România - Capitala, octombrie 1938 (Anul 1, nr. 122-136)

1938-10-01 / nr. 122

Din tablourile muzeelor şi mo­numentele pieţilor publice, ochiul s’a familiarizat cu anume represin­­tări ale eroismului, după anume, ne­strămutate, canoane artistice. Omul cu halebarda; omul cu scutul; omul cu arcul, cu sabia, cu baioneta sau granata; ostaşul stră­pungând un alegoric balaur cu vâr­ful suliţei după chipul şi asemăna­rea Sfântului­ Gheorghe; mitologicul Heracles încordând struna arcului cu neuitatul dinamism din sculptura lui Bourdelle; cuceritori de imperii sprijiniţi în sabie, în repaos, după сi-au cules toţi laurii victoriilor pe câmpurile de bătălie. Pretutindeni, arma, coiful şi zalele, înfăţişează ne­lipsit atributele eroismului. Pretu­tindeni un leu îmblânzit, un dragon biruit, o victorie întraripată, simbo­lizează o încununare de destin pre­lungit peste veacuri, în posteritate. In ce chip se va păstra oare, pentru generaţiile de mâine, ima­ginea celuilalt eroism pe care l-a întrupat sub ochii noştri Sir Neville Chamberlain cu umbrela sa, cu ser­vieta sa neagră, cu gulerul său tare şi cu demodatul său costum de gen­tleman-farmer în zi de Duminică? Nimic din gestul patetic al unui erou. Nimic din armura trufaşă a unui luptător, din încruntarea unui dominator de noroade. Strănepotul dinastiei burgheze de neguţători de brânză şi cismari, feciorul neguţă­torului de şuruburi şi matelii care nu şi-a părăsit breasla nici când l-a înălţat cariera politică la cele mai încărcate posturi de răspundere ale Imperiului Britanic; el singur fabricant de ghioiituri şi oaiele, de oaie şi de lighene — păstrează în fire, în port, în gest, o simplitate menită să descurajeze toate prejudecăţile romantice legate de noţiunea eroismului. Şi totuşi adevăratul, singurul, providenţialul erou care a salvat pacea şi omenirea în ceasul când stăteau gata să se deslănţuie stihiile celui din urmă şi mai înfricoşat apocalips; el va rămâne consemnat în Istorie, Sir Neville Chamberlain, omul cu umbrela desuetă şi cu servieta de marochin negru, uzat. Un altfel de eroism, fireşte, nu mai prejos însă decât celălalt. Poate că omul cu unica pasiune a vârstei, undiţa şi pescuitul, cu îndelungile ore de reculegere interioară pe ţărmul liniştitelor ape, poate că omul care îşi socotea viaţa sfârşită şi cariera răspunde­rilor încheiată — va inaugura el ciclul celuilalt eroism, ce­ lipsea lumei, pentru a reconstrui pacea. Poate că de asemenea călăuza, cu asemenea sobră şi firească simplitate, avea omenirea nevoie în ceasul al unsprezecelea. Rugăciunile mamelor, ale soţiilor şi ale copiilor, ale viitorilor orfani şi ale viitoarelor văduve, aşa cum le-au împrăştiat pe tot globul,ilustraţiile gazetelor şi filmele de cinematograf, exprimă mai desăvârşit decât orice pledoarie, setea de pace a omenirii pe care nu se mai afla nimeni s’o apere. O capitulare resemnată a tuturor, în faţa neînduplecatei fatalităţi, paralizase curajul moral al conducătorilor de popoare şi de destine. Atunci, omul cu umbrela şi ghiozdanul de piele neagră, a des­coperit el gestul, cuvântul, tăria de suflet lipsită de emfatice tirade, care să risipească duhurile beznei şi ale vărsării de sânge. Nu e încă un miracol al veacului, în care noi, roşi de scepti­cismul veacului, nu mai credeam? CEZAR PETRESCU SÂMBĂTĂ­­. Taxa plătită la numerar. Ord. P. T.T. Nr. 143.114. PACEA A FOST SALVATA! 