România - Provincie, decembrie 1938 (Anul 1, nr. 198-200)
1938-12-16 / nr. 198
* 16 XII 1938 lMAfWMAn?3£WtfWVIMMAAfNoANoWWMV-tfWlftNo ..» гГгАД#4#М4ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛ#' ROMÁNIA No. 198 învăţământul nostru tehnic Am mai arătat la aceastăorică, de cât de nerefolos este pentru economia noastră naţională, excelenta pregătire teoretică pe care inginerii noştri şi-o pot însuşi in şcolile tehnicesuperioare. Graţie învăţământului nostru tehnic superior am ajuns să avem nu numai suficiente cadre de ingineri de toate specializările, dar şi de o calitate care le poartă faima peste hotare. Şi dacă astăzi ne putem făli cu o puternică industrie românească, asta se datoreşte in mare măsură şi faptului că, în momentul când s’au aflat întrunite alte condiţiuni — de capital, de spirit de întreprindere şi de conjunctură — cadrele unui corp de ingineri bine pregătiţi n’au lipsit nici ele. Dar o industrie, de importanţa pe care o capătă, pe zi ce trece mai mult, industria românească, nu se poate desvolta numai cu ingineri. Pentru întreţinerea şi des- Holţarea unei industrii de producţie masivă, e nevoe, în afară de ingineri, de o întreagă armată de lucrători calificaţi şi de funcţionari specializaţi, dotaţi şi aceştia cu o temeinică pregătire tehnică. Şi în afară de aceasta întreg aparatul comercial al ţării capătă şi el o desvoltare deosebită, de pe urma procesului de industrializare a ţării. Se întâmplă însă că tocmai acest învăţământ tehnic mediu, atât de necesar intru pregătirea lucrătorilor calificaţi şi funcţionarilor specializaţi, sau ne lipseşte cu totul, sau funcţionează în mod defectuos. In şcolile noastre de meserii sepredă un învăţământ prea teoretic, aşa încât absolvenţii acestor şcoli nu pot căpăta, de multe ori decât după 2—3 ащ de practică, întrebuinţarea pentru care trebuiau să fie gata pregătiţi din ■Şcoală. Acesta , trebue să fie rezultatul unei fundamental greşite concepţii în alcătuirea programelor analitice ale acestor şcoli tehnice medii. , Am mai avut exemplul trist de la Academia de comerţ, Unde se face mare caz că, dintre elevii acestei şcoli, n’au • abholhlt-o decât zece la sută. Cu tot acest sever triaj, autorităţile, industriile şi birourile comerciale în genere se plătim de lipsadepregătire practică a elementelor, disciplinate totuşi pregătite teoreticeşte, de la Academia comercială, şi aci deci, o greşită concepţie, asupra pregătirii Ce trebue dată unui corp de tehnicieni, chemat să lucreze intr’un domeniu de activitate în care se cere, in primul rând pregătire practică şi in care prea multă pregătire teoretică creiază declasaţi şi inadaptabili. ' ’ , Viaţa noastră economică, industria şi comerţul, cer , per fonda. tul tehnic pe care au nevoite: lucrători calificaţi, maeştri şi contramaiştri, desenatori, contabili, stenodactilografi, corespondenţi etc... . ■. ‘ţ ... Din aceştia şi numai din aceştia să se străduie învăţământul nostru tehnic mediu să producă. E drept că unele mari industrii şi-au creiat singure şcoli de ucenici, şi-şi formează singure lucrătorii calificaţi, de cari au trebuinţă. Dar asta nu satisface, nici pe departe nevoia de cadre tehnice medii şi apoi nu e soluţia normală, ci un simplu paleativ. Adevărata soluţie ar sta într’o reformă radicală a întregului învăţământ mediu de Stat. Şi dacă se constată că eroarea de bază care face ca actualul învăţământ tehnic să fie inadaptabil nevoilor reale ale vieţii economice, cade în sarcina birourilor care întocmesc programele analitice ale acestui învăţământ, atunci să fie încorporate acestor birouri elemente luate din mediul îndeletnicirilor practice. Este şi o adâncă necesitate de ordin naţional — aceea care reclamă o atentă îndrumare a fluxului de energii de la sate la oraşe şi raţionala lor plasare intr’un mediu productiv ■— de a se da învăţământului nostru practic organizarea temeinică, din care ţara să poată trage foloasele cele mai bune. L. R. BURSA TITLURI * TFTCT- DIVIZi București, n VALORI Redeventa 194, 190 -Шса 1475, 1470, 1475, 1480,. 