România, iulie 1938 (Anul 1, nr. 45-60)

1938-07-16 / nr. 45

FLIT ucide ÎNTOTDEAUNA! ШЮ Vineri 15 iulie 1938 1875 m. RADIO - ROMANII­ 151­ kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30 — 7.45) 6.30. Deschiderea emisiunii: __ Gimnastică ritmică. _ Radio jurnal: __ Concert de dimineaţă (discuri) ; In­citaţia la vals de Weber şi Poloneza de Chopin; Dansul Anitrei d­in „Peer Gynt“ de Grieg; Arane de Massenet şi un­ wii;­­*e valuri, vale de sas; Fragmentul din baletul „Cei doi porumbei" de Messager. . — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 1­7.45: închiderea emisiunii. 13.15: Ora. Culturale. Sport, cota Du­nării. 13.25: Concert de prânz. Orchestra de salon Radio, dirij. de Constantin Bobe­­scu: Rusii; 1) Intermezzo; 2) Orientul de modern; Serenada de Gade; Gavota de Woolson; Serenada de Droila; Coqu­­ette de Arensky; Vals imperial de Jo­hann Strauss. 14.15: Ora. Mersul vremii. Radio jur­nal. 14.30: Maria Tănase (canto) acom. de Taraful Mitică Mâţă: Cântece româ­neşti: Pe şoseaua din Cepari: Să,­ şti fă, că te-am iubit; Cine iubeşte şi lasă; A­­rii naţionale: (Taraful Mitică Mâţă) Nuneasca; Bătrâneţe, haine grele; Tu­­doriţă nene. . .. . ; JWCbi asturene; Sardana­­ele; Catala şi Sarda­? 1 %pul zn­el. ' ’ ,Kf 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi ştiinţifice. 19.15 : Concert de după amiază — Orch. Petrică Moţoi : Arii naţionale. F­ JB 6 RADIO - ROMANIA 19.30 : Continuarea concertului de du­pă amiază — Orch. Petrică Moţoi : Ro­manţe vechi româneşti; Potpuriu de tangouri de compozitori români; Doine şi jocuri din Ardeal; Violete — vals de Waltdteufel­. Romanţe şi arii naţionale. 20.20 : Aşezarea preistorică dela Să­rata-Monteoru, de Ion Nestor. , 19.30 : Festivitatea deschiderii cursu­rilor de la Vălenii de Munte. RADIO - ROMANIA SI­­ RADIO BUCUREŞTI 20.40 : Seara de operă : „AIDA", operă in 4 acte (7 tablouri) de Verdi (Disc). DISTRIBUŢIA Aida Dusolina Geannini Radames Aureliano Pertile Amneris Irene Minghind-Cattaneo Amonasro Giovani Inghillieri Regele Guglielmo Maschi Ramfis Luigi Mani ríni Corul şi Orch. Operei Scala, dirijat In pauza I-a (21.25-21.45): Charles de Carlo Sabario. In pauza I-a (21.25-21.45) : Charles Maurras, de Pamfil Şeicaru. In pauza I-a (22.30-22.45) : Radio Jur­nal-Sport. 23.45 : Jurnalul pentru străinătate in limba engleză. : Festivitățile dela Văleni, difuzate la Radio , iştaseara,’ l^orelé 19.30 pc iÉÉtf$ se va Uif(l/‘O* 4ţn înregistrări sonore, яйр* pa 'sob­rrm­ității deschiderii cursuri­lor de vară ale Universității Popu­lare „Niculae Iorga”, 'lin Vălenii de Minute. 1,1 ..............