România - Provincie, noiembrie 1938 (Anul 1, nr. 168-182)

1938-11-16 / nr. 168

t AXоЛЛ 1 Rege ие, sol al cfedintelor noastre АГ\ ! Astăzi, la cinci jumătate­­ din seară, Regele Gfc ! şi Ducele de Gloucester vor întâmpina în gara Victor». , mesagerii destinelor noastre : Regele Carol II şi Max , Mihai de Alba-Iulia. I Solemnităţile din vreme vestite, vor ajunge până la r»­a I văzduhuri purtate de undele posturilor de radiodifuziune; aiurea, I prin născocirea mai desăvârşită a televiziunei. Vor urma ziarele I transportate cu avionul, fotografii, ilustraţii, filme, dări de seamă amănunţite, tot ce e menit să satisfacă o legitimă curiozitate şi întru cât ne priveşte, încă o mai legitimă tresăltare a orgoliului naţional. Pentru întâia oară, un Rege al României este aşteptat oaspe de Regele Angliei şi împăratul Indiilor, ca şi cum n’ar fi tre­cut încă nici trei sferturi de veac, de când întemeietorul Dinastiei, Domnitorul Carol I, era nevoit să se înfăţişeze cu plocoanele cu­venite Sultanului dela Ţarigrad, pentru a-i câştiga bunăvoia şi recunoaşterea urcării în scaun. N’ajunge atât pentru a justifica orice orgoliu? Şi n’ajunge atât, pentru a măsura drumul străbătut de bântuitele Principatei Unite de-atunci, sub sceptrul Monarhiei şi al Dinastiei? Dar dincolo de aceste festivităţi ce ne cresc inima, însemnă­tatea evenimentului se cuvine înregistrată cu o notă mai gravă, în cartea timpurilor ce vor să vină. Invitaţia anunţată de Regele George în mesagiul către Parlament, nu va fi fost un simplu act de curtoazie. Iar călătoria Regelui nostru şi a Marelui Voevod Mi­hai, nu e din cele avizate de nu ştiu ce protocol al Curţilor dom­nitoare. Aci, la gurile Dunării, misiunea noastră se precizează pe mă­sură ce împrejurările tulburi cer un nou echilibru. Lăsaţi pradă demonului lăuntric, care ne destrăma energia şi ■s zădărnicea posibilităţile în acel trist hiatus istoric dinaintea estauraţiei, poate că nu ne-am fi arătat de-a doua zi vrednici de aşteptările puse în noi. Dar după opt ani de Domnie şi după opt luni de nouă şi tare aşezare, România e pe cale să câştige timpul pierdut. Represintând o forţă politică, economică şi militară, la intersecţia lumilor şi a intereselor, represintând un element de stabilitate şi de viitor, acolo unde alţii înfăţişează numai trecutul cu aspiraţiile lor defuncte şi nestatornicia, cu svârcolirile perima­telor ideologii de partid, avem totul de apărat şi îndeosebi pacea, fără a râvni nimic de la nimeni, de jur împrejur. E o garanţie de politică realistă, pacifistă fără iluzii, constructivă fără himere, in­dependenţă fără excluderea amiciţiilor, dinamică fără spirit de aventură. Vreme de două milenii, vitregiţi de condiţiile exterioare, în bătaia vânturilor şi în asaltul seminţiilor trecătoare, abia acum am căpătat răgazul să ne realizăm. Iar această realizare ne concen­trează toate energiile şi toate resursele în noi, în interiorul hota­relor, centriped, nu centrifug, căutând să spargă fruntariile, cu armele sau cu revărsarea poduselor industriale, cum se întâmplă cu alte ţări fără o atât de armonizată unitate geografică şi economică şi etnică. • Ar putea afla Anglia un mai sigur punct de reazăm pentru politica sa şi a viitorului, pentru politica realistă a păcii decât Ro­mânia de azi a Regelui Carol II şi de mâine,­­a Voevodului Mihai? întrebarea şi-au pus-o şi gazetarii englezi cu autoritate mon­dială, au pus-o şi oamenii politici ai Marei Britanii. Iar răspunsul? !