România, august 1938 (Anul 1, nr. 61-75)

1938-08-01 / nr. 61

RADIO 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCURESTI 12 kw. 823 kHz. 9.55. ORA RELIGIOASA: I. Clopote. II. Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie. III. Predică de Pr. P. Partenie. IV. Muzică relgioasă (disc.) : Doamne ascultă-mi ruga de Archangelsky (Co­rul Bis. rusești din Paris). 13­5: Ora. Culturale. Sport. Cota Du­i nării. _ ’f—ft ,,zr -- OrchPStra Grîgoraÿ Cl­iîcU: Arii naţionale; Ziare­ de dimineaţă, vals de Johann Strauss; Albina de Schubert; Te iubesc, tango de Halm; S‘a dus cucu de p’aici şi O în­vârtită; Dece-ţi sunt ochii’nlăcrămaţi, de Martin; Chindia, joc; Arii naţionale. 14.15; Ora. Mersul vremii. Radio-jur­­nal.­­ • 14.30; Continuarea concertului: Din alte vremuri, vals de Paraschivescu; Muzică prohibită de Castaldon; Iluzia tango de Hentschel; Simplă mărturisi­­e de­ Thomé; Arii naţionale; Tango de Albeniz; Dans românesc de Barbu; Mica pendulă de Williams; Ay ay, ay,.de Pe­­etz; Arii naţionale. ORA SATULUI 15.30; Val-Măgureanu; De vorbă cu sătenii, 15.45; D­oine şi cântece de Manţia — Alexandru Grozuţă; (canto) ; Doina Mo­ţului; Vai sărit ca mândra mea; Murcu­­leţ, căluţul­­meu; Gândul meu­ ş‘a dumi­­tale; Duce-m‘a­ş şi tot m‘aş duce. 16.05: Sfaturi pentru plugari. 16.25-17.10: Taraful Ioniţă Bădiţă.­­ 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi medicale. 19.17: Concertul Fanfarei Gardenilor Publici, cond. de maior Chr. Flora; Ma­tele, Voevod ■ Mihai, marş de maior Chr. Korea; Uvertură Ia .„Frumoasa Gala­­thea“ de Suppé; Potpuriu din operile lui Verdi de Khmert; Sinaia, potpuriu naţional de Kratochvil; General Gab­riel Marinescu, marş de Stoic. 19.58: SPORT: Rezultate technice. 20.00: Cântăreţe şi cântăreţi italieni (discuri); Arii din „Paris şi Elena" de Gluck şi „Carmen" de ..Bizet ..(voce: Be­­niamino Gigli) ; Cântec indian­ de Rim­­sky-Korsakaff şi Bolero de Delibes (vo­ce: Amelita Galii-Curci) ; Două cântece din filmul „Oraşul cântecului" de Tag­­liaferi (voce: Aureliano Pertile) ; Arii din „Prietenul Fritz" de Mascagni şi ,ID-na Butterfly" de­ Puccini (voce; Ma­­ria Famiteti) ; Arii din „Norma" de Bel­­lini şi „Tosca" de Puccini (voce: Lauri Volpi); Arie din opera „Fiul lui Zeve­­deu“ de Chapi , Serenata de Tosti (vo­ce: Amelia Galli-Curci); Arie din „Mar­­tha” de Flotow şi Largo de Haendel (voce: Tito, Schipa) ; Seară de D­ebussy şi Arie din­­Adriane Lecouvreur’’ de Cilea (voce:­ Claudia Muzio) 21.00; Radio-jurnal. 21.10; Concert de seară — IOrchestra de salon Radio, dirij. de Const. Bobescu 22.00; Preludiile de Debussy-Alfred Cortot ( pian-discuri). 22.35: Continuarea concertului Orche­strei de salon Radio: Arlesiana de Bizet Marș militar de Schubert. 23.00: Rezultatele sportive de Radu Vasilescu. 23.15-24.00: Muzică simfonică (dis­curi) • Poem de Scriabin (arch. simf. din Filadelfia, dirij. de Leopold Stokowski) Dragostea vrăjitoare de De Falia (arch. simf. Morales, dirij. de Pedro Morales). 