И—Я— i iJ MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară Publicațiune D. ing. Adrian R. Ionescu, născut a 26 August 1894 In Bucureşti do­miciliat în Bucureşti, str. Barbu Catargiu nr. 7 a făcut cerere aces­tui Minister de a fi autorizat să schimbe pe baza art. 10 alin. nu­mele său patronimic de Ionescu în acela de Adrian, spre a se numi Adrian R. Adrian. Ministerul publică aceasta, con­form art. 11, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul, şi condiţiunile prevăzute de alin. II al zisului articol şi de art. 3 din legea asupra numelui din 8 Aprilie 1936. SPECTACOLE TEATRE GRADINA CĂRĂBUŞ. — De lemn Tănase. COMPANIA MOGADOR (Grădina Volta Buzeşti. Tel. 3.33.14). Opereta sportivă „Opt ■ la zero în finală” GRADINA MARCONI. — Sinaia la domiciliu. •GRADINA COLOS. — De la munte la mare. GRADINA TEATRULUI NOU. — „In luna Mai“ cu Sidy Thal și Adolf Tefner.­­ 1 .MASCARICI (fost Tempo, Hala Traian)._Claponul. CINEMATOGRAFE TRICON. — „Congresul Regilor” cu Jenny Jugo, Romanowsky și­­ —i­Faul Henckels. Jurnal •­ nou Paramount. • Yi ' CARLTON. — închis pe timpul verii. CAPITOL. — Sally, Irene și Mary. ROXY. — Sally, Irene și Mary. FEMINA (Plafonul descoperit). — Monumentul indian (Operă compl.) REGAL. — Trustul veseliei... ELYSEE. —„Congresul Regilor” cu Jenny Jugo, Romanowsky și Paul Henckels. Jurnal nou Paramount. SAVOY. — Dormitorul fetelor și Prin foc si sabie. SELECT. — Fantoma din Rio Grande. . . * •CORSO. — Moscova-Shanghai şi Drumont detectiv amator. PALAS BULEVARD. — Scandal în lumea bună şi Taina ocnaşului. CITY. — Stigmatizata şi Ora Fatală A. R. P. A. — Ce ştii tu ce-i soacră-mea şi Ogorul. FORUM. — „Stella Dallas" şi „Clubul sinucigaşilor". OMNIA. — „Aventurierul" şi „Puterea destinului". NISSA. — Soţie contra secretară şi Rendes-vous la Viena. TOMIS (sală şi grădină). — Calea spre ispăşire şi Orizontul pierdut. MARNA. — Tainele căsătoriei şi Păpuşa blondă. MARCONI. — Lorenzino de Medici şi Farmecul Boemei cu Kiepura. RAHOVA. — Tamara şi Ruleta Morţei. CARMEN. (Calea Dudeşti No. 169). — Doctor Sartorius cu Boris Karloff. FRANKLIN. — închis pe timpul verii. LILLY (sală şi grădină). — Tigrul din Eschnapur, Monumentul Indiai. operă complectă şi trupa Georgescu Iaşi. TRIUMF (Griviţei 335). — „Ajutor­ vin indienii" şi „Sclavia umană”. MODEL. — Mâinile lui Orlac şi Stan şi Bran la Hollyywood. DIANA. — Drapelul galben şi Knock-out. CENTRAL. — Insula păcatelor şi Comoara blestemată. MILANO. — „Tragedia unei generaţii" şi „o crimă pe Broadway". UNIC (sală şi grădină). — Veninul şi Sclavii onoarei. AMERICAN (sală şi grădină). — Căsnicia D-rului Allan şi Tinereţea cere drepturi. VOLGA (Dorobanţi). — Ciclonul şi Căpitanul Easter. BARCELONA. — Sângele pământului, Aurul Negru şi Miraj. LILI. — „Tigrul din E­enapur". DICHIU. — Închis pentru renovare. AIDA (sală şi grădină). — Floare de ghiaţă şi Stan şi Bran şi testamentul ILEANA. — „Alaska şi „Parnell". ODEON. — „Dragoste cu năbădăi" şi „Carlie Chan la Olimpiadă”. IZBÂNDA (grădină şi sală). — Cântăreţul tristeţii sale şi Aur Negru. DACIA (sală şi grădină). — Necunoscuta şi Ochii cari ucid. GRADINA FILANTROPIA. (Filantropia).