1 Octombrie 1938 PAPA A FĂCUT LA RADIO UN EMOŢIONANT APEL PENTRU PACEA LUMII Plângând cu hohote, Sfântul Părinte şi-a oferit viaţa sa înseşi lui Dumnezeu, pentru pacea lumii CETATEA VATICANULUI, 29 (Ra­­dor). — Papa a ţinut azi la ora 19:30 o comunicare care a fost radiodifuzată din reşedinţa sa de la Castel Gandolfo prin postul de radio al Vaticanului. Cu un glas întretăiat de suspine şi aproape neînţeles, Papa a conjurat pe oameni să se roage lui Dumnezeu pentru păstrarea păcii şi i-a sfătuit să susţină guvernele puterilor care fac eforturi pen­tru evitarea răsboiului. „In timp ce milioane de oameni tră­­esc în nelinişte în faţa primejdiei imi­nente de război, a spus Suveranul Pontif, şi în faţa ameninţării masacrelor şi rui­nelor fără seamăn, noi primim în inima noastră părintească tulburarea fiilor noştri şi invităm pe episcopi, pe clerici, pe călugări şi pe credincioşi, să se unească cu noi în rugăciunea cea mai plină de încredere şi cea mai stăruitoare, pentru păstrarea păcii în justiţie şi în caritate. Norodul cucernic să recurgă încă odată la această putere neînarmată, dar de neînvins, a rugăciunei, pentru ca Dum­nezeu, în mâinile căruia este soarta lumii să susţină la toţi guvernanţii încrederea în căile pacifice ale negocierilor reale şi ale acordurilor durabile şi să inspire tuturor în armonie cu cuvintele păcii, adesea repetate, sentimente şi fapte în stare de a favoriza pacea şi de a o întemeia pe baze sigure, bazele dreptului şi ale poruncilor Evangheliei". In încheere, Sfântul Părinte şi-a oferit viaţa sa înseşi lui Dumnezeu, pentru pacea lumii. __ Apoi, glasul Papei a răsunat deodată mai puternic, făcând din nou această ofertă sublimă. Şi în adevărate hohote de plâns, Papa a terminat dând lumii bine­cuvântarea sa. CETATEA VATICANULUI, 29 (Ra­dor). — Mulţimea de pe străzile Ro­mei a ascultat mesagiul de pace al Papei cu o emoţie imensă. Numeroase grupuri s’au format în faţa difuzoarelor particulare. Accen­tele de dezolare şi de sacrificiu care răzbăteau din cuvintele Suveranu­lui Pontif au făcut asupra ascultă­torilor o vie impresie. A­LES Direcţia: Str. Regală Nr. 1. Tel. 5.57.85. Redacţia: Str. Regală Nr .şi Academie) Nr 37. Telefon 4.20.62. Secretariatul: Telefon 5.57.76. Secretariatul provinciei: Telet. 5.57.77. Administraţia: Pasagiul Victoriei (fost Imobiliara) Scara 6. Tel. 5.57.61-5.57.88. PAGINI Яг. it. Conferinţa de la Muenchen înco­ronată cu cel mai deplin succes ASPECTE MUENCHEN, 29 (Rador). — Co­respondentul Agenţiei Havas trans­mite: Conferinţa în patru se desfăşură simplu intr-o mare sală împodobită cu gobelinuri şi cu mobile moderne de lemn de culoare deschisă. Cei patru şefi de guverne sunt a­­şezaţi în jurul unei mese, fără că niciunul din ei să asume in vreun chip prezidenţia desbaterilor. D. Chamberlain se exprimă în en­glezeşte, d. Daladier în franţuzeşte, iar d. Hitler în limba germană, în timp ce Ducele intervine alternativ în cele trei limbi, trecând de la una la alta în cursul aceleiaşi explicaţii, iar interpretul german, dr. Schmidt, se sileşte să traducă cât poate mai repede pe măsură ce replicile sunt rostite. Se asigură din toate părţile că con­tactele personale dintre cei patru oa­meni de stat au fost cât se poate de cordiale. Astăseară, când a sosit la sediul conferinţei, d. Mussolini a salutat fa­miliar pe cancelarul Hitler în limba