România - Provincie, noiembrie 1938 (Anul 1, nr. 168-182)
1938-11-16 / nr. 168
16 XI 1938* ROMANIA No. 168 EXCLUSIVITATEA VANZAREI -Ca тадаяип STR.ACADEMIEI 7 • TEL.'' Vtarkvfid Cahfuza DIN PRODUSELE UZINELOR Remington Rand. Inc. Control prin Xardex Remington tăcut Noiseless Kardex prezintă cea mai convenabilă şi corectă metodă pentru conducerea (administraţia) oricărei afaceri. Noul Remington tăcut cu 23 noui perfecţiuni, pentru scrisori mai frumoase, copii mai clare şi o mai uşoară bătae (tapare) a tastelor. Produsele Remington sunt recunoscute în lume, ca cele mai perfecte şi solide, deci cele mai satisfăcătoare şi mai economice. Nu există firme similare care să grupeze la un loc produse atât de adequate şi practice pentru nevoile unui birou modern. Demonstraţiuni, sfaturi pentru întrebuinţarea raţională, metode de lucru la cerere, obţineţi prin specialiştii noştri. Repr. Generali: NICOLAE IVANOVICIU-spun furnizorulCurţii Regale şi al Sfintei Patriarhii Bucureşti, Calea Victoriei No. 23 Et. II. Pentru a cunoaşte viaţa şi opera lui КЕМ AL ATATURK Citiţi cuprinzătoarea lucrare a d-lui STERIE DIAMAND" GALERIA DICTATORILOR lansată de „Cugetarea” Georgescu-Delafras. E unul din cele mai reuşite portrete ce s’au scris asupra personalităţii ilustrului om de stat. Viaţa bisericească şi culturală a relief in regiunea Aradul., între anii 1700-1750 Ne-am ocupat acum câtva timp de trecutul românilor din câmpia Aradului, în veacul al XVII-lea. Continuăm acum cu cercetarea documentelor vremii, şi anume cele cari se referă la viaţa românească a acestui ţinut, între anii 1700-1750, adică imediat după pacea de la Pasaroviţ (1718), în urma căreia stăpânirea turcească se retrage dincolo de Dunăre, părăsind totodată şi părţile bănăţene. Cum cum se ştie, victoria armatelor austriace asupra celor turceşti, revenea în mare parte ajutorului dat de forţele armate sârbeşti, popor pentru care fostul împărat al Austriei, Leopold I, prevede de la această dată unanumit privilegiu, cunoscut sub denumirea de „privilegii ilirice”. Его vorba de prvilegii, mai întâi religioase, cari primesc treptat treptat o accentuată nuanţă politică şi anume: Patriarhul sârbesc, aşezat la Carloviţ, avea să rămână căpetenie bisericească, de naştere şi limbă sârbească, cu drept de chivernisirea tuturor bisericilor ortodoxe din Ungaria. Sârbii aveau dreptul la întrebuinţarea calendarului stil vechiu, bucurându-se de o foarte pronunţată autonomie bisericească. La acestea două, împăratul Leopold, adaugă la data de 4 Martie 1691, privilegii de ordin politic şi anume: „Sârbii sunt scoşi de sub jurisdicţia ordinară a judeţelor, având dreptul de aşi alege vice voevod propriu, din neamul lor”. Mulţumită acestor „privilegii ilirice” ajunge în fruntea eparhiei ortodoxe a Aradului ca episcop, acel Isia Daicovici, care strămută reşedinţa eparhiei de la Ineu, la Arad. Despre felul în care au înţeles însă episcopii de neam sârbesc să apere ortodoxismul în regiunea Aradului şi Bihariei, ne vorbeşte cu destulă părere de rău, istoriograful ungur dr. Karácsony, în cartea sa „Magyarorszag egyhaztortente”, în care se plânge că episcopii deşi au fost sârbi, au părtinit pe români, oprind astfel trecera acestora la unicarism. După Isaia Diacovici a urmat Ioachimie Martinoviei (17Ю) care deşi trece pentru puţin timp la unitari, revine pentru a-şi da obştescul sfârşit tot caepiscop ortodox. Acestuia ii urmează Sofronie Ravanicianin, pe care-l vedem scriind româneşte la 21 August 1724 „cinstitului protopop Ghiorghie dela vidacul Beiuşului” îndemnându-l „a să ţinea in credinţa sa proslavnică a Bisericii creştinească, precum aţi fost mai înainte, ei, şi moşii voştri şi strămoşii