—Frica şi Simfonia Jazului. EDISON (sală şi grădină). — Fata din Salem, America Melody şi trupa de reviste Georgescu-Iaşi. SIC. — Domnişoara Mozart şi Omul cu două feţe. NERO (grădină). — A dou­a tinereţe şi Noaptea fericirii. LUCIFER (Dudeşti 97). — Broadway Melodi 1938. Cobra Tango. FACHE. — D-na Holmes şi d-l Sherlock şi De­ aşi fi director. ORFEU. — Romanul unui spahiu şi Omul cu două feţe. FLORIDA (sală şi grădină). — Maman Colibri şi Mi-e viaţa în pericol. ASTRA (grădină). — Căpitanii curagioşi şi Gondola cu himere. ŞERBAN VODĂ. — Istoria se scrie noaptea. Lumpacius vagabondus. VOLTA BUZEŞTI----Aventura din Paris şi Suflete împietrite LIA. — Un carnet de bal şi Ultimul sărut al d-nei Cheney. Excursii româneşti in Cehoslovacia cu ocazia expoziţiei de la Kosice Intre 16 Iulie şi 31 August 1938 va avea loc în Kosice expoziţia Es­tului Republicei Cehoslovace, expo­ziţie jubilară, prilejuită de cea de a 20-a aniversare a întemeierii Repu­­blicei şi de împlinirea a 60 ani de la naşterea d-lui dr. Milan­ Hodza, pre­şedinte de consiliu Pentru a se ma­nifesta prietenia ceho-română se va organiza între 7—15 August şi o săp­tămână a României, în cadrul acelei expoziţii. S’a avut grija, ca datele celor mai importate festivităţi să coincidă cu săptămâna României, la aceste festi­vităţi fiind invitate şi organizaţiile respective româneşti. Astfel la 17 August va avea loc în Kosice o şe­dinţă festivă a Uniunei Camerelor de comerţ şi industrie cehoslovace, la care a fost invitată şi Uniunea din­­ Bucureşti. La 14 August va fi ziua comună a cercetaşilor cehoslovaci şi a străjerilor români. La 14 şi 15 August se vor disputa matchuri de football, la care a fost invitată şi e­­chipa „Venus’’, care va lupta pro­babil cu S. K. Bratislava (campio­nul Slovaciei), sau cu selecţionata din Kosice. Direcţiunea expoziţiei a mai luat măsuri pentru organizarea unor ex­cursii colective din România în Ce­hoslovacia. In pogramul acestor ex­cursii figurează vizitarea expoziţiei şi a regiunei­ Kosice, supranumită „Raiul Slovac”. (Stalactitele Dolni­ta, grota de ghiaţă Dobşina, gairisul Herlany, cetatea Krasnahorka, Mun­ţii Tatra). Excursiile vor putea fi combinate cu şederi în staţiunile balneo-climaterice cele mai mari ale Slovaciei. (Trencin, Luhacovie, Pis­­tian, Lomnice, Smokovec etc.). Bi­rourile de voiaj vor publica în cu­rând itinerariul detailat al excursi­ilor, cam­ toate vor fi oganizate cu preţuri populare, deşi,, localităţile climaterice ale Slovaciei" sunt tixite de public. dr. FELItlAN ELIAîs VENERICE­ — SEXUALE I Cum. l­-2 ,­ 5-9 Tel. 3.87. 04 Str. ACADEMIEI 1 bis alături Hotel Esplanade Bristol »» Un spectacol complet : revista De Lemn Tănase“ la Teatrul „CĂRĂBUŞ" D. C. Tănase inaugurând cea de a douăzecea stagiune a Teatrului Cărăbuş de sub direcţiunea d-sale a înregistrat unul dintre cele mai biruitoare succese din bogata-i ca­rieră. Revista „De Lemn Tănase” care continuă să se reprezinte cu gră­dini arhipline este cel mai com­plect­ spectacol din Capitală. „De Lemn Tănase" nu este numai o revistă grandioasă, montată în decoruri încântătoare, nu este nu­mai o feerie luxoasă de fast şi splendoare ci împleteşte de minune glume de haz cu melodii minunate şi scene romantice cu dansuri an­trenante şi de gust. Dacă la toate acestea vom adău­­ga o distribuţie care reuneşte ală­­­turi