24.00-1.00; Concert de noapte (dis­curi) ICDAN Lună nouă, a 5-a zi. Ort.: Sf. Eudochin cel drept. Cat.: Sf. Ignaţiu de Loyola. trot.: German. Ebr.7 3 Av 5698. Mah.: 3 Gemadi-el-Ahir 1357. Luna VII, trim. III. Răsare soarele la 5,2; apune la 19,42. Zile trecute, 212; zile rămase, 154. Timpul probabil de astăzi Presiunea atmosferică in creştere cu 2—4 mm. Cerul se va menţine mai mult senin cu tendinţă de în­­nourare în Nordul ţării. Vântul va­­bătea din sect. NE-tri. Temperatura staţionară. ET. MOGADOR SSa VOLTA BUZEŞTII Telefon 3.33.14 — Tramvaele 3, 6, 15, 17, 20, 26 Artiştii preferaţi ai Capitalei C. Toneanu, El. Zamora, Nutzi Pantazi, Maria Sandu, Anca Bala­ban, Virg. Romanosky, Lică Răduescu, Geo Maican, Ion Brună, Victor Handoca şi Ionel Ţăranu In spectacolul de care vorbeşte toată lumea Formidabilul suc­ces al stagiunei de vară OPT la ZERO în FINALA in versiunea româ­nească de I. Son și Nican DUMINICA SPECTACOLE TEATRE CĂRĂBUŞ Grădină str. Academiei. Tel. 3.55.03. „DE LEMN TANASE" revistă în 2 acte şi 24 tablouri cu C. Tanase. CO.UCEDIA Pasacjlul Concedia. Tel. 4.71.71. „DE CE NU MA SĂRUŢI ? comedie muzicală în 3 acte cu Marilena Bo­­descu, Silvia Fulda, C. Lungeanu, Jules Cazaban, Chr. Etterle şi G. Groner. MOGADOR Grădina Volta Buzeşti. Tel. 3.33.14. „OPT LA ZERO IN FINALA" operetă sportivă în 3 acte cu C. Toneanu, Elena Zamora, Nutzi Pantazi, Ionel Ţăranu VESEL DE VARA. Grădina Marconi. Tel. 4.61.08. „VALSUL DIMINEŢII" comedie în 3 acte cu Mişu Fotino, Gr. Vasiliu- Birlic, M. Bruno, G. Channel, Fi­fi Harand, Renne Annie. M­ASC­ARICI Grădina, Hala Traiar». „CLAPONUL”, comedie în 3 acte, cu Al. Giugaru, N. Gărdescu, Negoiţă, Calmuschy, Emil Botta, P. Ionescu, Miţa Stoenescu, Jeana Costa, Tuţi Oroveanu, Angela Demetrian şi Romeo Lăzărescu. COLOS Grădină. Calea Victoriei. Tel. 5.21.13. „DELA MUNTE LA MARE", revistă în 2 acte cu Virginica Popescu, Flo­­rica Demian, Lulu Savu, N. Antoniu, Titi Botez, R. Rang, Marcel Emilian, H. Nicolaide. NOU Grădina, Calea Văcărești. „UMBRA GALBENA" cu Sidy Thal. CINEMATOGRAFE CENTRU ARO : închis în cursul lunilor Iulie şi August. CAPITOL: O tragedie în zăpadă. Jurnal şi complectare. CARLTON : închis pe timpul verii. SCALA : Nebuniile tinereţii şi jurnal Paramount. SELECT. — O femee fără importanţă cu Gustav Grundgens — Kaethe Dersch. SAVOY : A noastră e noaptea şi Teroare. TRIANON (sală-grădină) : „Femeile vesele” cu Magda Schneider, Leo Slezak, Ida Wust. Jurnal Paramount. FEMINA (plafonul descoperit) : Monumentul indian. REGAL: Diamantul Sultanului cu Gertrude Michael şi complectare. PALAS BULEVARD. — Orizontul Pierdut şi Surâsul Seducător. A. R. P. A. : Fraţii Marx la Operă şi Contesa Walewska. ROXY. — O tragedie în zăpadă. Jurnal şi complectare. FORUM : Rosalie şi Aventuriera din Triest. CORSO. — Sclavii onoarei şi Agenţi secreţi cu Fraţii Marx. ELYSEE: „Femeile Vesele” cu Magda Schneider, Leo Slezak, Ida Wust. Jurnal Paramount, PERIFERII ASTRA, Şerban Vodă 96, (grădină) , Noaptea Roşie, Saratoga şi artişti. ДШЛ sala şi grădina (Raivova Ш) : Funeraliile M. S. Regina Maria Si­naia, Bucureşti, Curtea de Argeş. AMERICAN (sală şi grădină) : închisoarea fără gratii şi Insula vădu­velor. . I ATENEUL-TEU: Graniţa însângerată şi Unchiule, să