România - Provincie, septembrie 1938 (Anul 1, nr. 113-121)

1938-09-22 / nr. 113

H­V De o pace ori rasboiu, salvarea ţării în Rege Eri, lectorii de ziar vor fi urmărit cu emoţie, dar şi cu oarecare surpriză, desfăşurarea celor două ceremonii sub înalta oblăduire a Suveranului şi dinamizate de cuvântările Suveranului. Au fost două momente, în aceiaşi zi, la distanţă de câteva ore şi de câteva sute de kilometri. Au fost două momente, axate pe două perspective ale viitorului, pe două destine, pe două datorii şi două nădejdi. La Mărăşeşti, lângă osemintele luptătorilor odihnite în geome­trice şi reci firide, Suveranul a rostit către ţară, către oaste, către­­ supravieţuitorii războiului de eri şi combatanţii războiului de mâi- ni ne, cuvântul care să galvanizeze sufletele şi să ne pregătească pen- 4 tru orice înfruntare a primejdiei, oricare. “­ După câteva ore, la Bucureşti, în sala de festivităţi a Institu­tului agronomic, la împărţirea premiilor pentru concursul naţional al grâului, tot Suveranul, în alt spirit şi în altă atmosferă, a rostit alte cuvinte de îndemn pentru a câştiga altă bătălie a vremurilor de pace, îndemn şi îmbărbătare pentru marea bătălie economică a plugăriei, care a încrestat îndestule victorii în trecutul nostru, a fost prilej de umilitoare înfrângeri pe pieţele externe după o re­formă agrară concepută numai politic şi social, fără nicio preve­dere economică, iar numai în ultimul timp şi numai sub stărui­­toarea veghe a Suveranului — „cel dintâi plugar în ţara Sa” — va să capete un nou avânt, printr’o nouă şi organică adaptare la con­diţiile creiate de fărâmiţarea proprietăţii. Fără îndoială că reforma agrară a însemnat înainte de toate un act de mare justiţie socială. Se cuvenea însă să însemne şi o nouă etapă de evoluţie economică, prin educarea muncitorului de pământ şi prin înzestrarea lui, pentru a stoarce pământului un maximum de randament, calitativ şi cantitativ. Obsedat numai de electorat, vechiul regim al partidelor politice a supralicitat doar pe temeiul făgăduielilor de alte exproprieri şi împroprietăriri menite să aprindă imaginaţia alegătorului rural simplist, în loc să-i mij­locească mai prielnice condiţii de adaptare la o formă nouă de cul­tură, pentru a se bucura într’adevăr de o împroprietărire, rămasă până acum făţarnică. Suveranul, cu o grijulie luare-aminte de gospodar, încă de acum câţiva ani, n’a lăsat să treacă nici un prilej fără a apela la specia­lişti şi la cârmuitorii politici, să îndrume agricultura pe teren, prac­tic întru prosperitatea individuală a ţăranului intrat în stăpânirea ogorului său de veci şi prosperitatea generală a ţării. Cuvântul a sunat la congrese, la inaugurări de institute economice sau agri­cole, la trimiterea pe teren a echipelor studenţeşti regale. Acum încă odată, a amintit că „ştiinţa agriculturii nu e ştiinţa unei elite, ci o ştiinţă a masselor”. N’o ştiau oare agronomii aceasta? N’o ştiau oare cârmuitorii de eri, aceasta? Pomeneam la începutul însemnărilor de faţă, că prezenţa Su­veranului la cele două ceremonii de Duminică, a stârnit şi o legiti­mă uimire. In aceiaşi zi, în puncte atât de distanţate pe hartă, în atmosfere atât de deosebite — una pregătind sufletele pentru răz­boi, alta pregătindu-le pentru rodnica trudă din timp de pace — Regele a simbolizat cele două virtuţi ale neamului nostru bătrâne din veac: dragostea de moşie şi apărarea moşiei; dragostea de mo­şie şi aspra înverşunare în munca pe brazda moşiei. In amândouă aceste tărâmuri pustiite până mai eri de desti­­nul politic, rămăsesem în urmă faţă de alte popoare. înzestrarea oştirii nu mai răspundea timpurilor. (Amintiţi-vă în ce hal ne-a găsit restauraţia, cu puştioace de soc şi tunuri de cireş; căci prin contrast cu armamentul modern, de soc păreau puştile şi de cireş, tunurile!). Iar întru­cât era vorba de produsele noastre agricole, de mult pierduseră orice căutare pe pieţele unde grâul românesc, po­rumbul şi orzul românesc, făceau