voştri, aşişderea şi vada’. In acea scrisoare episcopul Sofronie îi cere să aducă ceva bani pentru cheltuielile menite să acopere spesele ce trebuiau pentru intervenţiile la Viena, în apărarea ortodoxiei atât în Bihor, cât şi în Arad, scriindu-i să vie cu „doi preoţi aleşi şi doi oameni dintre mireane, aleşi, şi să luaţi de la preoţi şi de la creştini scrisoare cu peceate” (N. Iorga „tudii şi documente”). In afară de această scrisoare românească, primită de la un episcop sârb mai avem o acta, datată din anul 1727, în care episcopul următor Vichentie Ioanovici, se adresază către „cinstitul părinte popa Giugea de la Căbeşti” (tot în Bihor), prin intermediul duhovnicului Arsenie Acelaş episcop Ioanovici, ne face dovada că însuşi limba românească deoarece... trecând în anul 1728, în vizitaţie canonică ,din judeţul Arad, în Bihor,ntâlneşte în comuna Cefa (lângă Oradea Mare) pe preotul român de-acolo care trecuse la catolicism. Şi atunci î se adresează acestuia „cântând în româneşte psalmul: „Cine e Dumnezeu mare, ca Dumnezul nostru? Tu eşti Dumnezeu,care faci minuni”. Impresionat de scena aceasta preotul român s’a lepădat pe loc de legea străină şi a revenit la ortodoxie”. (Marhi S., I. M. II 312). Mulţumită aceloraşi episcopi, de neam sârbesc, populaţia românească din părţile ungurene, reuşeşte să ia contact cu cartea românească bisericească venită de peste Carpaţi, mai ales din Muntenia. Astfel de cărţi sunt şi azi nenumărate în părţile Aradului, după cum s’a putut vedea în urmă cu doi ani cu prilejul expoziţiei cărţii organizate in localitate. Chiar la episcopia Aradului există şi azi un liturghier arhieresc, slavon, tipărit în Moscova la anul 1721. De asemeni la mănăstirea Harlos Bodrog se găseşte un evanghelier tipărit la Bucureşti în anul 1742. AL. NEGURA Necesitatea construirii unui local al Casei Asigurărilor sociale şi a unui spital mncitoresc la Sibiu D® vorbă cu d. dr. Aurel Vasiu SIBIU. — In legătură cu problemele sociale cari frământă viaţa economică şi muncitorească a oraşului şi judeţului Sibiu, am căutat să stăm de vorbă cu d. dr. Aurel Vasiu, preşedintele consiliului de administraţie al Casei Asigurărilor Sociale din Sibiu. D-sa a binevoit să ne dea o serie de lămuriri, cari prezintă o deosebită importanţă. Problema asigurărilor sociale Printre problemele cari agită mai mult clasa muncitoare din oraşul nostru — spune d. dr. Vasiu — aceia a asigurărilor stă pe primul plan. Nemulţumirile asiguraţilor se întâlnesc la fiecare pas, iar cauzele acestor nemulţumiri sunt multiple. Dintre acestea amintim: Reaua funcţionare a serviciilor medicale. Sunt unii medici cari consideră pe asiguraţi ca pe nişte oameni cari cer serviciu medical gratuit de la Casa Asigurărilor Sociale. Acest fel de a judeca este profund greşit, căci după părerea noastră, nu există nici o altă categorie de cetăţeni, cari şi contrbue la capitolul sănătăţii cu sume atât de importante ca asiguraţii. Intr’adevăr, asiguratul ori e bolnav ori nu, el trebue să-şi plătească săptămânal cotizaţia. Prin aceasta el îşi acumulează fonduri din care Casa asigurărilor sociale, este obligată să-i pună la dispoziţie atât medic cât şi tratament şi medicamente. O altă cauză a relei funcţionări a serviciului medical sunt orele de consultaţii în care medicii stau la dispoziţia bolnavilor. Credem că este greşit şi în desavantajul asiguraţilor ca medicii să aibă numai două ore de consultaţie, în care unii din ei trebue să consulte 60-70 de bolnavi. Timpul scurt prestat de unii medici la consultaţii nu este suficient pentru a satisface pe deplin cerinţele unei bune funcţionări a asistenţei medicale. Pentru o consultaţie cât de superficială medicul are nevoie de cel puţin