România, iulie 1938 (Anul 1, nr. 45-60)
1938-07-16 / nr. 45
FLIT ucide ÎNTOTDEAUNA! ШЮ Vineri 15 iulie 1938 1875 m. RADIO - ROMANII 151 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30 — 7.45) 6.30. Deschiderea emisiunii: __ Gimnastică ritmică. _ Radio jurnal: __ Concert de dimineaţă (discuri) ; Incitaţia la vals de Weber şi Poloneza de Chopin; Dansul Anitrei din „Peer Gynt“ de Grieg; Arane de Massenet şi un wii;*e valuri, vale de sas; Fragmentul din baletul „Cei doi porumbei" de Messager. . — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 17.45: închiderea emisiunii. 13.15: Ora. Culturale. Sport, cota Dunării. 13.25: Concert de prânz. Orchestra de salon Radio, dirij. de Constantin Bobescu: Rusii; 1) Intermezzo; 2) Orientul de modern; Serenada de Gade; Gavota de Woolson; Serenada de Droila; Coquette de Arensky; Vals imperial de Johann Strauss. 14.15: Ora. Mersul vremii. Radio jurnal. 14.30: Maria Tănase (canto) acom. de Taraful Mitică Mâţă: Cântece româneşti: Pe şoseaua din Cepari: Să, şti fă, că te-am iubit; Cine iubeşte şi lasă; Arii naţionale: (Taraful Mitică Mâţă) Nuneasca; Bătrâneţe, haine grele; Tudoriţă nene. . .. . ; JWCbi asturene; Sardanaele; Catala şi Sarda? 1 %pul znel. ' ’ ,Kf 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi ştiinţifice. 19.15 : Concert de după amiază — Orch. Petrică Moţoi : Arii naţionale. F JB 6 RADIO - ROMANIA 19.30 : Continuarea concertului de după amiază — Orch. Petrică Moţoi : Romanţe vechi româneşti; Potpuriu de tangouri de compozitori români; Doine şi jocuri din Ardeal; Violete — vals de Waltdteufel. Romanţe şi arii naţionale. 20.20 : Aşezarea preistorică dela Sărata-Monteoru, de Ion Nestor. , 19.30 : Festivitatea deschiderii cursurilor de la Vălenii de Munte. RADIO - ROMANIA SI RADIO BUCUREŞTI 20.40 : Seara de operă : „AIDA", operă in 4 acte (7 tablouri) de Verdi (Disc). DISTRIBUŢIA Aida Dusolina Geannini Radames Aureliano Pertile Amneris Irene Minghind-Cattaneo Amonasro Giovani Inghillieri Regele Guglielmo Maschi Ramfis Luigi Mani ríni Corul şi Orch. Operei Scala, dirijat In pauza I-a (21.25-21.45): Charles de Carlo Sabario. In pauza I-a (21.25-21.45) : Charles Maurras, de Pamfil Şeicaru. In pauza I-a (22.30-22.45) : Radio Jurnal-Sport. 23.45 : Jurnalul pentru străinătate in limba engleză. : Festivitățile dela Văleni, difuzate la Radio , iştaseara,’ l^orelé 19.30 pc iÉÉtf$ se va Uif(l/‘O* 4ţn înregistrări sonore, яйр* pa 'sobrrmității deschiderii cursurilor de vară ale Universității Populare „Niculae Iorga”, 'lin Vălenii de Minute. 1,1 ..............И—Я— i iJ MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară Publicațiune D. ing. Adrian R. Ionescu, născut a 26 August 1894 In Bucureşti domiciliat în Bucureşti, str. Barbu Catargiu nr. 7 a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe pe baza art. 10 alin. numele său patronimic de Ionescu în acela de Adrian, spre a se numi Adrian R. Adrian. Ministerul publică aceasta, conform art. 11, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul, şi condiţiunile prevăzute de alin. II al zisului articol şi de art. 3 din legea asupra numelui din 8 Aprilie 1936. SPECTACOLE TEATRE GRADINA CĂRĂBUŞ. — De lemn Tănase. COMPANIA MOGADOR (Grădina Volta Buzeşti. Tel. 3.33.14). Opereta sportivă „Opt ■ la zero în finală” GRADINA MARCONI. — Sinaia la domiciliu. •GRADINA COLOS. — De la munte la mare. GRADINA TEATRULUI NOU. — „In luna Mai“ cu Sidy Thal și Adolf Tefner. 