altă dată primă şi îndrituiau pre­zenţa spicului de grâu, a snopului de grâu, în stema judeţelor. Nu ne îndoim că bune intenţii vor fi existat, că oameni cu râvnă şi cu pricepere se vor fi străduit şi sub regimul vechiu al partidelor politice, să ne salveze din aceste alunecări pe povârnişul pierzărilor. Dar ce puteau face? Grija imediată a electoratului, de­şartă morişcă de vorbe a parlamentului, conspiraţiile de interese, bugetele devorate de salarii, au împiedicat înarmarea mai din vre­me pentru cumpăna ce venea către noi, după cum au împiedicat şi o chibzuită, răbdurre, organizată politică de producţie plugărească, pentru a câştiga terenul pierdut pe pieţile străine. Cuvintele rostite Duminică de Suveran şi grija aceasta, de a se înfăţişa ca întâiul ostaş al ţării pe câmpul de bătălie şi ca întâiul plugar al ţării, pe celălalt câmp de bătălie, al grâului, nu se îm­pletesc oare simbolic? De va fi să ne aştepte pacea bun războiul, spre Suveran se în­dreaptă ochii, dela Suveran ne­­vin chezăşiile victoriilor, în care aproape pierdusem nădejdea, împotmoliţi în măruntele noastre desbinuri şi într’un zeflemist scepticism. CEZAR PETRESCU Taxa plătită în numerar. Ord. P. T. T. Nr. 143.114.­­ANUL I­I Nr. 113 J­O­I 22 Septembrie 1938 DUPĂ CONSFĂTUIREA FRANCO-BRITANICĂ Ideia de PACE PREDOMINA IN CERCURILE INTERNATIONALE SINGURA SOLUTIE pentru evitarea războiului, este RECTIFICAREA FRONTIEREI CEHOSLOVACE PRAGA. 19 . Cuprinsul hotărâ­rilor luate ori la Londra de­­către guvernele francez și englez a fost comunicat astăzi la 11 dimineaţa de către ministrul Angliei la Praga d. Newton, preşedintelui republicei d-lui Beneş. Imediat a fost convocat la castel un consiliu de miniştri sub preşe­dinţia d-lui Beneş. Impresia în public la cunoaşterea celor hotărîte la Londra echivalea­ză cu o dezamăgire. De aceea gu­vernul a făcut să se publice în ziare urm­ăitorul apel: Membrii guvernului Franţei şi Marii Britanii au terminat confe­rinţa lor de Duminică prin propu­neri ce au fost luate de acord. Guvernul Cehoslovaciei invită o­­pinia ţării să primească informaţiile ce vor fi publicate în această pri­vinţă păstrându-şi calmul şi con­ştientă de faptul că toţi factorii constituţionali competenţi, preşe­dintele Republicii şi guvernul, pre­cum şi reprezentanţii poporului, continuă o activitate permanentă şi rămân în contact cu guvernele a­­liate şi amice. Guvernul va examina situaţia şi rezultatele deliberărilor franco-bri­­tanice sub unghiul necesităţilor şi intereselor vitale şi reale ale statu­lui cehoslovac. Guvernul nu va fi în stare să salvgardeze aceste interese decât dacă el continuă să aibă spri­jinul opiniei publice, calmă, demnă şi bine disciplinată. Noi invităm pe toţi cetăţenii să continue, în aceste clipe, să acorde întreaga lor încredere factorilor răspunzători care lucrează în inte­resul concordiei şi în plină con­ştiinţă a binelui efectiv faţă de stat şi naţiune, precum şi în ceea ce priveşte garanţiile viitorului său, şi aceasta în sensul ultimelor manife­stări ale preşedintelui Republicei şi şefului guvernului. Guvernele de la Londra şi Paris au căzut de acord că singura soluţie pentru a evita ştergerea Cehoslo­vaciei de pe harta Europei, nu poate fi decât RECTIFICAREA ACTUA­LELOR FRONTIERE. Anglia şi-a împins frontierele de la RHIN la DUNĂRE. ANGLIA şi FRANŢA VOR GARANTA viitoarele graniţe ale Cehoslovaciei­ ­ DeSa corespondentul nostru spécial — rea problemei cehoslovace sunt in­suficiente şi incomplecte iar conţi­nutul lor concret nu a fost încă su­pus unei cercetări amănunţite din partea guvernului cehoslovac. Con­sfătuirile dela Londra sunt numai o etapă a crizei europene şi nu repre­zintă, încă ultimul cuvânt, O SIMPLA DELIMITARE DE FRONTIERA Deşi oficial, de aici, n’a transpirat încă nimic corespondenţii din Lon­dra ai ziarelor cehoslovace dau să se înţeleaggă că primul punct din planul franco-britanic relativ la denunţarea teritoriilor cu Germania nu mai implică