România Pitorească, 1988 (nr. 1-12)

1988-01-01 / nr. 1

MU tirgu MUREŞ RE­Ş poporul şi pentru popor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu in­sistă in mod cu totul aparte asu­pra adevărului că procesul revo­luţionar din patria noastră este departe de a se fi încheiat, că, dimpotrivă, din perspectiva isto­ricelor hotărîri ale Congresului al Xlll-lea şi ale Conferinţei Naţio­nale a partidului, el comporta exigenţe noi, răspunderi supe­rioare. Aceasta necesită întărirea permanentă a spiritului de muncă şi luptă al comuniştilor, al întregului nostru popor, promo­varea unui stil cu adevărat dina­mic, militant, revoluţionar, iar, în acest sens, întreaga viaţă şi acti­vitate a tovarăşului Nicolae Ceauşescu reprezintă, pentru noi toţi, un strălucit model, o lumi­noasă pildă, tocmai prin orga­nica îmbinare între gînd şi faptă, prin incandescentul patos revo­luţionar cu care îşi asumă şi îm­plineşte marile idealuri şi opţiuni ale singurei teorii pe care istoria a validat-o ca fiind o adevărată călăuză în acţiune, o forţă­ monu­mentală. Toate aceste înalte calităţi mo­rale, politice şi organizatorice, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le consacră neabătut slujirii intere­selor supreme ale partidului, ale întregii naţiuni socialiste. Regă­sim minunata sa capacitate de analiză şi sinteză ştiinţifică, revo­luţionară, în tezele şi orientările de inestimabilă valoare progra­matică ale Raportului prezentat la Conferinţa Naţională a parti­dului, în exigenţele noi care de­curg, în chip firesc şi necesar, din acest magistral document, me­nit sa mobilizeze ţara şi oamenii ei cu o viziune pe măsura sarci­nilor şi obiectivelor procesului istoric pe care îl parcurgem şi îl edificăm. ION STRUGARIU Paşii noştri, ai fiecăruia, pe pă­­mîntul acesta, al nostru, se întîl­­nesc neîntrerupt cu acei ai se­menilor. Cu nestinsele peceţi ale drumurilor celor ce ne-au pre­mers. Cu tonica neodihnă a con­temporanilor Cu prefigurarea paşilor către viaţă, frumuseţe şi adevăr ai celor ce vin, ai celor ce cresc lingă noi spre zarea de noi frumuseţi, de efort şi de împliniri a Mileniului III. Pretutindeni, trecerea noastră înseamnă infinit mai mult decit un interludiu în amfiteatrele car­patine sau pe coridoarele de ri­gori ale istoriei. Pretutindeni, în­soţim paşii fără odihnă, dăruiţi mersului înainte al patriei, ai ce­lui care, prin fapta şi crezul său, îşi aşează efigia intre marii ctitori ai neamului. Paşii noştri, în ţara de azi, sînt deopotrivă segmente dintr-un mare destin. Sînt parcă un legă­­mînt continuu reînnoit cu pute­rea acestui pămînt de a iubi soa­rele, munca, libertatea. Cu pute­rea acestor oameni, semenii noştri, a acestui popor — marea noastră familie de meşteri şi vi­sători — de a crea o ţară pe mă­sura unui limpede ideal naţional La trecutu-ţi mare — mare viitor! Paşii noştri, ai celor ce trăiesc şi prin fapta lor dau chip nou şi noi nestemate pămîntului rom­â­­nesc, ţes neîntrerupt '‘Joria ui°i OMAGIUL FAPTELOR ŢĂRII fapta de creaţie, crez şi efort, de lumină nepieritoare prin care timpul oamenilor trece în fapta oamenilor spre a deveni tezaur. Tezaur al oamenilor pe care aceştia îi dăruiesc întru propăşi­rea patriei, întru măreţia muncii libere, întru limpedea aşezare în istorie a acestei Epoci. Paşii noştri pe magistrala de­venirii sînt bărbăteşti însemne ale dăruirii, ale muncii, ale pute­rii de a gîndi şi a întruchipa în aievea înaltul proiect social, eco­nomic şi uman, gîndit de partid, de secretarul său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Paşii noştri — limpezi, fermi şi necesari — constituie poate acea neodihnită încredinţare de clep­sidră a istoriei, prin care progre­sul fundamentat teoretic, ctitori­ile şi procesele constructive sta­bilite cu clarviziune devin, prin forţa trăirii şi acţiunii umane, prin competenţă, dăruire şi cute­zanţă, însăşi noua geografie — împlinitoare de vii aspiraţii — a ţării de azi, a ţării de mîine. De pretutindeni, paşii noştri captează întîlnirea, statornicia, deschiderea către viitor pe care le-au prefigurat şi le prefigurează pe fiecare plai al patriei paşii ne­­odihnei, paşii vestitori de zidiri şi înnoire, de viaţă mai demnă şi mai bună a oamenilor, ai Prese­­­ri " peste două de­s­pt l­i­cenii, paşii săi neobosiţi, întîlni­­rile sale de Ctitor cu toate ţinu­turile ţării, dialogurile cu oamenii din toate categoriile sociale, au configurat semnificative deschi­deri de drum pe care ţara, noi toţi, ne-am angajat cu sentimen­tul participării la o nemaiîntîlnită trezire la viaţă a energiilor aces­tui popor milenar. Sînt adevăraţi paşi ai istoriei, a căror vigoare şi vestire de noi zidiri traduc, în amplul spaţiu al dragostei noas­tre dintîi — care este ţara — un nobil însemn al încrederii în oa­meni, al comuniunii cu gîndul şi fapta oamenilor. Puternici tocmai prin această însoţire întru legile devenirii, întru îngemănată afir­mare a idealului vizionar, a Ctito­rului şi a puterii de creaţie a po­porului căruia îi aparţine, am in­trat în Noul An 1988,avînd în­scrise în fibra fiecărei secunde însemnele acestei statornice co­muniuni întru propăşirea, gloria şi demnitatea României so­cialiste. Acum, în nestemate clipe aniversare, la sărbătorirea zilei de naştere a vtitorului, fap­tele ţării, deschiderile către vii­tor, către noi eforturi şi împliniri ale oamenilor, mărturisesc deo­potrivă dăruire, încredere, oma­giu. MIHAI NEGULESCU

Next