1 .MASCARICI (fost Tempo, Hala Traian)._Claponul. CINEMATOGRAFE TRICON. — „Congresul Regilor” cu Jenny Jugo, Romanowsky și —iFaul Henckels. Jurnal • nou Paramount. • Yi ' CARLTON. — închis pe timpul verii. CAPITOL. — Sally, Irene și Mary. ROXY. — Sally, Irene și Mary. FEMINA (Plafonul descoperit). — Monumentul indian (Operă compl.) REGAL. — Trustul veseliei... ELYSEE. —„Congresul Regilor” cu Jenny Jugo, Romanowsky și Paul Henckels. Jurnal nou Paramount. SAVOY. — Dormitorul fetelor și Prin foc si sabie. SELECT. — Fantoma din Rio Grande. . . * •CORSO. — Moscova-Shanghai şi Drumont detectiv amator. PALAS BULEVARD. — Scandal în lumea bună şi Taina ocnaşului. CITY. — Stigmatizata şi Ora Fatală A. R. P. A. — Ce ştii tu ce-i soacră-mea şi Ogorul. FORUM. — „Stella Dallas" şi „Clubul sinucigaşilor". OMNIA. — „Aventurierul" şi „Puterea destinului". NISSA. — Soţie contra secretară şi Rendes-vous la Viena. TOMIS (sală şi grădină). — Calea spre ispăşire şi Orizontul pierdut. MARNA. — Tainele căsătoriei şi Păpuşa blondă. MARCONI. — Lorenzino de Medici şi Farmecul Boemei cu Kiepura. RAHOVA. — Tamara şi Ruleta Morţei. CARMEN. (Calea Dudeşti No. 169). — Doctor Sartorius cu Boris Karloff. FRANKLIN. — închis pe timpul verii. LILLY (sală şi grădină). — Tigrul din Eschnapur, Monumentul Indiai. operă complectă şi trupa Georgescu Iaşi. TRIUMF (Griviţei 335). — „Ajutor vin indienii" şi „Sclavia umană”. MODEL. — Mâinile lui Orlac şi Stan şi Bran la Hollyywood. DIANA. — Drapelul galben şi Knock-out. CENTRAL. — Insula păcatelor şi Comoara blestemată. MILANO. — „Tragedia unei generaţii" şi „o crimă pe Broadway". UNIC (sală şi grădină). — Veninul şi Sclavii onoarei. AMERICAN (sală şi grădină). — Căsnicia D-rului Allan şi Tinereţea cere drepturi. VOLGA (Dorobanţi). — Ciclonul şi Căpitanul Easter. BARCELONA. — Sângele pământului, Aurul Negru şi Miraj. LILI. — „Tigrul din Eenapur". DICHIU. — Închis pentru renovare. AIDA (sală şi grădină). — Floare de ghiaţă şi Stan şi Bran şi testamentul ILEANA. — „Alaska şi „Parnell". ODEON. — „Dragoste cu năbădăi" şi „Carlie Chan la Olimpiadă”. IZBÂNDA (grădină şi sală). — Cântăreţul tristeţii sale şi Aur Negru. DACIA (sală şi grădină). — Necunoscuta şi Ochii cari ucid. GRADINA FILANTROPIA. (Filantropia).—Frica şi Simfonia Jazului. EDISON (sală şi grădină). — Fata din Salem, America Melody şi trupa de reviste Georgescu-Iaşi. SIC. — Domnişoara Mozart şi Omul cu două feţe. NERO (grădină). — A doua tinereţe şi Noaptea fericirii. LUCIFER (Dudeşti 97). — Broadway Melodi 1938. Cobra Tango. FACHE. — D-na Holmes şi d-l Sherlock şi De aşi fi director. ORFEU. — Romanul unui spahiu şi Omul cu două feţe. FLORIDA (sală şi grădină). — Maman Colibri şi Mi-e viaţa în pericol. ASTRA (grădină). — Căpitanii curagioşi şi Gondola cu himere. ŞERBAN VODĂ. — Istoria se scrie noaptea. Lumpacius vagabondus. VOLTA BUZEŞTI----Aventura din Paris şi Suflete împietrite LIA. — Un carnet de bal şi Ultimul sărut al d-nei Cheney. Excursii româneşti in Cehoslovacia cu ocazia expoziţiei de la Kosice Intre 16 Iulie şi 31 August 1938 va avea loc în Kosice expoziţia Estului Republicei Cehoslovace, expoziţie jubilară, prilejuită de cea de a 20-a aniversare a întemeierii Republicei şi de împlinirea a 60 ani de la naşterea d-lui dr. Milan Hodza, preşedinte de consiliu Pentru a se manifesta prietenia ceho-română se va organiza între 7—15 August şi o săptămână a României, în cadrul acelei expoziţii. S’a avut grija, ca datele celor mai importate festivităţi să coincidă cu săptămâna României, la aceste festivităţi fiind invitate şi organizaţiile respective româneşti. Astfel la 17 August va avea loc în Kosice o şedinţă festivă a Uniunei Camerelor de comerţ şi industrie cehoslovace, la care