efectuarea unui ple­biscit. Ar fi vorba doar­ de o sim­plă delimitare de frontiere. Opera­ţia c­r fi să se facă pe cale de trata­tive directe sub controlul unei co­misii internaţionale. Cehoslovacia ar urma să fie garantată printr’un pact în felul celui dela Locarno semnat de statele înconjurătoare şi in plus de Anglia ,Franţa şi Italia. In schimb Daily Herald de astăzi dimineață precizează că acest plan care satisface complect Germania ar fi comipus din următoarele puncte : 1) In toate districtele unde în a­­legerile din primăvara aceasta 75 la sută alegători s’au exprimat pen­tru Henlein, să se considere ca de­monstrat faptul că totodată şi-au exprimat şi dorinţa de Anschluss cu Germania; 2 Nouile graniţe vor fi fixate după posibilităţile practice ; 3) In districtele în care au fost peste 50 la sută din voturi pentru Henlein se vor forma unităţi auto­nome în interiorul Cehoslovaciei; 4) Vor fi făcute schimburi de populaţii şi anulate drepturile mi­noritare pentru gem­anii care­­nu vor să treacă sub stăpânire ger­mană; 5) Nouile graniţe vor fi garantate de marile puteri şi ţările învecinate; 6 Cehoslovacia va fi desărcinată de obligaţiile decurgând din alian­ţele cu Franţa şi Rusia. D. Chamberlain în automobil, la ieşirea de la reuni­unea ministerială convocată după înapoierea de la Berchtesgaden PROPUNERILE F­­ANCO-BRITANICE 1) Anschluss cu­­ Ger­mania în toate regiunile unde sudeţii au obţinut, în ultimele alegeri, 75'.$ din voturi. 2) Nouii­e graniţi vor fi fixate după posibili­tăţi practice. 3) Unităţi autonome in interiorul Cehoslovaciei în districtele în cari partidul sudet a obţinut 50% din voturi. 4) Schimburi de popu­laţie şi anularea dreptu­rilor minoritare pentru germanii cari nu vor să treacă sub stăpânirea germană. 5) Garantarea noulor graniţe de către marile puteri şi ţările vecine. 6) Desărcinarea Ceho­slovaciei de obligaţiile decurgând din alianţele cu Franţa şi Rusia. O întorsătura neprevăzută ! In legătură cu ultimele eveni­mente se relevă faptul că ziare­­le ruseşti de azi dimineaţă nu a- i duc nici o ştire de politică ex­ternă. Ziarul militar rusesic „Kras­­naia Svesta” se ocupă printre al­tele... de lipsa de mese şi scaune în provincie şi nu are nici un cuvânt depre situaţia externă. La ora prânzului radio­ Praga a ţinut să dea populaţiei încă un în­demn la calm, atrăgându-i atenţia că „ştirile venite până acum în pri­vinţa propunerilor făcute de Anglia şi Franţa in ce priveşte soluţiona­ PENTRU A EVITA RĂZBOIUL CEHOSLOVACIA A HipAT SĂ ACCEPTE propunerile francofanice, in principiu Hotărârile consiliului de miniștri dela Praga PRAGA, 20 (Rador). — Consiliul miniştrilor politici, întrunit Luni seară la preşedintele Beneş, s’a terminat la ora 1 noaptea. N’a fost luată nicio deciziune şi în cursul nopţii nu s’a publicat niciun comunicat. Cercurile autorizate declară că până acum consiliul nu s’a pro­nunţat fiindcă vrea să studieze situaţia în toate amănuntele sale. Se pare totuşi, adaogă corespondentul agenţiei Havas, care transmite această ştire, că ideia de pace este aceia care predomină. LONDRA, 20 (Rador). —Agenţia Reuter anunţă: Cercurile autorizate din Praga declară că în ur­ma consiliului miniştrilor politici, ţinut aseară sub prezidenţia d-lui Beneş, guvernul cehoslovac a de­cis să accepte în principiu, pentru a evita războiul propunerile franco-britanice, dar el ar cere să cu­noască aceste propuneri într’un mod mai precis, în­­nainte de a da un răspuns amănunţit. Principala consideraţie care a stat la baza discu­ţiilor a fost hotărîrea de a evita un război şi o văr­sare de sânge. PRAGA, 20. (Rador). — Corespondentul agenţiei Havas­trans­ei Ziarul „Prager Tageblatt" declară că din izvor bine informat poate afirma că guvernul cehoslovac ar avea intenţia să accepte planul franco-britanic, nu ca un tot definitiv, ci ca bază a discuţiilor şi negocierilor ulterioare dintre guver­­nul cehoslovac și guvernele francez și englez. Continuare m pag. is«a

Next