de marele nostru comic C. Tă­nase cele mai simpatizate şi talen- * tate elemente ale genului, iată su­ficiente elemente care să justifice’ succesul extraordinar pe care-l în­registrează această minunată revis­tă „De Lemn Tănase”. Orchestra proprie compusă din 30 persoane sub conducerea cunoscu­tului compozitor G. Dendrino, Mare balet, 80 balerine si, 21 boys sub supravegherea maestrului de balet _S..,Sioffimi ' ' ЛлШ Cronica medicală Reeducaţia .Ijhtă, poatt­ fi perfecţionată printr’Un a»t­en­ament metodic. La un capitol «g&WS --per », scaha Va putea câştiga o ascuţime sensorială mai vie, o adresă şi o dexteritate, desvoltate prin exerci­ţiu ca şi atenţia ori memoria, ca vo­cea ori­ articulaţia cuvintelor, ca res­piraţia ori ritmul. Natural că nu va fi totdeauna po­sibilă o mărire a câmpului de acti­vitate sensorială, motrice sau min­tală când simţul este profund le­zat. Prin exerciţiu însă se obţine o mai bună utilizare a relicvelor func­ţionale existente. Aparatul auditiv va fi excitabil prin undele sonore, muşchii prin mişcare, facultăţile mintale prin exerciţiile izolate sau combinate ale memoriei, asociaţiei de idei, imaginaţiei limbajului ori prin intervenţia sensaţiilor auditve, vi­zuale, tactile, olfactive. Technicele reeducaţiei se bazează pe rapoartele de intensitate, calitate şi durată dintre excitant şi sensaţie. Astfel o excitaţie uşoară dar repe­tată lucrează mai bine decât una puternică şi distanţată. Reeducaţia acustică şi motrice urmează această regulă. Tot aşa pentru calitate, du­rată şi ritmul excitaţiei. Oricare ar fi această excitaţie, sensorială, psihică ori mecanică ea trebue bine dozată. Va deslănţui ast­fel reflexe vasculare, care constau într’o accelerare a circulaţiei sânge­lui, într’o mai bună nutriţie şi rege­nerare la nivelul ţesuturilor. Cir­culaţia­­ creşte totdeauna în aparate pe timpul funcţiei lor. Se înţelege astfel importanţa acestui reflex vas­cular pentru a determina, într’un organ prost nutrit, cum este urechea scleroasă, o mişcare sanguină ce hrăneşte ţesutul lezat. Excitaţia artificială a unui muşchiu sau, grup muscular prin masaj, mo­bilizare, exerciţii active determină o contracţie simultană şi a muş­chilor vecini. Toto aşa şi în dome­niul psihic şi serisorial când acţiu­nea unui exerciţiu asupra unei func­ţiuni are influenţă şi asupra altor centri ai creerului. Aptitudinile or­ganismului nostru sunt aşa­dar so­lidare, se influenţează şi se ajută re­ciproc Daca simţul vederii scade sau dis­pare, auzul şi pipăitul­ se forţează să-l înlocuiască. La marii surzi ini­ţiaţi, audiţia se face prin ochi. Creerul care schimbă diferitele sen­­saţii în percepţie, puterea sa de in­terpretare se ,va mari când sensaţiile vor fi mai slabe Remediul readaptării unei funcţii scăzute consta în antrenamentul multiplelor acte de atenţie: senso­­riale, mintale, motoare. Starea min­tală de atenţie se însoţeşte de o stare locală de acomodaţie a unui organ sensorial. Pentru aparatul auditiv, intră în joc întreg sistemul muscu­lar al pavilionului