserica Ortodoxă Română şi, după tunderea în monahism, hirotonisit episcop al Romanului şi Huşilor, episcop al Clujului în 1957. Cum în 1973 episcopia Clujului va fi ridicată la treapta de arhiepiscopie, va fi înscăunat arhiepiscop al Clujului. Teofil Herineanu va fi susţinător şi protector al preoţilor care fuseseră închişi în temniţele politice, pe care-i trimitea în parohiile vacante pe care le păstorea. Roman Braga devine abia în 1965 preot la Negreşti, după ce episcopul Valerian Zaharia de la Oradea primeşte aprobarea de a-l hirotonisi. Mutat la Sârbi, apoi trimis ca misionar în Brazilia şi de acolo, în 1972, chemat de episcopul Valerian Trifa la Episcopatul Român Ortodox de la Vatra, în SUA, va deveni preot paroh. în 1988 se retrage la Mănăstirea din Rives Junction - Michigan şi în cele din urmă va sluji duhovnic la Mănăstirea de maici Adormirea Maicii Domnului de lângă Detroit. A plecat la cele sfinte la 93 de ani, în 29 aprilie 2015. Reiau aici câteva consideraţii pe care le socotesc necesare pentru însemnătatea punerii în pagină a documentarelor bazate pe sursele primare istorice de arhivă, necesare în cercetarea adevărului istoric, a lungii nopţi îngheţate în care a supravieţuit România din epocile dictaturilor comuniste. Stabilirea acestui adevăr istoric, mistificat decenii la rând prin impunerile comandamentelor comuniste, e necesară pentru reparaţia morală a părinţilor şi bunicilor noştri, martirizaţi în închisorile comuniste şi lagărele de muncă forţată (de exterminare) din România, este neapărat necesară. Documentele din această arhivă (întocmită de Securitate, rămasă apoi în custodia Serviciului Român de Informaţii şi predată CNSAS o dată cu înfiinţarea instituţiei) trebuie citite depăşind limbajul de lemn al Securităţii şi mai ales formulele stereotipe ce se trag din ideologia marxistă. Ele alcătuiesc corpusul informaţiilor istorice primare - documentele - atât de necesare unui studiu real din punctul de vedere al istoriei noastre recente. Este necesar, de asemenea, să ignorăm acuzaţiile inventate, denigrările, denunţurile, dar mai ales etichetele politice. Judecarea în cadrul „tribunalelor poporului" şi a „tribunalelor militare" era folosită pentru acuzarea şi condamnarea celor care urmau să fie denumiţi în termeni neadecvaţi, insultători („criminali" sau „trădători") primind pedepsele cele mai aspre, ajungându-se până la temniţa pe viaţă sau condamnarea la moarte. Intr-unul dintre interviurile acordate presei, părintele Roman Blaga face câteva consideraţii pe care, de altfel, le găsim sub o formă sau alta, în gândirea fiecăruia dintre preoţii arestaţi în „lotul Rugul Aprins" trăitori îndelung după anii de temniţă. „Suferinţa este beneficiul tuturor, nu numai al creştinilor", dar şi „Ideea lor (a celor care conduceau temniţele n.m.I.D.) era să nu mori [...] până ce nu te compromiţi. După ce te compromiţi poţi să şi mori că e totuna". Acestea sunt fraze care exprimă suficient ţinuta morală a părintelui, a acestui grup de dedicaţi spiritului şi credinţei salvatoare. Volumul 1 al Dosarului P[enal] 202 întocmit „lotului Rugul Aprins" - „Teodorescu Alexandru şi alţii" - se deschide la primele pagini cu Opisul în care îi găsim pe toţi cei 16 ai „adunării de îngeri", cum i-am numit cândva. în ceea ce-l priveşte pe Roman Braga, actele calvarului său se deschid odată cu fila 251 (mai întâi sunt actele primului proces penal ce i-a fost intentat, în urma căruia va fi condamnat odată cu Leonida Plămădeală) - Ordonanţa de reţinere din 13 iunie 1948, prin