a fost invitată şi Uniunea din Bucureşti. La 14 August va fi ziua comună a cercetaşilor cehoslovaci şi a străjerilor români. La 14 şi 15 August se vor disputa matchuri de football, la care a fost invitată şi echipa „Venus’’, care va lupta probabil cu S. K. Bratislava (campionul Slovaciei), sau cu selecţionata din Kosice. Direcţiunea expoziţiei a mai luat măsuri pentru organizarea unor excursii colective din România în Cehoslovacia. In pogramul acestor excursii figurează vizitarea expoziţiei şi a regiunei Kosice, supranumită „Raiul Slovac”. (Stalactitele Dolnita, grota de ghiaţă Dobşina, gairisul Herlany, cetatea Krasnahorka, Munţii Tatra). Excursiile vor putea fi combinate cu şederi în staţiunile balneo-climaterice cele mai mari ale Slovaciei. (Trencin, Luhacovie, Pistian, Lomnice, Smokovec etc.). Birourile de voiaj vor publica în curând itinerariul detailat al excursiilor, cam toate vor fi oganizate cu preţuri populare, deşi,, localităţile climaterice ale Slovaciei" sunt tixite de public. dr. FELItlAN ELIAîs VENERICE — SEXUALE I Cum. l-2 , 5-9 Tel. 3.87. 04 Str. ACADEMIEI 1 bis alături Hotel Esplanade Bristol »» Un spectacol complet : revista De Lemn Tănase“ la Teatrul „CĂRĂBUŞ" D. C. Tănase inaugurând cea de a douăzecea stagiune a Teatrului Cărăbuş de sub direcţiunea d-sale a înregistrat unul dintre cele mai biruitoare succese din bogata-i carieră. Revista „De Lemn Tănase” care continuă să se reprezinte cu grădini arhipline este cel mai complect spectacol din Capitală. „De Lemn Tănase" nu este numai o revistă grandioasă, montată în decoruri încântătoare, nu este numai o feerie luxoasă de fast şi splendoare ci împleteşte de minune glume de haz cu melodii minunate şi scene romantice cu dansuri antrenante şi de gust. Dacă la toate acestea vom adăuga o distribuţie care reuneşte alături de marele nostru comic C. Tănase cele mai simpatizate şi talen- * tate elemente ale genului, iată suficiente elemente care să justifice’ succesul extraordinar pe care-l înregistrează această minunată revistă „De Lemn Tănase”. Orchestra proprie compusă din 30 persoane sub conducerea cunoscutului compozitor G. Dendrino, Mare balet, 80 balerine si, 21 boys sub supravegherea maestrului de balet _S..,Sioffimi ' ' ЛлШ Cronica medicală Reeducaţia .Ijhtă, poatt fi perfecţionată printr’Un a»tenament metodic. La un capitol «g&WS --per », scaha Va putea câştiga o ascuţime sensorială mai vie, o adresă şi o dexteritate, desvoltate prin exerciţiu ca şi atenţia ori memoria, ca vocea ori articulaţia cuvintelor, ca respiraţia ori ritmul. Natural că nu va fi totdeauna posibilă o mărire a câmpului de activitate sensorială, motrice sau mintală când simţul este profund lezat. Prin exerciţiu însă se obţine o mai bună utilizare a relicvelor funcţionale existente. Aparatul auditiv va fi excitabil prin undele sonore, muşchii prin mişcare, facultăţile mintale prin exerciţiile izolate sau combinate ale memoriei, asociaţiei de idei, imaginaţiei limbajului ori prin intervenţia sensaţiilor auditve, vizuale, tactile, olfactive. Technicele reeducaţiei se bazează pe rapoartele de intensitate, calitate şi durată dintre excitant şi sensaţie. Astfel o excitaţie uşoară dar repetată lucrează mai bine decât una puternică şi distanţată. Reeducaţia acustică şi motrice urmează această regulă. Tot aşa pentru calitate, durată şi ritmul excitaţiei. Oricare ar fi această excitaţie, sensorială, psihică ori mecanică ea trebue bine dozată. Va deslănţui astfel reflexe vasculare, care constau într’o accelerare a circulaţiei sângelui, într’o mai bună nutriţie şi regenerare la