cinci minute, ceia ce însemnează că poate examina la oră 12 bolnavi şi deci în două ore 24 de bolnavi. Ar fi necesar ca orele de consultaţii să fie sporite de la două la cel puţin patru, iar medicul să fie obligat a sta în acest timp la dispoziţia asiguraţilor. Insuficienţa fondurilor Potrivit dispoziţiunilor legii asigurărilor sociale încă în vigoare, 60 la sută din cotizaţiile asiguraţilor sunt vărsate la Casa Centrală a asigurărilor şi numai 40 la sută servesc la ajutorarea asiguraţilor în caz de boală. Această dispoziţiune a legii este auza celor mai multe nemulţumiri. Protestele asiguraţilor din întreaga ţară au avut ecou la Bucureşti, căci in proectul de modificare a actualei legi, d. minstru M. Ralea, a prevăzut ridicarea cotei cuvenite asugraţilor dela 40 la sută la 60 la sută, ceiace a produs multă satisfacţie în lumea muncitorească, care însă a rămas nedumerită în ceia ce priveşte ridicarea cotizaţiilor săptămânale cari nu pot fi suportate de bugetele lor atât de sărăcăcioase. Localul Casei de Asigurări Sociale In oraşul Sibiu, Casa saigurărilor sociale este instalată într’un local impropriu şi nesatisfăcător. Lipsesc sălile de consultaţii, sau cari există nu corespund nici pe departe scopurilor sanitare pentru cari sunt destinate; lipsesc laboratoarele; lipsesc instalaţiiunile medicale necesare unei bune organizări sanitare, iar funcţionarii administrativi sunt concentraţi în birouri neigienice. Numărul asiguraţilor din Sibiu şi judeţ trec de 25.000, iar contribuţiunile lor făcute în ultimii zece ani la capitolul clădirilor sunt imense , deci just ca Sibiul să fie înzestrat cu un palat al asigurărilor, care să fie la nivelul jertfelor materiale făcute de asiguraţi şi să corespundă necesitaţilor reale ale acestui oraş în plină desvoltare industrială. Sperăm că demersurile care le-am făcut în acest scop la forurile competente, vor găsi deplină înţelegere. Necesitatea înfiinţării unui spital pentru asiguraţi Cei peste 25.000 de asiguraţi sunt lipsiţi de asemenea de o casă de sănătate, care să le acorde tratament medical şi să-i adăpostească în caz de boala. Astăzi ei sunt avizaţi la servicile spitalului public, cari nu sunt satisfacatoare in toate cazurile. Se impune deci înfiinţarea cât mai grabnică a unui spital al Casei asigurărilor sociale în orașul nostru, —mehee d. dr. Aurel Vasiu, Ion Th. Ilea H0RM0N0TERAPIA prin OKASA MASCULIN ŞI FEMENIN după formula Prof. Dr. Lahusen. Contra ramburs expediază Farmacia Dr. Guci Bucureşti, calea Victoriei No. 33 (Palatul Frascati). Literatură gratuită se trimite la cerere. Engros „Nifar”, str. Maria Rosetti No. 47 Bucureşti. Marti 15 Noembrie 1938 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364.5 m. BUCURESTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEȚII . (6.45—7.45) . 6.45. Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri): Carnavalul, uvertură de Dvorak. Trandafirii din Sud, vals de Johann Strauss; Selecţiuni din „Floarea din Hawai” de Abraham; Suită din „Carmen” de Bizet. 7.45: închiderea emisiunii. 12.00; Muzică variată (discuri); Marş şi dans slav de Chabrier (Orch. simf.) ; Sub soarele Italiei, potpuriu (voce: Kari Schmidt-Walter) ; Fantezie pe motive de Meyerbeer (Orch. Marck Weber); Valsul regelui vagabond de Frimi şi Ce e dragostea? de Porter (voce: Pilar Arocs); Potpuriu de valsuri de Ziehrer; Două duete din „Giuditta” de Lehar (voce: Adele Kern şi Franz Voelker); Serenadă de Tarenghi şi Serenada sărutului de De Miobeli; Timpuri moderne şi Marş, fox de Kurt Engel. 