care căpitanul de Securitate Gheorghe Enoiu, anchetator penal de Securitate, dispune „pe timp de 24 de ore şi reţinerea în arestul M.A.I.", continuă cu Mandatul de arestare (fila 255), unde acelaşi Gheorghe Enoiu ordonă „tuturor organelor forţelor publice [...] să aresteze şi să conducă la arestul M.A.I. Bucureşti pe numitul Roman Braga". Percheziţia domiciliară­­la domiciliul de la Mitropolia din Iaşi...) va fi efectuată cu pretextul că „din datele ce le posedăm rezultă că la domiciliul său deţine materiale documente I­Vita ce interesează Securitatea Statului", conform Codului de Procedură Penală, după cum semnează acelaşi anchetator penal de Securitate, Gheorghe Enoiu. După Procesul verbal de sechestru de la fila 259 (în lipsă de altceva, părintelui Roman i se pun sub sechestru... pantofii uzaţi, reverendele de preot, cămăşile, de asemenea, uzate, valiza din placaj şi alte obiecte mai mult decât modeste). Sentinţa din 14 februarie 1949 cade implacabil asupra lui şi a lui Leonida Plămădeală şi li se deschide „acţiune penală pentru crimă". Citez din documentul de la fila 264 a volumului: „Tribunalul/ deliberând [...]/ în fapt/ Elemente ostile poporului român care prin activitatea lor trecută [...] au trecut după instalarea regimului de democraţie populară la o organizare de grupuri teroriste subversive (este vorba despre înfiinţarea Asociaţiei Tineretului Ortodox Studenţesc - ATOS - n.m.r.D.) în scopul de a înlătura prin violenţă guvernul legal al ţării. [...] în ce priveşte crima de complot în scop de răzvrătire ce s-a mai reţinut în sarcina numiţilor acuzaţi, elementele componente şi ale acestei infracţiuni sunt întrunite, întrucât mai mult de două persoane de comun acord au luat hotărârea de a instiga [...] astfel să poată răsturna regimul democrat de la cârma ţării, deci acuzaţii au ştiut în mod conştient şi voluntar scopul criminal al săvârşirii acestei infracţiuni". Actele procesului „Rugul Aprins" îşi încep, pentru preotul arhimandrit Roman Blaga, desfăşurarea, odată cu Ordonanţa de punere sub învinuire de la fila 329 a volumului 1 din care citez: ,,Locot­[enent] Cenuşe Constantin, anchetator­ penal de Securitate din MAI - Direcţia Anchete Penale [...]­ am stabilit:­ din materialele de anchetă penală rezultă că Blaga Roman a desfăşurat activitate contrarevoluţionară prin aceea că, împreună cu mai mulţi complici ai săi, a trecut la iniţierea şi organizarea unei grupări subversive în cadrul căreia au desfăşurat activitate împotriva regimului democrat- popular din R.P.R.". Concluziile de învinuire pentru întreg „lotul Rugul Aprins", din 26 septembrie 1958, sunt trase de locotenenţii majori de Securitate Moldovan Iosif şi Blidaru Gheorghe din Direcţia de Anchete Penale -M.A.I. în urma anchetei penale se stabileşte că din cele 16 elemente contrarevoluţionare, mai cu seamă Teodorescu Alexandru, Blaga Roman, Făgeţeanu Alexandru şi Papacioc Anghel Arsenie care „au desfăşurat o intensă activitate împotriva clasei muncitoare şi mişcării progresiste din ţara noastră prin articolele scrise în presa reacţionară şi prin măsurile criminale pe care le-au luat împotriva elementelor progresiste şi muncitoreşti S­unt mărturii culese dintr-unul din interogatoriile care fac parte dintr-o anchetă copleşitoare, după arestarea şi condamnarea părintelui Roman Braga, în 8 noiembrie 1958. Călugărul diacon Roman Braga Pater Roman Braga-Nane Crăsnean Preotul arhimandrit Roman Braga România literară numărul 18-19/ 29 aprilie 2016 . ►► .............................15

Next