­ . Răspunsul mi se pare că poate f rezumat, în două, numai în două rânduri, din programul solemnităţilor de la Londra:­­ „La o­ra 17:20 Regele George şi Ducele de Gloucester sosesc la gara Victoria, în­­ întâmpinarea Suveranului României". CEZAR PETRESCU DESCHIDEREA PARLAMENTULUI BRITANIC Suveranii Marei Britanii, îndreptându-se spre mera Lorzilor în aclamaţiile mulţime! Ca- AR­TI ••••• 2? Noembrie 1938 Ш. S. Ragele şi МяЩв Voevod Mihai au plecat, în Anglia Pe peronul Gării Regale dela Mogoşoaia, înainte de plecare, Suveranul s’a întreţinut cu fiecare ministru, în parte La plecare, Suveranul a fost salutat de toţi reprezen­tanţii diplomatici la Bucureşti CASA M S REGELUI COMUNICAT Nr. IOO Mareşalul Curţii Regale comunică: Maiestatea Sa Regele însoţit de Măria Sa Marele Voevod de Alba lulia şi urmat de Suită a plecat astăzi la ora 19,50 din Ga­ra Regală Mogoşoaia spre Londra. Bucureşti, 13 Noembrie 1938, general Iagobici, ministrul înzestră­rii armatei; dr. N. Marinescu, mini­strul Sănătăţii; Mihail Ralea minis­trul Muncii; general Paul Teodorescu ministrul Aerului şi Marinei ; Vic­tor Iamandi, ministrul justiţiei; N. P. Comnen, ministrul Afacerilor Străine; Mircea Cancicov, ministrul Finanţelor; Mitiţă Constantinescu, guvernatorul Băncii Naţionale şi ministrul Economiei Naţionale; Io­­nescu-Siseşti, ministrul Agriculturii; M. Ghelmegeanu, ministrul Comu­nicaţiilor; Urdăreanu, ministrul Pa­latului; general Gabriel Marinescu, prefectul poliţiei Capitalei; D. V. Toni, subsecretar de stat la Educa­ţia Naţională; Măgureanu, subse­cretar de Stat la Preşedinţie ; pr. Nae Popescu, subsecretar de Stat la Culte; Al. Gane, Rezident Regal al Ţinutului Bucegi; Bardessy, minis­trul Ungariei; Fabricius, ministrul Germaniei;­ Sir M. Pallak­er, minis­trul Angliei; Thierry, ministrul Franţei; baron Guillaume, ministrul Belgiei; general Dombrowski, prima­rul general al municipiului Bucu­reşti; general Argeşeanu, coman­dantul corpului II armată; general Bengliu, comandantul jandarmeriei; Petrescu-Togo, comandantul pieţii; col. Rusescu, de la Palat; lt. col. Dă­­niceanu, adjutantul Marelui Voevod Mihai de Alba lulia; C. Moţăţeanu, secretarul general al Poliţiei Capi­talei, comandor Opriş, etc., etc. M. S. REGELE S-A IN­­TREŢINUT CU FIECARE MINISTRU IN PARTE I­nainte de plecarea tre­nului M. S. Regele şi Ma­rele Voevod Mihai de Al­­ba lulia. S’au întreţinut cu fiecare ministru, în parte. După aceasta, M. Sa şi Marele Voevod, S’au în­dreptat spre vagonul Re­gal. Membrii Guvernului şi înalţii demnitari au ur­mat pe Suveran, până la scara vagonului. Trenul regal a plecat la ora 19.50. M. S. REGELE CAROL II PLECAREA DIN GARA REGALA DE LA MOGO­ŞOAIA Pe peronul gării Regale Mogo­şoaia in momentul când M. S. Re­gele însoţit de Măria Sa Voevodul Mihai, se­ pregătea să părăsească ţara, se aflau: I. P. S. S. Patriarhul Miron Cris­­tea, preşedintele consiliului de mi­niştri şi d-nii: Armand Căliunescu, ministrul de Interne şi ad-interim la Educaţia Naţională; general Ciu­percă, ministrul Apărării Naționale; In lipsa