şi urechei mij­locii. Cei care caută să obţie o de­dublare a atenţiei, de exemplu au­ şi văz în acelaş timp, trebue să cu­noască o gimnastică specială. Aten­ţia psicho-sensorială este de sens unic şi este greu să ascultăm şi să vedem în acelaş timp. Toate aceste metode de reeducare funcţională cer răbdare. Ele au un fond ştiinţific serios şi sunt în con­tinuă perfecţionare. Permit recupe­rarea şi revalorizarea multor copii sau adulţi, împiedecaţi in exerciţiul funcţiilor lor sensoriale, motoare sau psihice. Terapeutica modernă căşti­gă foarte mult prin această reedu­­caţie polivalentă care pe planul so­cial sau pur şi simplu uman trebue să deţie un loc privilegiat. Dr. M. C. TANASE în fruntea unui an­samblu de aproape 200 persoane, obține în fiecare seară un succes extraordinar în grandioasă grădină „De lemn Tănase" Mare montare - Fast nemaivă­zut - Lux orbitor - Muzici divine Bilete la cassa teatru­lui, telefon 3.55.01. N. ROMAN CUTIA 4 ROMANIA Do­am n­a, n «1 ace|i..evc*ono4m^i inutil stâzpe­­.^1^4 il ar* DE VÂNZARE IA TOATE FARMACIILE. DROGUERIILE $1 PARFUMERII­E DIN JARA INCLUSIV TIMBRELE I 14 Iulie la Radio- România Cu prilejul zilei naţionale a Fran­ţei, postul nostru de radio a difu­zat un bogat program de muzică franceză. In afară de programul orchestral,­­condus de d. Alfred Alessandrescu, a executat bucăţi alese d-na­­Mar­­tine-Babillon-Ştefănescu, cunoscuta şi apreciata violonistă care a obţi­nut strălucite succese la Paris, fiind încoronată cu premiul I al Conser­vatorului naţional din Paris şi fiind prim-violon-solo al orchestrei Pas­­deloup. Cunoscătorii de muzică au avut prilejul să aprecieze încă odată mae­stria în interpretare şi execuţie, pe care d-na Barbillon-Ştefănescu a reeditat-o în cele 4 schiţe de Philip­pe Gaubert­­şi Rondo-capricioso de Saint-Săens. C­­rt Funcţionari poliţieneşti pedepsiţi Printr’o decizie ministerială a de­partamentului internelor, următorii funcţionari poliţieneşti­­au fost pe­depsiţi pentru diferite vine ce au fost stabilite in urma anchetelor făcute. Teodor Simion, secretarul poliţiei Hotin, a fost pus în disponibilitate; Marinescu Em, comisar la poliţia din Bârlad,­­ pierderea salariului pe 15 zile şi avertisment; Păunică Petre, comisar-ajutor gara Vasile Lu­­pu, a fost pus în disponibilitate; Ni­­cula Gh. şi Moisoiu N., comisari a­­jutori la poliţia Bârlad au fost ex­cluşi pe două luni cu pierderea sa­lariului; Hilache Gh., şef secţie po­liţia din oraşul Sf. Gheorghe, a fost pus în disponibilitate; Isac Ion, arhivar la chestura Galaţi, a fost destituit; Beduile Marin, gardian public la poliţia Suceava, a fost pe­depsit cu pierderea salariului pe 15 zile. CĂRŢI-REVISTE A apărut Roumanian Economist anul IV No. 42, revistă in limba engleză şi română sub direcţia d-lui John Western şi d. N. Bibiri-Stu­­ria. Conţine informaţii economice şi numeroase articole: Marea Brita­­nie şi România. Bucureştii studiază engleza. Figuri energetice: D. G. G. Mironescu, fost preşedinte de con­siliu. Mamaia Regală. Al­ 6-lea târg de