facem pace. BARCELONA : Curierul de Sud şi Gentlemen după miezul nopţii. CENTRAL : Insula păcatelor şi Comoara blestemată. CITY (B-dul Carol 21) : Căpitan Benoit şi Voi fi a ta. DACIA (sala şi grădina) : Tango Nocturn şi Noapte în Shanghai. DIANA : Regina junglei şi Poteca însângerată. EDISON (sala şi grădina) : Stela Dallas şi Drumuri spre glorie. FILANTROPIA (Kiseleff) : Frigă­ şi Simfonia jazzului. FLORIDA (sala şi grădina) : Prinţesa Tarabanova şi Singur la nevastă. FRANKLIN : închis pe timpul verii. GLORIA Calea Văcăreşti : Cuceritorul şi Mi-e viaţa în pericol. ILEANA (sala şi grădina, strada Avrig No. 1) : S’a născut o stea şi Cali­ful din Bagdad. IZBÂNDA (sala şi grădina) : Mary Dugan este vinovat ? şi S’au cunos­cut în luna Maiu. LIA : Café Metropol şi Prima noapte. LIZEANU : Pat şi Patachon în Paradis, Insula Păcatelor, completare şi artişti. LUCIFER : Strigătul sălbaticilor şi Magnolia. LOLICA : Heidi, fetiţa munţilor. Fata din Salem şi Simbaa marinarul. MARNA (Calea Griviţei) : Viaţă de bohem şi Pat şi Patachon în Paradis MARCONI (Calea Griviţei) : Domniţa din Câmpina şi Cel mai bun prieten. MILANO (Calea Călăraşi) : Veninul şi Muzica e viaţa mea. MODEL : Cântecul libertăţii şi In umbra scaunului electric. NERO (Şerban-Vodă) : Duşmănie şi Viaţa pariziană. ODEON (str. 11 Iunie) : Misterul camerei obscure şi Drumond detectiv romantic. ORFEU : Contesa Walewska şi Valetul de cupă. PARIS (sala şi grădina) : Visuri zdrobite şi Alarmă în Peking. PACHE : Tovarăşe de suferinţă. RAHOVA. — Insula văduvelor. Muzicantul din Petersburg. REX (calea Dudeşti 22) : Mesagerul şi O căsnicie premiată. SPLENDID (calea Moşilor 290) : O aventură în Paris şi Un îndrăgostit celebru. SIC (grădina) : Ogorul şi Broadway Melodie. TRIUMF (calea Griviţei 335) : Extravaganta d-ră Benett şi Diavolii mării. TOMIS (sala şi grădina, calea Călăraşi) : O aventură în Paris şi O cri­mă fără importanţă. UNIC (sala şi grădina, B-dul Colonel Mihail Ghica) : Inima mea plânge şi îngerul străzii. VOLTA-BUZEŞTI : Cântecul iubirii şi Ţară fără legi. Ateneul Român: Marea frescă (se poate vedea zilnic între orele 11­1). Centrala Caselor Naţionale, calea Victoriei 52, cusături naţionale, co­voare româneşti şi jucării lucrate în ţară. Str. Spătarului 20: Expoziţia de cusături româneşti şi scoarţe Elisa­­beta Cosco. Str. Ştefan Mihăileanu 23 (casele bisericii Popa Soare), sub auspiciile municipiului Bucureşti, colecţia prof. N. Ionescu. Deschis Duminica şi sărbătorile de la 10-13. Muzeul Statului (şoseaua Kiselef) deschis zilnic. Calea Dorobanţi 152. Expoziţia pictorului Sterie Becu. Vizibilă în­tre 4-7 d. a. Salonul de toamnă. Expoziţie de pictură şi sculptură deschisă zilnic 8-13, 16-19. B-dul Academiei. | ROMÂNIA ,||IT^^==^| ,,||||||| FESTIVALURILE DELA BRESLAU WtAMVVMVVVVVVVVVWVVMfWVIfVtlVWVtnAfWWVWWVVVWVWWVWWVUVWVVVVVVVVVVWfVVVVVWVVVVVVVVM Dansuri ritmice executate îni sala „Feier und Spiel“ de elevele scolii Leges (Hand­vra) IULIUS CAESAR" IN VEACUL TELEVIZIUNII Marele împărat roman în automobil Cassius și Brutus în fracuri moderne Postul londonez de raidoteleviziu­­ne a