1475 ■Bănea Româneancă 580 Cl Minier 267, 265 , 266, 264 Astea Română 910, 905, 900, 904, 900 Loc. Eftine 210, 204, 202, 212 Banca de Scont 305 Reşiţa 450, 452 Letca optate 958, 962 Banca de Credit 385 Expropriere 67%, 61 Consolidare 42%, 42%, 42% Stabilizare 62, 62%, 62% Desvoltare 60%, 60% Unirei 68% Urb. Buc. Emis. noui 66%, 66% Consolidare Londra 24% înzestrare mici 79% (titl. mari 82%) Schimbul in străinătate Decembrie Milano Fraga 4938 15.Usfidotaeb 87[.fi(T 3925 83.20 74.60 177.68 38.10% 1530.— 641.62 200.55 860.50 1070.50 LONDRA (închiderea) New-York 4.66.59 Paris 177.69 Bruxelles 27.70% Italia 88.75 Elveția 20.61 % Olanda 8.58.50 Fraga 136.18 Germania 11.63% Budapesta 23.62 București 652.— Belgrad 209.— Suedia 19.41% Montreal 4.71.12 Spania 100.— Copenhaga 22.40 Oslo 19.90% Babes 20.62 ZURICH (închiderea) Berlin 177.20 Amsterdam 240.25 New-York 4.41% Londra 10.58% Paris • Vt.58 simara 1s Belgrad Bucureşti Varşovia Bruxelles PARIS (închiderea) Londra New-York Germania Belgia Italia Elveţia Olanda IMPORTUL MÂRFURILOR DIN REGIUNEA SUDETA Ministerul de Finanţe a făcut cunoscut vămilor că în urma intervenţiunei direcţiunii reglementării comerţului exterior a dispus ca mărfurile, din regiunea" sudetă,să nu poată fi vămuite decât pe bază de autorizaţiuni de import, emise pentru Germania, dat fiind că piata acestor mărfuri se face in clearingul german. In consecinţă, autorizaţiunile de import emise pentru Cehoslovacia şi privind mărfuri din regiunea sudetă, nu vor mai fi executate de vămi decât numai dacă li se prezintă cu ţara schimbată (Germania). ■■■■■инаш|пρ|аNoввпв1иаманимпшта1нн1п Exportul blănurilor mici Instrucţiunile direcţiei generale a vânturilor Direcţiunea generală a vămilor, în conformitate cu dispoziţiuunile deciziunei ministerului Economiei Naţionale, face cunoscut vămilor că exportul de piţei de jderi, dihori, vulpi şi viezuri, se va putea efectua numai prin vămile: Chişinău, Cernăuţi, Timişoara şi Oradea şi numai sub controlul Federaţiei sindicatelor crescătorilor de ol karakul (F.S.K.), precum şi acela al comisiunilor instituite pe lângă birourile vamale sus citate. Pielicelele se vor clasifica, pe categorii după calităţi şi valorile minime de export stabilite prin deriziunea ministerială No. 108965 din 1938. Noi Miniştri Secretar de Stat la Departamentul Economiei Naţionale. ■ ) Având în vedere necesitatea unui control la exportul pieilor de vânat. DECIDEM: ART. I. — Exportul de piei de jderi, dihori, vulpi şi viezuri, se va putea efectua în condiţiunile Deciziei de faţă. ART. II. — Exportul pieilor arătate la art. 1, se va face sub controlul Federaţiei sindicatelor crescătorilor de oi karakul (F.C.K.). Exportul se va putea efectua numai prin punctele vamale: Chişinău, Cernăuţi, Timişoara, Oradea, iar controlul se va efectua de comisiunile instituite la punctele vamale arătate. • ART. 10. — Pielicelele se vor clasifica pe categorii după calităţi de export vor fi :,r dinsele urtma următoarei Jderi de pom: Calitatea:, ,,-lei 2.000 unda LOUOri Baloturile vor fi însoţite de certificatul eliberat de Federaţia sindicatelor crescătorilor de oi de karakui prin care se constată conţinutul lor pe calităţi. _______ DECIZIUNE Calitatea IH-a lei 50 ,. „ III-a IP 60 Dihori albi: Ш- „ 500 Jderi de piatră . Calitatea l-a lei 1.200 П-а „ 600 . it Ш-а „ 300 Dihori negri: Calitatea I-a „ 200 „ П-а 100 вввавнввввнввва■BBBMIumBL IV-a » 30 Calitatea I-a f». 