România Pitorească, 1987 (nr. 1-12)
1987-07-01 / nr. 7
CINSTE FRUNTAŞILOR in cadrul unei festivităţi solemne, care a avut loc cu prilejul plenarei comune a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, s-au conferit înalte distincţii ale Republicii Socialiste România unor organizaţii judeţene de partid, consilii populare judeţene, unităţi din industrie, agricultură şi silvicultură, transporturi, circulaţia mărfurilor, gospodărie comunală şi prestări de servicii, institute de cercetare ştiinţifică clasate pe locuri fruntaşe in întrecerea socialistă pe anul 1986. Acordarea înaltelor titluri şi ordine reprezintă o nouă şi elocventă mărturie a preţuirii deosebite pe care conducerea partidului şi statului nostru personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o acorda muncii tuturor făuritorilor de bunuri materiale şi spirituale, care printr-o activitate exemplară transpun în viaţă măreţele sarcini trasate de cel de-al Xlll-lea Congres al P.C.R. Totodată, aceste distincţii constituie un puternic imbold dat creativităţii oamenilor muncii de pe întreg cuprinsul ţârii în vederea îndeplinirii exemplare a planului pe acest an şi pe întregul cincinal, dezvoltării continue a patriei, creşterii nivelului de civilizaţie şi bunăstare a întregului popor strîns unit în jurul partidului. Prin decretul prezidenţial din 23 iunie 1987, au fost distinse şi o serie de unităţi din cadrul Ministerului Turismului, care s-au aflat în prima linie a bătăliei pentru servicii mai prompte şi o activitate mai eficientă, contribuind la punerea deplină în valoare a potenţialului turistic românesc, la ridicarea calităţii vieţii şi la cunoaşterea valorilor poporului nostru de către tot mai mulţi oaspeţi de peste hotare, implicit a inconfundabilei ospitalităţi româneşti. Titlul de „Erou al Muncii Socialiste" a fost conferit Întreprinderii de turism, hoteluri şi restaurante Bucureşti, care 4 ani consecutiv a ocupat locul I în întrecerea socialista. Această unitate-etalon a turismului nostru s-a remarcat permanent prin realizări deosebite la toţi indicatorii, lucratorii sai demonstrînd un înalt profesionalism, de la cei ce gospodăresc edificiile de odihna,recreare şi agrement pînâ la meşterii în arta culinară. Calitatea muncii lor este mereu confruntată cu exigenţele turismului internaţional, mai ales că o cincime din oaspeţii României poposesc în Capitală. Cu „Ordinul Muncii" clasa I au fost distinse: întreprinderea balneoclimaterică Vatra Dornei (jud. Suceava), O.N.T. „Carpaţi" Braşov şi O.J.T. Neamţ; cu „Ordinul Muncii" clasa a Il-a: întreprinderea balneoclimaterică Singeorz-Băi (jud Bistriţa-Năsăud) şi O.J.T. Bistriţa-Năsăud; cu „Ordinul Muncii" clasa a lll-a: întreprinderea balneoclimaterică Sovata (jud. Mureş) şi O.J.T. Gorj. Cinstind pe cei mai buni dintre cei buni, se cuvine să amintim citeva din performanţele care i-au propulsat în elita turismului nostru. Astfel, la Vatra Dornei planul la prestări servicii s-a realizat în proporţie de 111%, la desfacere mărfuri 112%, la încasări valutare 130%. La ONT „Carpaţi" Braşov beneficiile au fost de 120%, coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare 100%, iar lucrările de investiţii s-au executat integral, Poiana Braşov devenind o adevărată capitală a sporturilor de iarnă. La O.J.T. Neamţ s-au realizat importante depăşiri la prestări servicii, desfaceri de mărfuri, devize convertibile, staţiunea Durău beneficiind de o atenţie deosebită, lucrările de modernizare executîndu-se prin forţe proprii. Aceleaşi cuvinte de laudă se cuvin şi celorlalte unităţi fruntaşe care prin acţiunile lor contribuie la ridicarea prestigiului turismului românesc, eforturi menite sa împlinească dezideratele creativităţii în marele şi efervescentul clocot al întrecerii socialiste. De la corespondenţii noştri, SIMPOZION JUBILIAR Geomorfologia reprezintă ştiinţa care se ocupă cu studiul reliefului, şi a apărut din necesitaţi practico-aplicative. Cercetarea geomorfologica este chemata (în colaborare cu specialişti din alte domenii) să