germană, cu un vesel: „ Guten Tag, mein Fuehrert”. D. Daladier, în timp ce scobora din automobil astăseară în faţa hote­lului Cele patru anotimpuri”, s’a po­menit apucat pe neaşteptate de mâini de două femei, care spuneau în lim­ba germană, cu o voce stăruitoare, cuvinte rugătoare, cerându-i „să lu­creze pentru o bună înţelegere între Franţa şi Germania”. Şeful guvernu­lui francez, care nu înţelegea la în­ceput sensul acestor rugăminţi pate­tice şi călduroase, a răspuns cu căl­dură strângând mâinile ce i se întin­deau, imediat ce apelul a fost tradus. Astăseară, populaţia muencheneză sărbătoreşte cu mare veselie începu­tul „serbării lui Octombrie”, cea mai populară sărbătoare din Germa­nia de sud şi interpretează prezenţa celor patru oameni de stat între zi­durile sale ca o dovadă că poate să se dedea în deplină siguranţă aces­tei veselii. MANIFESTAŢIE DE SIMPATIE PENTRU D. CHAMBERLAIN MUENCHEN, 29 (Rador).—Agen­ţia telegrafică germană (D. N. B.) transmite : D. Chamberlain a fost din nou obiectul unor vii manifestaţii în cli­pa când a părăsit hotelul unde este găzduit spre a se duce la Casa Fuehrerului. Primul ministru englez a trecut la înapoere prin sala de jos a hotelu­lui, având pe faţă un surâs de mul­ţumire. Reprezentanţii presei engleze au însoţit pe d. Chamberlain aproape până la uşa camerei sale. In timp ce în biroul d-lui Hitler continuau convorbirile dintre cei patru şefi de guverne, suitele şi co­laboratorii lor au rămas î­n sala de recepţie a clădirii. Au putut astfel fi văzuţi în conversaţie ambasadorul­ Franţei, ambasadorul Marei Brita­nii şi ambasadorul Italiei la Berlin, precum şi­­ ceilalţi membri ai dele­gaţiilor străine şi ai ministerului LONDRA, 29 (Rador). — Agenţia Reuter transmite: La Londra se speră cu certitudine că criza a fost învinsă. De la Roma şi de la Paris sosesc ştiri similare. Când d-na Chamberlain a ieşit din biserică, după ceasurile de ru­găciuni fierbinţi pe care le-a petre­cut azi după amiază în faţa altaru­lui, o mulţime imensă s-a adunat în jurul a­utomobilului său, întînzân­de afaceri străine al Reichiului. Oaspeţii străini au admirat cu un deosebit interes salonul de recepţie bogat împodobit cu gobelinuri. Piaţa regală din faţa Casei Fueh­­rerului este închisă pentru orice cir­culaţie, neputând trece prin ea de­cât colaboratorii cei mai apropiaţi ai d-lui Hitler şi ai oaspeţilor stră­ini. Reprezentanţii presei străine şi germane, n’au acces în această piaţă şi nici în Palatul Fuehrerului. Ei aşteaptă aveni­mentele în hotelur­ile du-i mâinile prin portierele maşinei. Covârşită de emoţie, d-na Chamber­lain nu a putut decât să exclame, plângând: Vă mulţumesc, vă mul­ţumesc! O telegramă din Roma anunţă că „Giornale d’Italia” a scos o ediţie specială pentru a sărbători succesul conferinţei. Ediţia specială purta următorul titlu cu litere imense: „Pacea Europei a fost asigurată". Garda publică în această ediţie CRIZA A FOST ÎNVINSA D-na Chamberlain s’a rugat toată după amiază ingenunchiată in biserică „Giornale d’Italia" anunţă: „Pacea Europei a fost asigurată" Mulţimea înfrigurată în f­aţa Doom­ing Streetului aştepată desfăşurare­a evenimentelor. CUM AU DECURS IN ORDINE CRONOLOGICA EVENIMENTELE DE IERI ORA 8.39 ORA 8.45 ORA 9.24 ORA 10 ORA 11 ORA 11.15 ORA 11.57 Чм-1* ORA 12 ORA 12.05 ORA 12.15 ORA 12.20 ORA 12.25 ORA 12.30 D. Chamberlain a părăsit aeroportul