75 II-a » 35 III-a n 20 Vulpi de Transilvania: Calitatea l-a 500 И-a r* 250 Ш-a 4* 125 Vulpi din celelate regiuni alte țări: Calitatea I-a gp 250 Ura 99 150 „ III-a PP 75 „ IV-a 9» 50 Viezure (bursuc) : Calitatea I-a pp 220 П-а »* 120 Delimitarea zonelor viticole Marţi 13 Decembrie, el a întrunit la refloporterul Agriculturii, comisiunea centrală pentru delimitarea zonelor viticole, in conformitate cu legea pentru apărarea viticulturii. Sub preşedinţia ti-lui prof. M. Dracea, secretarul general al ministerului, au luat parte în comisie d-nii: prof. Tr. Săvulescu directorul -institutului de cercetări agronomice, I. C. lonescu directorul viticulturii şi prof. C. Arion directo- de protecţia plante- T», că membri de drept, împreună CU d-nii: Vl. Chad şi ing. Nazarie, delegaţii Uniunii sindicatelor viticole, Bobină din partea ministerului economiei naţionale (cooperaţiei), Anastasescu deliagatul cultivatorilor de pruni şi delegatul ministerului de finanţe, айкявввввввввввввававввваа la BURCA Upitrolului PREŢURILE PRODUSELOR PENTRU CONSUMUL INTERN Cifrele din prima coloană reprezintă: preţurile de vânzare per kgr, loco rafinerie Ploeşti-Sud. Cifrele din coloana doua reprezintă tabele de consumaţie, comunală, cifra de afaceri, chiria de vagon kaizah, speze de încărcare şi scrisoarea de trăsură cuprinse în preţ. Ultimele 4 cifre din prima coloană, reprezintă preţul de vânzare pentru păcura No. 5 şi combustibili speciali pentru calorifere, franco domiciliu Bucureşti. Benzină auto 10.40 Benzină grea denatur. 2.95 Petrol rafinat 2.50 Petrol denaturat pentru scopuri agricole (trac-8.58 1.61 1.29 tosin) 2.— 0.78 Motorină 3.— 2.04 La București 12 DECEMBRIE 1938 Grâu roşu rec. 1938, de 88 kgr. 3% nule, 21 vag. lei 410 suta kgr. F-co vag. staţie din Basarabia. Grâu rec. 1938 de 80 kgr. 1% nule, 15 vag lei 410 suta kgr. F-co vag. Tutova. Grâu rec. 1938, de 80 kgr. 1% nule, 10 vag. lei 410 suta kgr. F-co vag. Roman. Grâu rec. 1938, de 80 kgr. 2% nule, 3 vag. lei 410 suta kgr. F-co vag. Zimnicea. Grâu rec. 1938, de 80 kgr. 1% nule, 3 vag. lei 407 suta kgr. Tutti bordo slep Oltenița. Grâu rec. 1938, de 78% kgr. 1% nule, 10 vag. lei. 405 suta kgr. F-co moară Bucureşti. Grâu roşu de Basarabia rec. 1938 de 78 kgr. 3% nule, 11 vag., lei 392,50 suta kgr. F-co vag. staţie de încărcare din Basarabia. Grâu rec. 1938, de 78 kgr. 1 % nule, 2 vag. lei 385 suta kgr. F-co vag. Hălăuceşti. Grâu rec. 1938 de 76 kgr. 1% nule vag. lei 385 suta kgr. F-co Bucureşti. La Constanţa CONSTANŢA, 14. — Piaţa mai calmă. In silozuri au sosit 302 vagoane, iar în obor 130 care cu diverse cereale. Prnci bursă s’au vândut 123 vagoane. La bursă au cotat predări imediate linie silozuri: grâul roşu de 78 jum. cu 1 la sută 45.250, roșiatic de 79 cu 1 la sută 45.000, de 80-81 cu 1 la sută 45 625, de 78-79 cu 4 la sută 44.500, de 81 cu 7 la sută 44.500, de 76-77 cu 3 la sută 43.250-43.750, de 75 jum. cu 4-5 la sută 43 000, de 74 jum. cu 2 la sută 42.750, măluros de 76 cu 5 la sută 42.000; orzul de 59 cu 5 la sută 38.500 de 67 cu 4 la sută 40 250; porumbul ciuruit de 27 cu 17 jum. grade 45.500, de 28 cu 17 jum. grade 450001 45.250, corcitură cu 18 grade 43.500, cu 17-18 grade 42.750-43.000 cu 19 grade 42.000, cu 26 grade 41.000; fasole de Transilvania 90.250. La Brăila BRAILA, 14. .. Piaţa susţinută. Pe linie în docuri au sosit 47 vag. S’a vândut: grâul de 70 gr. CB 2% 42.750 linie doc, grâul de 70 cu îl%% . 