nivelul ţesuturilor. Circulaţia creşte totdeauna în aparate pe timpul funcţiei lor. Se înţelege astfel importanţa acestui reflex vascular pentru a determina, într’un organ prost nutrit, cum este urechea scleroasă, o mişcare sanguină ce hrăneşte ţesutul lezat. Excitaţia artificială a unui muşchiu sau, grup muscular prin masaj, mobilizare, exerciţii active determină o contracţie simultană şi a muşchilor vecini. Toto aşa şi în domeniul psihic şi serisorial când acţiunea unui exerciţiu asupra unei funcţiuni are influenţă şi asupra altor centri ai creerului. Aptitudinile organismului nostru sunt aşadar solidare, se influenţează şi se ajută reciproc Daca simţul vederii scade sau dispare, auzul şi pipăitul se forţează să-l înlocuiască. La marii surzi iniţiaţi, audiţia se face prin ochi. Creerul care schimbă diferitele sensaţii în percepţie, puterea sa de interpretare se ,va mari când sensaţiile vor fi mai slabe Remediul readaptării unei funcţii scăzute consta în antrenamentul multiplelor acte de atenţie: sensoriale, mintale, motoare. Starea mintală de atenţie se însoţeşte de o stare locală de acomodaţie a unui organ sensorial. Pentru aparatul auditiv, intră în joc întreg sistemul muscular al pavilionului şi urechei mijlocii. Cei care caută să obţie o dedublare a atenţiei, de exemplu au şi văz în acelaş timp, trebue să cunoască o gimnastică specială. Atenţia psicho-sensorială este de sens unic şi este greu să ascultăm şi să vedem în acelaş timp. Toate aceste metode de reeducare funcţională cer răbdare. Ele au un fond ştiinţific serios şi sunt în continuă perfecţionare. Permit recuperarea şi revalorizarea multor copii sau adulţi, împiedecaţi in exerciţiul funcţiilor lor sensoriale, motoare sau psihice. Terapeutica modernă căştigă foarte mult prin această reeducaţie polivalentă care pe planul social sau pur şi simplu uman trebue să deţie un loc privilegiat. Dr. M. C. TANASE în fruntea unui ansamblu de aproape 200 persoane, obține în fiecare seară un succes extraordinar în grandioasă grădină „De lemn Tănase" Mare montare - Fast nemaivăzut - Lux orbitor - Muzici divine Bilete la cassa teatrului, telefon 3.55.01. N. ROMAN CUTIA 4 ROMANIA Doam na, n «1 ace|i..evc*ono4m^i inutil stâzpe.^1^4 il ar* DE VÂNZARE IA TOATE FARMACIILE. DROGUERIILE $1 PARFUMERIIE DIN JARA INCLUSIV TIMBRELE I 14 Iulie la Radio- România Cu prilejul zilei naţionale a Franţei, postul nostru de radio a difuzat un bogat program de muzică franceză. In afară de programul orchestral,condus de d. Alfred Alessandrescu, a executat bucăţi alese d-naMartine-Babillon-Ştefănescu, cunoscuta şi apreciata violonistă care a obţinut strălucite succese la Paris, fiind încoronată cu premiul I al Conservatorului naţional din Paris şi fiind prim-violon-solo al orchestrei Pasdeloup. Cunoscătorii de muzică au avut prilejul să aprecieze încă odată maestria în interpretare şi execuţie, pe care d-na Barbillon-Ştefănescu a reeditat-o în cele 4 schiţe de Philippe Gaubertşi Rondo-capricioso de Saint-Săens. Crt Funcţionari poliţieneşti pedepsiţi Printr’o decizie ministerială a departamentului internelor, următorii funcţionari poliţieneştiau fost pedepsiţi pentru diferite vine ce au fost stabilite in urma anchetelor făcute. Teodor Simion, secretarul poliţiei Hotin, a fost pus în disponibilitate; Marinescu Em, comisar la poliţia din Bârlad, pierderea salariului pe 15 zile şi avertisment; Păunică Petre, comisar-ajutor gara Vasile Lupu, a fost pus în disponibilitate; Nicula Gh. şi Moisoiu N., comisari ajutori la poliţia Bârlad au fost excluşi pe două luni cu pierderea salariului; Hilache