13.00, Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10, Concert de prânz. Orchestra Vasile Julea : I. Dansuri de azi: O picătură de parfum, vals englez de Villnov; Tango Miraj, de Vasilescu. Tu şi eu, slow-fox de Constantinescu; Pierot, vais lent de Basile Lupu; Cu tine aş vrea să plec departe, tango de Dendrino; Aragon, paso doble de Gueydan; Unde stai pe ce străduţă, tango de Martini; Trimit maşina să te ia, slowfox de Boldur; Dragostea-i un vis, boston de Dănuricu; Nu-mi da întâlnire Marţi, slow de Constantinescu. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei Vasile Julea; II. Romanţe şi Cântece populare din Oltenia: Cântece olteneşti; De-ar fi drumul prin pădure; Murguie paluţui meu şi Hora Oltului; Romanţe: De ce m’aţi dus de lângă voi şi Busuioc, floare cu dar; Jocuri olteneşti; Rustemul; Lean,a mea; Mândrele şi frunza; Romanţe; Dor pribeag şi Unde eşti; Hora lui Julea. 15.10; Varietăţi; Radiofonice. I8.00; Ora. Mersul vremii. 18.02; Poşta technică. 18.17; Muzică variată (discuri); Dan- sul spiritelor apei din „Loreley" de Catalani (Orch. Operei Scala, dirij. de Antonio Guarnieri) ; Havaneza de Saint- Saens (vioară: Jacques Thibaud); Selecţiuni din operele lui Weber (voce: Elisabeth Paetzgold, Peter ■ Anders şi Rosi Seegers; Opt istorioare ruseşti de Lyndow (Orch. simf. din Londra, dirij. de Albert Coates) 19.00; Cronica literară. 19.15: Portrete de compozitori (discuri) : BRAHMS ; Uvertura academică (Orch. simf. din Amsterdam,..., dirij. de Willem Mengelberg); Cor din „Requiem” (Corul Bisericii din Londra, dirij. de Ball); Sonata No. 3 în re minor (vioară: Isolde Menges, pian: Harold Samuel). SEARA POLONA 20.00: Muzică polonă (discuri); „Bujka” uivertuită de Moniusko (Orch. simf. Radio); Trei cântece populare (Aniela Szleminsaka) ; Fântâna Aretuzei de Szymanowsky (vioară, Jacques Thibaud) ; Două cântece de Karlovici (voce Aniela Szleminska) ; Arie din orpera .Regele Roger” de Seymanowski (voce Ewa Brandowsky) ; impromptu in do diez minor si Mazureka in si bemol major de Chopin (pian. ., Alexandru Brantowsky). UNIVERSITATEA RADIO 20.45: Francis James, de Ion Pillat. 21.00: Concert simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de Alfred Alessandrescu. CICLUL MOZART: (Cu рШЙй în studio): Simfonia No. 40 ,în sol minor; Concert pentru pian şi orchestră în la major (pian: D-ra Nadia Chebap): 22.00; Sport. Radio-jurnal. 22.15: „La GURA SOBEI”, monoloage comice de Horia Furtună; Distribuţia: d-nele Sonia Cluceru şi Victoria Mierlescu, N. Soreanu şi Ion Manu. 23.00: Radio-jurnal (II). 23.15: Concert de noapte al Orchestrei Victor Predescu, transmis de la Barul „Potcoava”. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limitea franceză şi engleză. Miercuri 16 Noembrie 1938 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. ORA DIMINEŢII (6.45—7.45) 6.45. Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică; — Radio-jurnal; — Concert de dimineaţă (discuri) . Uvertură la „Nevestele vesele din Windsor” de Nikola. Două cântece fără cuvinte de Mendelssohn; Selecţiuni din .Rose-Marie” de Primi; Dansul făcliilor de Meyerbeer. 7.45: închiderea emisiunii. 12.00: Muzcă variată (discuri) Molly pe place şi strigătul păstorului de Grainge; Melodie arabă de Glazunow şi Lebăda de Saint-Saens (violoncel: Gaspar Cassado) ; Serenadă de Tosti şi Melodie de Chapi (voce: Galli-Corei) ; In templul clopotelor de Yoshitomo şi Povestiri chinezeşti de Dreyer; Selec- Uuni din opereta „Ţareviciul” de Lehar; Slecţiuni de melodii de Johnston; Slowfox de Bayron; Visuri, fox de Clarke şi Cad stelele in Ailamlbama, fox de Parish; Serenadă de Schoeman şi Mic dans de Boerschel. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10. Concert de prânz (discuri) ; Din operetele lui Johann Strauss: Uvertură la „Liliacul” (Orch. filam. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber) ; Dunărea albastră, vals, (Orch. filam. din Berlin, dirij. de Enrich Kleiber); Glasuri de primăvară, vals (voce: Adela Kem) ; Amtract din „101 de nopţi” (Orch. filarm. din Berlin, dirij. de Pranz Reuss) ; Selecţiuni din opereta „O noapte în Veneţia” (voce: Eugen Eingels); Selecţiuni din „liliacul” (voce: Elsa Berger şi Peter Anders); Marş persan (Orch. filarm. din Berlin). 14.10: Radio-jurnal. 141.30: Continuarea concertului Strauss Uvertura la „Voevodul ţiganilor” (Orch. filarm. din Berlin, dirij. de EnrichKleiber) ; Cântece, de .dragoste şi Povestiri din Pâdiurea vieneză, valsuri (voce: Adele Kern); Tritsch-Tratsch şi Trc-Ьас. poldi; Sânge vieniez, vals (Orch. simf. din Boston, dirij. de Serge Kussevitsky) ; Marş (Orch. Nau Jio). 15.10: Publicaţii: Radiofonice. 18.00: Ora. Mersul vremii. 18.02: Muzică variată (distant) : Sevilla şi Serenadă spaniolă de Albeniz; Preţioasa de Couperin (vioară: Fritz Kreisler) ; Lied de Aht şi Cântecul păstorului de Kreutzer (voce: Kari Schmidtt-Walter) ; „Otello”, suită de Coleridge-Taylor (Orch. simf. dirij. de Malcolm Sergent). 18.30: Orchestra de salon Radio, dirij. de Ion Ghiga; Oglonjoara din perete, uvertură de Fr. Rusti; In aer liber, sultă de Alfred Capri: 1) Țărmuri înflorite; 2) Izvoarele murmură; 3) Pe drumuri râpoase; 4) La munca câmpului: Serenadă de Max Bruch; Cortegiu persan de Yosnimo; Cavotă de Paul Lincke; Nunta ţărănească de Louis Wiest; Sârba lui Bârlan de Gr. Dinisu şi St. Neaga. 19.10: PREZENTĂRI MUZICALE: Vânătoarea şi muzica ei: UNIVERSITATEA RADIO 20.10: Un gânditor; Ştefan Zelefin, de Ion Zamfirescuţ ■ ” , ” v 20.25: Concert de seară Orchestra Radio, diri., de Const. Bobescu: Dansuri franceze si germana vechi: Tambourin, Menuet, Giga de Gretry-МоШ; Şase dansuri germane de Mozart; Bourée în la minor de Bach; Menuet Musette, Tambourin de Rameau-Mottl; Dansuri germane de Schulbert, Menuet si Farandola de Bizet. 21.30: Chanson-ul francez in diferite timpuri. Const. Stroescu (voce) : Cântece de Cruciadă: a) Vouă, îndrăgostiţilor (castelanul de Conici 1189); b) Plecarea din frumoasa ţară (Chardon de Reims 1923) armonizate de Paul Le Flem. Mai am încă un vânat (Rondel de Aidlam de la Hale 1285) ; Domniţa dulce şi frumoasă (Guillaume de Machault 1350) . Cât îmi place, Doamne, s-o privesc (Charles duc d'Orleans 1415) ; O tristă despărţire (de François I er 1520); Dar inima să nu mi-o uiţi! (de Orlando de Lassus 1560) ; Când suftetu-ţi, iubito (de Gilles Durând 1603); Iubirea'n luna Mai (de J. Lefevre 1613); Nu-i dragoste fără durere (de Lambert 1650) ; Iubita mea (XV ■ Siecle armonizate de Tierson. Cântec de beţie de Ravel 1934. 22.15: Sport: Radio-jurnal (I). 22.15: CABARET: „IN ŢARA CANIBALILOR”, comedie muzicală de D-na M. Nicodem, , aranjament muzical de Eugen Coca. Regia artistică: Victor Bumbești. Regia technică: Al. Lohan. 23.00; Radio-jurnal (II). 23.15: Concert de noapte al orchestrei Sand’ Marcu, transmis de la restaurantul „Cina”. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. Adânc îndureraţi, Calypso Lambiri cu copii Lilica şi Tache, Eleni şi Georgică Theoharide cu fiul lor Lucică, Demostene şi Elisabeta Margaritopol cu fiica Valentina, Alexandru-Menelas Margaritopol cu fiica Jacqueline, precum şi famiile Arhondi, au marea durere de a face cunoscut trecerea la veşnicie a prea iubitei lor mame, soacră, bunică şi mătuse, Paraschiva A. Margaritopol încetată din viaţă în ziua de 13 Noembrie 1938, la orele 9 dimineaţa, în vârstă de 82 ani. Slujba religioasă va avea loc în ziua de Marţi 15 Noembrie a. c., la orele 11 dimineaţa, în Capela Cimitirului Belu, unde sunt depuse rămăşiţele ei pământeşti. Rugaţi-vă pentru sufletul ei blând.