Suveranului lucrările Administraţiunii Publice vor fi rezolvate de Consiliul de Miniştri Textul decretului semnat de M. S. Regele­ ­ „Monitorul Oficial” de ori pu­blică următorul Decret : Prin graţia lui Dumnezeu Şi voinţa Naţională, Rege al Româ­niei, „ La toţi de faţă şi viitori, sănă­tate ! Plecând pentru câtva timp peste hotar, Am decretat şi decre­tăm :. Art. I. — In lipsa NOA­STRĂ din ţară, toate lu­crările Administraţiunii Publice, cari cer întărire Regală, se vor supune a­­probării Consiliului de Mi­niştri de către fiecare Mi­nistru în parte şi li se vor da curs, sub rezerve, con­firmării Noastre ulteri­oare. Art. II. — Numirile sau destituirile de funcţionari publici, care se vor face după găsirea cu cale a Consiliului de Miniştri, vor fi cu titlul provizoriu, pâ­nă la întoarcerea NOA­STRĂ. Art. III. — Consiliul NO­STRU de Miniştri, este în­sărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui De­cret. Dat în București la 13 Noembrie 1938. CAROL D. Rustu Aras va fi numit ambasador la Londra ISTANBUL, 13 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Havas este informat că d. Rustu Ar­as, fost ministru al Afacerilor străine, va fi numit ambasador al Turciei la Londra, în locul d-lui Fethy Okya. D. Fethy Okya va intra în Parlament şi va fi apoi însărcinat ■ cu o importantă misiune. Se afirmă că și d. Sukru Kaya, fost ministru de Interne, va fi numit ambasador. Un mic scandal Aţi aflat şi dv­. ' lesigur: d. Gh. Niculescu, Voe­­vodul romilor din ţară, a­­ in­tentat acţiune judiciară Împo­triva d-lor: Gh. Lăzurică şi­­ C. Popp - Şerbo­­ianu, la rându­­le romi de frun­­­­te şi nu­ mai pu­­­­ţin „literaţi şi publicişti”! Motivul: ci­câ, printr’o serie de articole­ negre pe cerul gu­rii, primul ar fi fost „jignit in viaţa publică” de cei doi din urmă. Drept să spu­nem, ştim prea puţin despre „viaţa publică” a d-lui Gh. Ni­­culescu, Voevo­­dul romilor. Demn de sub­liniat este, insă, altceva. Şi anu­me, faptul că — departe de a În­cinge o păruială în lege, ca la u­­şa cortului şi ca în Budai - De­­leanu — adver­sarii au apelat la calea albă şi dreaptă a justi­ţiei. Chestie de urbanitate, mă rog... Mai pu­ţin aplaudabile sunt, insă, veş­nicele diferende dintre şefii romi, pe tema şefiei, a diferenţelor de... culoare politi­că şi a altor a­­semenea plicti­sitoare proble­me. Oamenii nu se înţeleg nici cât negru sub un­ghie — şi... pa­ce (adică, mai bine zis, răz­boiul ! Un războiu, care, după cum vedeţi, amenin­ţă să ia propor­ţiile celui de la Troia. Şi toate acestea pentru­­ce? Pentru un ti­tlu: Voevodul romilor. O soluţie ar fi, totuş. Ce ar spune adversarii dacă pe lângă titlul de Voevod al ro­milor, s’ar mai creia încă unul cel puţin? De pildă: Voevodul romului de... Ja­maica. Nu găsiţi că e acesta, un titlu mult mai­, tare Şi mult mai aro­mat?... Cot Taxa plătită in numerar Ord P. T. T. Nr 143.114 ANUL I 1. 168 Utrecţia ; du Regală Nr 1 rei 3.57.76 Redacţia; gu Regală­­ şi Academiei 37 . . Telefon 5.5788 Secretari.. 