reprezentat recent celebra o­­peră dramatică Iulius Caesar a lui Shakespeare, într’un decor de scenă ultra modern. Versiunea modernistă a piesei Iu­lius Caesar a stârnit o mare sen­zaţie în opinia publică engleză. Admiratorii genialului dramaturg Shakespeare, au putut viziona pe marele imperator Iulius Caesar în haine moderne de general, după ce a sosit în senat, într’un splendid automobil tip 1938. Senatul rom­an era un veritabil palat, în stilul Camerei Lorzilor, iar senatorii vechiului imperiu ,al­,, ce­tăţii eterne, purtau fracuri şi jobe­­re dupa ultimul jurnal de modă. Cassius şi Brutus, în vestitul dia­­­log al piesei purtau­­ deasemenea haine moderne, stând la o masă de marmoră, unde erau serviţi cu, hal­be de bere de către un chelner îm­brăcat în frac. Soţia lui Brutus a apărut pe sce­ne, într-un costum foarte elegant şi cu ţigareta în gură. In fundul scenii se conturau si­luetele gigantice ale zgârăie norilor unei Rome din secolul al XX-lea. La intrarea senatului se vedeau cabinele telefonice, în care „părinţii patriei romane” telefonau de zor. Scena dramatică a asasinării lui Iulius Caesar, nu a fost executată cu pumnale, ci cu veritabile revolvere automate. In actul al V-lea, în care se des­făşoară o luptă între legionarii ro­mani, scena a fost redată prin de­corul unei lupte, cu tot armamentul modern: puşti, mitraliera, tunuri, tancuri, gaze, etc. etc. Deasupra câmpului de bătălie pluteau în aer avioane, cari aruncau bombe şi gaze... Reprezentaţia ultra modernă a piesei Iulius Caesar de Shakespeare, a stârnit o profundă nemulţumire între admiratorii marelui drama­turg. In revolta lor, aceştia s-au pronunţat despre reprezentaţia pos­tului de radioteleviziune, că o ase­menea batjocorire de scenă, decor şi cosmetică a piesei lui Shakes­peare, nu trebuia să se întâmple tocmai în Anglia, patria genialului dramaturg. După alţi critici, versiunea mo­dernizată a dramei Iulius Caesar a do­vedit, că versurile sublime ale lui Shakespeare au putut să reziste cu succes şi acestei profanări. încercarea îndrăzneaţă a postului de radioteleviziune englez, nu este prima în acest gen. Un Hamlet, în­ frac și decor modern, realizat de către americani, a mai convins o­­dată lumea, că opera dramatică a lui Shakespeare poate suporta mult mai multe năstrujnicii ale unor re­gizări moderniste, cari aleargă după senzațional. p. P­ IWWWWAAWUWWMAWWMAAWV LA MARE SCRUTÂND DEPĂRTĂRILE 4 DIAIFILKI DQItPTE TEATRUL. LIBER nu mai aparţi­­ile consorţiului patronat de d. Sică Alexandrescu. Pentru stagiunea vii­toare noua sală a fost achiziţionată de d-na Marie Filotti şi d. Ion Can­­tacuzino, care-şi propun să realizeze o stagiune de teatru de artă în sen­sul cel mai adevărat al cuvântului. JEAN RENOIR, realizatorul celui mai bun film din stagiunea trecută („Iluzia cea mare"), intenţionează să pună în scenă un fel de revistă în care să evoce peisagiile Franţei, folklorul diverselor regiuni, etc. Un subiect frumos, care necesită însă mulţi bani, lucru greu de găsit pen­tru un om de talent. Un nume necunoscut generaţiilor tinere este Sylvio de Pedrelli. June­­prim­ă,o faimă