mostre din Sibiu. Transferul be­neficiilor capitalului străin din ex­ploatările de aur din România, etc. Redacta şi administraţia: Str. Italiană No. 24, Buc. Tel. 44303. A apărut „Cooperaţia", anul VI de Iulie, cu articole semnate de d-nii: dr. A. Galan, I. Naum-Delavardar, Ştefan Cosâmbescu, A. Basarabeanu, D. Năstăsescu, etc. Apoi: „De Ziua Cooperaţiei" cu discursul d-lui mi­nistru Mitiţă Constantinescu şi al d-lor C. Teodorescu, preşedintele Institutului Naţional al Cooperaţiei şi C. T. Ionescu-Paşcani; Textul nouei legi a coopeaţiei; Conferinţa d-lui ministru Mitiţă Constantines­cu despre noua orânduire in coope­raţie; De la cooperativa Griviţa C. F. R. precum şi ştiri şi­­fapte privind miş­carea cooperativă română. Abona­mentul pentru unităţi 100 lei anual, iar pentru cooperatori lei 60. Redac­ţia şi Administraţia, str. Gutenberg No. 6. Concedii obligatorii pentru salariaţii particulari Comisiunea interimară..a Camerei de muncă a hotărît să •^avertizeze toate întreprinderile ■ comerciale şi industriale că sunt obligaţi să­ acor­de concedii salariaţilor.­­ ■ Pentru aceasta, întreprinderile vor întocmi la vreune1 tablouri care trebuesc afişate, pentru ca, toţi, sa­lariaţii să ia cunoştinţă,­, în timpul util de data când urmează să plece în concediu. In­­caz contrariu, patro­nii vor plăti triplu zilele de concediu ale salariaţilor expunându-se şi la pen­alităţi. c Vineri 15 Iulie 19 Ъ S Ort.: Sf. Mart. Chiriac și Iulita (f 296) M. A. Cat.: Răspândirea Apost. Prot. ; Răspândirea A­post. I Ebr.: 16 Tamuz 5698. Mah.: 17 Gemadi-el-A- ver 1357, Gluma. Lună plină, a 4-a zi. Luna VII. Trim. III. Răsăritul soarelui 4.46, apusul 19­ 56. Zile trecute 196, rămase 170. Ultima ofensivă germană pe frontul de Vest (1918). Istoria filosofiei moderne, vol. III, partea I In curând va apare în :„librarii partfiEL liauia volumului Ill din conu­mentala operă ,,istorici Filosofiei Moderne" pregătită de ^.Societatea Barhâ’ria de Filosofie”. " ' Colaboratorii acestei mari lucrări ştiinţifice, sunt: Mircea Florian, A­­lice Voinescu, N. Balca, Camil Pe­­trescu, Al. Posescu, Const. Gib, P. Botezatu, I. Brucăr, Isidor Tudoran, I. Nisipeanu, D. Papadopi, N. Tatu. . . . Cuprinsul acestui ulum il va con­stitui desbaterea problemelor filoso­fice de la evoluţionismul englez, pâ­nă in zilele noastre, prezentarea­ nouilor încercări constructive din do­­meniul cugetării filosofice. Marea frescă a filosofiei moderne va deveni astfel, din ce în ce mai complectă. ACTORI TINERI La teatrul „Cărăbuş” în revista „De lemn Tănase” obţine în fiecare seară aplauze la­ scenă deschisă tâ­nărul I. Antonescu, înzestrat cu un admirabil dar de a stârni râsul, I. Antonescu va de­veni desigur, nu peste mult timp, u­­nul dintre cei mai buni comici au­tohtoni. I. ANTONESCU Implinindu-se 40 de zile de la moartea distinsului profesor univer­sitar OVID BENSUŞIANU un parastas se va oficia Duminică 17 Iulie, orele 10 a. m­. precis, la cimi­tirul Bellu. Cei ce l-au cunoscut, preţuit şi iu­bit, sunt rugaţi a lua parte. A -—

Next