România Pitorească, 1988 (nr. 1-12)
1988-01-01 / nr. 1
MU tirgu MUREŞ REŞ poporul şi pentru popor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu insistă in mod cu totul aparte asupra adevărului că procesul revoluţionar din patria noastră este departe de a se fi încheiat, că, dimpotrivă, din perspectiva istoricelor hotărîri ale Congresului al Xlll-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului, el comporta exigenţe noi, răspunderi superioare. Aceasta necesită întărirea permanentă a spiritului de muncă şi luptă al comuniştilor, al întregului nostru popor, promovarea unui stil cu adevărat dinamic, militant, revoluţionar, iar, în acest sens, întreaga viaţă şi activitate a tovarăşului Nicolae Ceauşescu reprezintă, pentru noi toţi, un strălucit model, o luminoasă pildă, tocmai prin organica îmbinare între gînd şi faptă, prin incandescentul patos revoluţionar cu care îşi asumă şi împlineşte marile idealuri şi opţiuni ale singurei teorii pe care istoria a validat-o ca fiind o adevărată călăuză în acţiune, o forţă monumentală. Toate aceste înalte calităţi morale, politice şi organizatorice, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le consacră neabătut slujirii intereselor supreme ale partidului, ale întregii naţiuni socialiste. Regăsim minunata sa capacitate de analiză şi sinteză ştiinţifică, revoluţionară, în tezele şi orientările de inestimabilă valoare programatică ale Raportului prezentat la Conferinţa Naţională a partidului, în exigenţele noi care decurg, în chip firesc şi necesar, din acest magistral document, menit sa mobilizeze ţara şi oamenii ei cu o viziune pe măsura sarcinilor şi obiectivelor procesului istoric pe care îl parcurgem şi îl edificăm. ION STRUGARIU Paşii noştri, ai fiecăruia, pe pămîntul acesta, al nostru, se întîlnesc neîntrerupt cu acei ai semenilor. Cu nestinsele peceţi ale drumurilor celor ce ne-au premers. Cu tonica neodihnă a contemporanilor Cu prefigurarea paşilor către viaţă, frumuseţe şi adevăr ai celor ce vin, ai celor ce cresc lingă noi spre zarea de noi frumuseţi, de efort şi de împliniri a Mileniului III. Pretutindeni, trecerea noastră înseamnă infinit mai mult decit un interludiu în amfiteatrele carpatine sau pe coridoarele de rigori ale istoriei. Pretutindeni, însoţim paşii fără odihnă, dăruiţi mersului înainte al patriei, ai celui care, prin fapta şi crezul său, îşi aşează efigia intre marii ctitori ai neamului. Paşii noştri, în ţara de azi, sînt deopotrivă segmente dintr-un mare destin. Sînt parcă un legămînt continuu reînnoit cu puterea acestui pămînt de a iubi soarele, munca, libertatea. Cu puterea acestor oameni, semenii noştri, a acestui popor — marea noastră familie de meşteri şi visători — de a crea o ţară pe măsura unui limpede ideal naţional La trecutu-ţi mare — mare viitor! Paşii noştri, ai celor ce trăiesc şi prin fapta lor dau chip nou şi noi nestemate pămîntului românesc, ţes neîntrerupt '‘Joria ui°i OMAGIUL FAPTELOR ŢĂRII fapta de creaţie, crez şi efort, de lumină nepieritoare prin care timpul oamenilor trece în fapta oamenilor spre a deveni tezaur. Tezaur al oamenilor pe care aceştia îi dăruiesc întru propăşirea patriei, întru măreţia muncii libere, întru limpedea aşezare în istorie a acestei Epoci. Paşii noştri pe magistrala devenirii sînt bărbăteşti însemne ale dăruirii, ale muncii, ale puterii de a gîndi şi a întruchipa în aievea înaltul proiect social, economic şi uman, gîndit de partid, de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Paşii noştri — limpezi, fermi şi necesari — constituie poate acea neodihnită încredinţare de clepsidră a istoriei, prin care progresul fundamentat teoretic, ctitoriile şi procesele constructive stabilite cu clarviziune devin, prin forţa trăirii şi acţiunii umane, prin competenţă, dăruire şi cutezanţă, însăşi noua geografie — împlinitoare de vii aspiraţii — a ţării de azi, a ţării de mîine. De pretutindeni, paşii noştri captează întîlnirea, statornicia, deschiderea către viitor pe care le-au prefigurat şi le prefigurează pe fiecare plai al patriei paşii neodihnei, paşii vestitori de zidiri şi înnoire, de viaţă mai demnă şi mai bună a oamenilor, ai Preseri " peste două despt licenii, paşii săi neobosiţi, întîlnirile sale de Ctitor cu toate ţinuturile ţării, dialogurile cu oamenii din toate categoriile sociale, au configurat semnificative deschideri de drum pe care ţara, noi toţi, ne-am angajat cu sentimentul participării la o nemaiîntîlnită trezire la viaţă a energiilor acestui popor milenar. Sînt adevăraţi paşi ai istoriei, a căror vigoare şi vestire de noi zidiri traduc, în amplul spaţiu al dragostei noastre dintîi — care este ţara — un nobil însemn al încrederii în oameni, al comuniunii cu gîndul şi fapta oamenilor. Puternici tocmai prin această însoţire întru legile devenirii, întru îngemănată afirmare a idealului vizionar, a Ctitorului şi a puterii de creaţie a poporului căruia îi aparţine, am intrat în Noul An 1988,avînd înscrise în fibra fiecărei secunde însemnele acestei statornice comuniuni întru propăşirea, gloria şi demnitatea României socialiste. Acum, în nestemate clipe aniversare, la sărbătorirea zilei de naştere a vtitorului, faptele ţării, deschiderile către viitor, către noi eforturi şi împliniri ale oamenilor, mărturisesc deopotrivă dăruire, încredere, omagiu. MIHAI NEGULESCU