1ЗД­­ Telefon 3.57.76. Secretariatul provinciei:­­.Telefon 5.57.77 Administraţia- Pasagiu! Victoriei a fost imobiliara) Scara C­iei * 5.57­61-4.20.6? Publicitate . Abonamente-informaţiuni: Str Coqst Miile 9 - Telefon 4.89 Of -О ■'4'.. -Чч. -»Şi -I 0 victorie a spiritului Opera de unificare legislativă continuă, într’un ritm care depăşeşte, prin hotărîre, prin eficienţă, tot ceeace dela înfăptuirea Unirii şi până la instalarea regimului de astăzi s’a conceput şi s’a încercat. . Ministrul justiţiei, d. Victor Iamandi, despre a cărui constructivă impetuozitate nu e nevoie să vorbim prea mult cititorilor noştri, este principalul supraveghetor al operii in care se oglindesc energia şi inteligenţa creatoare a Suveranului. După legiferarea codului penal şi a procedurii penale Carol II,, după extinderea aplicării codului civil în Bu­covina, iată o nouă etapă care se adaugă pe drumul unificării legislative, drum care este în acelaş timp şi al restabilirii marilor virtuţi naţionale: noul cod de comerţ Carol I, ţinând seama de evoluţia drep­tului comercial internaţional, armonizează interesele justiţiabililor din Vechiul Regat, din Transilvania, din Bucovina, intră în vigoare... Nu se pot, fi­ cadrul unui, prin forţa lucrurilor, res­trâns articol de ziar, nici măcar enunţa principiile îhnuitoare ale acestui­­cod ; cu atât mai puţin ar fi po­sibilă în asemenea împrejurări o examinare compa­rativă. Ne mulţumim să ne oprim la comentariul unui important capitol general, acel al moralizării vieţii comerciale. Reglementarea registrului de comerţ, a raporturilor dintre patroni şi funcţionari, reprimarea concurenţei nereale, lărgirea puterii de control a minorităţilor de acţionari ale societăţilor anonime, revizuirea materiei acestor societăţi în ceea ce priveşte mai ales măsurile de apărare a creditului, etc., etc., iată inovaţii sau nu­mai îndreptări de natură să introducă în viaţa noastră comercială atât de confuză, atât de agitată în urma verificărilor la care a supus-o criza economică, o at­mosferă de încredere şi în acelaş timp, o uşurare în condiţiile de exercitare a schimbului... Faptul că pe toată întinderea ţării o aceiaş lege va reglementa de acum încolo raporturile negustoreşti, va contribui desigur in mod­ sensibil la sporirea încrederii capitalului strein în securitatea sa şi va favoriza pe de altă parte circulaţia capitalului autohton în regiuni pe care adesea, de teama surprizelor juridice, le ocolea. Uşurinţele care s’au acordat pe de altă parte sub pre­siunea crizei, au­ încetat de a mai figura în legiuirea nouă, care hotărăşte situaţii juridice permanente şi nu reglementează, momente tranzitorii ale vieţii unui stat. Codul de comerţ este astfel un certificat de maturi­tate pe care şi-l acordă ţara nu dintr’un imbold la te­melia căruia s’ar putea descifra pretexte de orgoliu, ci in vederea consfinţirii unei situaţii de­ fapt, ajunsă la punctul ei culminant de­­ evoluţie­ unificatoare. А1Ц4 naţiuni" caută în revendicări nedrepte justifi­­­carea morală a imperiului­ pe care îl exercită. Noi ne mulţumim" Să proclamăm biruinţa noastră pacifică, prin realizările pe care, spre binele comun al cetăţenilor şi spre progresul normalelor relaţiuni in­ternaţionale, le îndeplinim. Codul de comerţ Regele Carol II-lea, se inscrie la activul naţiunii cu strălucirea unei victorii spirituale.­­ M. Naum 20.000 colonişti Italieni au sosit în Tripolitania M.S. Regele şi MARELE VOEVOD MIHAI din salonul de recepție a Gării Mogoşoaia înainte de a părăsi Capitala.

Next