Gh., şef secţie poliţia din oraşul Sf. Gheorghe, a fost pus în disponibilitate; Isac Ion, arhivar la chestura Galaţi, a fost destituit; Beduile Marin, gardian public la poliţia Suceava, a fost pedepsit cu pierderea salariului pe 15 zile. CĂRŢI-REVISTE A apărut Roumanian Economist anul IV No. 42, revistă in limba engleză şi română sub direcţia d-lui John Western şi d. N. Bibiri-Sturia. Conţine informaţii economice şi numeroase articole: Marea Britanie şi România. Bucureştii studiază engleza. Figuri energetice: D. G. G. Mironescu, fost preşedinte de consiliu. Mamaia Regală. Al 6-lea târg de mostre din Sibiu. Transferul beneficiilor capitalului străin din exploatările de aur din România, etc. Redacta şi administraţia: Str. Italiană No. 24, Buc. Tel. 44303. A apărut „Cooperaţia", anul VI de Iulie, cu articole semnate de d-nii: dr. A. Galan, I. Naum-Delavardar, Ştefan Cosâmbescu, A. Basarabeanu, D. Năstăsescu, etc. Apoi: „De Ziua Cooperaţiei" cu discursul d-lui ministru Mitiţă Constantinescu şi al d-lor C. Teodorescu, preşedintele Institutului Naţional al Cooperaţiei şi C. T. Ionescu-Paşcani; Textul nouei legi a coopeaţiei; Conferinţa d-lui ministru Mitiţă Constantinescu despre noua orânduire in cooperaţie; De la cooperativa Griviţa C. F. R. precum şi ştiri şifapte privind mişcarea cooperativă română. Abonamentul pentru unităţi 100 lei anual, iar pentru cooperatori lei 60. Redacţia şi Administraţia, str. Gutenberg No. 6. Concedii obligatorii pentru salariaţii particulari Comisiunea interimară..a Camerei de muncă a hotărît să •^avertizeze toate întreprinderile ■ comerciale şi industriale că sunt obligaţi să acorde concedii salariaţilor. ■ Pentru aceasta, întreprinderile vor întocmi la vreune1 tablouri care trebuesc afişate, pentru ca, toţi, salariaţii să ia cunoştinţă,, în timpul util de data când urmează să plece în concediu. Incaz contrariu, patronii vor plăti triplu zilele de concediu ale salariaţilor expunându-se şi la penalităţi. c Vineri 15 Iulie 19 Ъ S Ort.: Sf. Mart. Chiriac și Iulita (f 296) M. A. Cat.: Răspândirea Apost. Prot. ; Răspândirea Apost. I Ebr.: 16 Tamuz 5698. Mah.: 17 Gemadi-el-A- ver 1357, Gluma. Lună plină, a 4-a zi. Luna VII. Trim. III. Răsăritul soarelui 4.46, apusul 19 56. Zile trecute 196, rămase 170. Ultima ofensivă germană pe frontul de Vest (1918). Istoria filosofiei moderne, vol. III, partea I In curând va apare în :„librarii partfiEL liauia volumului Ill din conumentala operă ,,istorici Filosofiei Moderne" pregătită de ^.Societatea Barhâ’ria de Filosofie”. " ' Colaboratorii acestei mari lucrări ştiinţifice, sunt: Mircea Florian, Alice Voinescu, N. Balca, Camil Petrescu, Al. Posescu, Const. Gib, P. Botezatu, I. Brucăr, Isidor Tudoran, I. Nisipeanu, D. Papadopi, N. Tatu. . . . Cuprinsul acestui ulum il va constitui desbaterea problemelor filosofice de la evoluţionismul englez, până in zilele noastre, prezentarea nouilor încercări constructive din domeniul cugetării filosofice. Marea frescă a filosofiei moderne va deveni astfel, din ce în ce mai complectă. ACTORI TINERI La teatrul „Cărăbuş” în revista „De lemn Tănase” obţine în fiecare seară aplauze la scenă deschisă tânărul I. Antonescu, înzestrat cu un admirabil dar de a stârni râsul, I. Antonescu va deveni desigur, nu peste mult timp, unul dintre cei mai buni comici autohtoni. I. ANTONESCU Implinindu-se 40 de zile de la moartea distinsului profesor universitar OVID BENSUŞIANU un parastas se va oficia Duminică 17 Iulie, orele 10 a. m. precis, la cimitirul Bellu. Cei ce l-au cunoscut, preţuit şi iubit, sunt rugaţi a lua parte. A -—