Heston plecând la Muenchen. D. Daladier­ a părăsit aero­portul Ls Bourget, plecând la Muenchen. D. Hitler întâmpină pe d. Muso­lini la Kufstein. D-nii Goering și Gobbels so­sesc în gara Muenchen. Trenul special în care au luat loc d-nii Mussolini şi Hit­ler sosește în gara Muenchen. D. Daladier a sosit pe aero­portul Oberwienfeld de lângă Muenchen, unde a fost întâm­pinat de d. von Ribbentrop. D. Chamberlain a sosit pe aeroportul Muenchen, unde a fost întâmpinat tot de d. Rib­bentrop. Mareşalul Goering, în mare ţinută, face o vizită de curtoa­zie d-lui Daladier la hotelul de la Patru Anotimpuri. D. Chamberlain soseşte la Fuehrerban. Soseşte şi d. Hitler. Soseşte d. Daladier. Soseşte d. Mussolini. Cei patru oameni de­­ stat stabilesc primele puncte de contact în cadrul unei mici gustări la care participă şi diplomaţii prezenţi, ca lucrările să fie reluate la ora 16.30. ORA 15.10 ORA 16.40 ORA 16.45 I Se aduc flori d-lui Cham­berlain din partea unui grup de admiratori germani. D. Daladier a părăsit hitelul, ducându-se la palatul confe­rinţei pentru a continua con­vorbirile. Lucrările conferinţei au fost reluate. Conferinţa continuă. In cer­curile ziaristice internaţionale circulă versiuni contradictorii A doua etapă a conferinţei s’a încheiat. Se afirmă că s’a stabilit în mod hotărît „o bază de discuţii" care va face posibilă rezolvarea problemei sudete. Lucrările conferinţei conti­nuă favorabil şi evoluiază cu repeziciune spre un acord pen­tru reglementarea conflictului germano-ceh. După o scurtă pauză între­vederile au fost reluate. D-nii Hitler, Mussolini, Da­ladier şi Chamberlain au sem­nat un acord asupra condiţiu­­care se va face cedarea regiu-Negocierile între cei patru oameni de stat s’au încheiat. ORA 12.45 ORA 14.55 ORA 18 ORA 20.15 ORA 20.30 ORA 22.10 ORA 0.30 nilor şi modalităţilor îi­­nii germanilor sudeţi. ORA 1.30 Conversaţiile au început în biuroul d-lui Hitler. După două ore şi 10 minute se hotărăşte întreruperea dis­cuţiilor, pentru dejun, urmând CE S’A STABILIT LA MUENCHEN MUENCHEN, 29. (Ra*­dor). — O notă ofici­oasă din sursă germa­nă constată: Se anunţă că comu­nicatul final va fi pu­blicat probabil nu mult după miezul nop­ţii. Planul prevede o e­­vacuare pe etape, în­cepând de la 1 Octom­brie şi sfârşind la 1O Octombrie. Se socoate că Polo­nia şi Ungaria vor ob­ţine minorităţile lor în urma unui plebis­cit. Comunicatul pare să prevadă că­­ nu se va creia un coridor mo­rav spre anclavele lingvistice germane. Plebiscitul din regi­­unile incontestabil germane va fi înlocuit printr’un regulament special care va fi rea­lizat de o comisie. Se va proceda însă la un plebiscit în regiu­nile mixte. Se va interzice cehi­lor să procedeze la distrugeri. In caz con­­trar, ei vor trebui să plătească despăgu­biri, un comentariu în care spune între altele: Acordul de la Muenchen re­zultă din intima armonie creiată între Italia şi Germania prin axă, care nu a fost niciodată mai tare ca acum. El rezultă şi din natura cordială a relaţiilor dintre Italia şi Marea Britanie. M. S. Regina Angliei s’a rugat pentru reuşita conferinţei dela Muenchen LONDRA, (29 (Rador).— Regina Elisabeth à sosit as>i dimineaţa, la ora 8 ve­nind delà castelul Ral­­moral. La amiază, între ora 12 şi ora 10, Regina s’a rugat în biserica din Londra St. Michael Cornhill pentru reuşita conferinţei dela MuenchenM y ^’~'

Next