abordeze o problematică din ce în ce mai vasta sistematizarea teritoriului şi a localităţilor; studiul bazinelor hidrografice, în vederea amenajariior şi prognozarea evoluţiei după amenajare studiul degradărilor de teren şi conturarea de morfoecosisteme, în special pentru necesităţile zonării agricole; analiza morfologică complexă a unor unităţi regionale sau a unor tipuri de relief, în vederea sistematizării şi optimizării modului de folosire a terenurilor, studii privind traseul unor căi de comunicaţie; prospectarea teritorială cu scopul punerii în evidenţă a noi resurse etc. Acestea se realizează de către cercetători şi cadre didactice de la Institutul de geografie din Bucureşti, de la universităţile din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi de la Staţiunea de cercetări „Stejarul", din Piatra Neamţ, şi de către profesori din invăţămîntul gimnazial şi liceal. Pe linia îmbogăţirii şi înnoitii metodelor de cercetare şi analiză, impuse de permanenta comandă sociala, s-a înscris şi organizarea, începînd din anul 1972, a simpozioanelor naţionale de geomorfologie. Anul acesta, în luna mai, s-au DE GEOMORFOLOGIE desfăşurat la Tulcea, în sălile Liceului „Spiru Haret", lucrările ediţiei jubiliare, a X-a, în cadrul cărora s-au prezentat un număr de 60 de comunicări, în plen sau în cele patru secţiuni: Geomorfologie marină, Geomorfologie dinamică, Geomorfologie regională şi Geomorfologie metodico-didactică. Ca şi la simpozioanele anterioare, o atenţie sporită s-a acordat problemelor cu caracter aplicativ, privind relieful şi optimizarea moduluie folosinţă a fondului funciar, eroziunea terenurilor şi metodele de combatere etc. Totodată au fost audiate rapoartele comisiilor de lucru permanente, prin care este şi cea care studiază raportul dintre geomorfologie şi turism. Lucrările s-au încheiat cu o foarte interesantă aplicaţie de teren, în spaţiul atît de generos al Dobrogei, pe traseul Tulcea — Nufărul — Mahmudia — Murighiol — Sarinasuf — Sarinchioi — Enisala — Jurilovca — Ceamurlia de Jos — Babadag — Tulcea. Prezentările făcute la faţa locului, discuţiile ce au avut loc în teren au permis o mai bună înţelegere a unui tip de relief specific Dobrogei, precum şi cunoaşterea planurilor de amenajare agricolă şi piscicolă a Dobrogei de nord-est şi a noilor descoperiri arheologice. CĂLIN DĂNUŢ FIII MARAMUREŞULUI in prima duminică a lunii iunie (aşa cum a rămas stabilit pentru totdeauna), în curtea casei din Berbeşti s-au reîntîlnit „fiii Maramureşului" din Capitala, prilej de evocare a acestui nord fabulos, plin de istorie, oameni de omenie şi o natură de excepţie. Sub soarele fierbinte al începutului verii, ograda a fost neîncăpătoare pentru cei peste două sute de participanţi-spectatori, dintre care numeroşi turişti străini, aflaţi în vizită la Muzeul satului şi de artă populară, atraşi, în special, de frumuseţea costumelor şi a cîntecelor maramureşene, aduse aici de un grup folcloric din Sighetu Marmaţiei. Au rostit cuvinte de lauda pentru vatră profesorii universitari Alexandru Ciplea şi Mihai Pop, scriitorii Pop Simion, Ion Iuga, Petre Got, Ion Speranţia, Valentin Hossu-Longin şi Ion Zubaşcu, au desferecat baierele sufletului cunoscuţii interpreţi Victoria Darvai, Emil Gavriş, Gh. Turda şi Ştefan Hruşcă, a vorbit despre măiestria ţesătoarelor de covoare şi scoarţe înflorate cu motive tradiţionale şi culori vegetale Victoria Berbecaru, profesoară in comuna Botiza, şi au fost salutaţi, printre numeroşii oameni de ştiinţa şi cultură, prezenţi la această originală manifestare, artiştii plastici Mihai Bandac, Constantin Dioşe şi Mihai Coşan. Mioritica întîlnire, de o înaltă ţinută, ireproşabil organizată de primitoarele gazde, a fost înregistrată de o echipă japoneză de televiziune care, rămînînd entuziasmata de cele văzute, a plecat ulterior spre ţinutul de unde au venit aceşti mesageri ai simţirii româneşti. Este unul din meritele acestor întîlniri „zonale" din Satul-muzeu, devenit rampă de lansare spre călătorii în spaţiul carpato-danubiano-pontic 11