pe vremea filmului mut (a jucat chiar un Tristan), a jucat între timp teatru, a vagabon­dat, şi acum va reapare in „Domnul Duce” pe care-l turnează la Join­ville. D. SICĂ ALEXANDRESCU pleacă zilele acestea la Londra pentru a se informa şi achiziţiona eventuale şlagăre engleze pentru stagiunea de iarnă a teatrelor sale. A STÂRNIT vâlvă mare vestea că­ una din cele mai fericite perechi de pe glob a dat în sfârşit de drojdie, şi va divorţa. Joan Grawford şi Fran­­chet Tone, căci despre ei este vorba, au dat prompt un interview.... Occi­dentului desminţind svonul şi susţi­nând că au de gând să păstreze încă mulţi ani campionatul. Intre timp, Joan face interminabile exerciţii de canto, care, totuşi, nu impietează deloc asupra armoniei conjugale, aşa cum se întâmplă de­ obiceiu în alte căsnicii, chiar când tonurile sunt juste din punct de vedere mu­zical.­­ Ex-doamna poudlas Fairbanks Jr. şi-a descoperit recent această voca­ţie şi... menajul rezistă încă... TEATRUL ALHAMBRA şi-a revi­zuit ansamblul, înlăturând multe din elementele cu cari s’a prezentat in stagiunile trecute. Intre nouile achi­ziţii menţionăm pe Grigore Vasiliu- Birlic care părăseşte ansamblul Soc. S.C.I.T.A. ^şiT­egia lui Marcel l'Herbier şi cu toată desfăşurarea de fast pe care o comportă secolul XV777, s’a turnat un film cu viaţa celebrei comediane de pе-atunci, Adrienne Lecouvreur. II vom vedea în toamnă interpretat de Yvonne Printemps şi — fireşte — Pierre Fressnay. Şi nu e deloc exclus ca Sacha Guitry să fie din nou victi­ma (pe tărâm artistic — POUR CETTE FOIS) celor doi excelenţi in­terpreţi. UN ALT divorţ, de natură pur ar­tistică de data asta, a fost acela al încântătorului cuplu Ginger Rogers- Fred Astaire. In sfârşit, producătorii şi-au dat seama de prostia pe care au făptuit-o impunând această des­părţire, şi în curând vom revedea uluitoarele arabescuri ale... celor pa­tru picioare geniale. „Producţia mondiala a cărţii" In anul trecut, producţia mon­dială a cărţii a înregistrat o scăde­re simţitoare. Intre­­ţările cu cea mai ridicată producţie a cărţii se află: Rusia, Germania, Franţa, Statele Unite, Japonia, Ralia şi Olanda. Statistica producţiei mondiale a cărţii pe anul 1937 încă nu este completă, lipsind datele la mai multe ţări. In acest an, cele mai multe cărţi s’au scris şi s’au tipărit în Germa­nia (23.654 volume), după care ur­mează Franţa,, cu 16.67­­ volume, An­glia 16.572 volume, Statele Unite ale Americei 10.436 volume, Italia 10.060 volume, Olanda 6.100 volume, ete. In 1935, producţia mondială a cărţii, reprezenta, în primele locuri, ţările următoare: Rusia, cu 42.698 volume, Japonia 39.050 volume, Germania 23.212 vo­lume, după care urmau Franţa, Sta­tele Unite, Italia, Olanda, Danemar­ca, Norvegia, Letonia, Cehoslovacia, Belgia, etc. Teatrul „CARABUS ‘ d­r. c. tanase Ultimele 2 săptămâni înainte de a pleca în marele turneu din Orient cea m­ai grandioasă revistă De LemnTănase Montare - Fast - Lux - Muzici Celebrii comici acrobaţi de la Follies-Ber­­geres din Paris „DUO SOULIS“ Reţineţi bilete din vreme la cassa teatrului Telefon 3-55.03 Lisette Vere*

Next