43.000 linie doc, de 78 cu Preţul în sh. englezi per tonă tot Constanţa. Benzină uşoară 98 Benzină grea 72 White Spirit cal. I 70.6 White Spirit cal. I 67.6 Petrol rafinat 62 Motorină neparaf. —15 gr 63 Motorină neparaf. —5 gr. 57.6 Motorină parafin. 0 + 5 gr. 55 Păcură neparafin. —15 gr. 33.6 Păcură parafinoasă 29.6 Petroliferele române la *anis ■'Astea Română loi Steaua Română necotat Concordia 67,75 .Petrol Block 11 Redevența 22 4.600% 41.000 loco magazie, roşu curat de 80 cu 44.500 loco magazie; porumbul dinte de cal cu 17 grade 40.500 linie doc, dinte de cal cu 17 grade 42.500 bordo doc, roşu 48.000 duplicat Cireşu, corcitură 64.000 linie port; orzul de 58 cu 5% 36.250 linie doc, de 59—60 cu 5% 38.000 bordo doc, de 60 cu 4% 37.000 linie doc, de 59% cu 3.800 36.400 magazie; sămânţă de floarea soarelui, de 43 la 44.000 linie doc, de 42—43 cu 5% 46.500 linie siloz Constanţa. LaSalat, GALAŢI, lt. — Piaţa cerealelor se prezintă calmă. Prin bursă s’au încheiat următoarele transacţiunî: 6 vag. grâu văzut și plăcut cu 43.000 linie doc, 1 porumb cu 40.500 linie doc, 1 porumb dur cu 42.000 linie doc. La silozuri s’au adus 85 vag. cu diverse cereale, iar în obor 91 care. S’au vândut: orzul cu 340, ovăzul 460, porumbul nou 400-410 și paringul 250-260. La bursă produsele agricole au înregistrat următoarele cotaţiuni: grâul de 79 cu 2% 41-42.000 linie; orzul de 59-60 cu 6% 38.000; ovăzul de 40 cu 5-6% 45.000; secară de 69- 70 cu 5% negre şi 5% grâu 29.000; porumbul vechi 41.000, porumbul nou 40.250, corcitură dur 27 42.000; fasolea de rând 86.000, puşoaie 89 mii; răpită sălbatecă 47.000, navetă 60.000, de primăvară 66.000, colza 73.000, seminţe de bostan 78-79.000, muştar brun 68.000, galben 67.500; floarea soarelui 44.000; mazăre victoria 57.000, furajeră 45.000, verde, 75.000, semințe de in 125.000, rin cânepii 59.000. In străinătate CHICAGO (Deschiderea) Grâu: Dec. 63.75; Mai 66.50; Iulie necotat. Porumb: Dec. nec.; Mai 52.25; Iulie 53.25. Ovăz: Dec. nec.; Mai 28.62; Iulie 27.75. Secară: Dec. nec.; Mai nec.; Iulie nec. WINNIPEG (Deschiderea) Grâu: Dec 61.25; Mai 63.50; Iulie 64.12. LIVERPOOL (închiderea) Grâu: Tend, calmă; Dec. 4.31 Martie 4.7%; Mai 4.7%. Porumb: Tend, ușoară; Decemb. 25.9; Ian. 25.9; Mai 21.6. Modificarea regulamentului de tragere la sorţi a titlurilor amortizabile Majestatea Sa Regele a semnat modificarea regulamentului pentru tragerea la sorţi a titlurilor ce urmează a se amortiza din datoria publică. Astfel dispoziţiunile art. 1 din regulamentul Nr. 2-1938, pentru tragerea la sorţi a titlurilor ce urmează a se amortiza din datoria publică, se modifica cum urmează: „Art. 1. — Se institue o comisiune permanentă de cinci membri şi un secretar pentru a face şi conduce tragerile la sorţi ale titlurilor de rentă română ce urmează a fi amortizate. Comisia este alcătuită în modul următor: .1. Unul din preşedinţi de la înalta Curte de Conturi, tras la sorţi în fiecare an, sau membrul Curţii care ii ţine locul. „2. Un membru al înaltei Curţi de Conturi, tras la sorţi în fiecare an. „3. Un membru al consiliului de administraţie al Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, tras la sorţi în fiecare an. „4. Un administrator al Băncii Naţionale, delegat în fiecare an de consiliul de administraţie al acestei instituţiuni. „5. Un delegat al ministerului Finanţelor. „Directorul sau , subdirectorul datoriei publice, va îndeplini oficiul de secretar al acestei comisiuni. „Comisiunea ■ tragerilor la sorţii" este prezidată de preşedintele Inalite Curţi de Conturi, sau, in lipsa lui, de membrul Curţii care-i ţine locul. „Comisiunea se alcătueşte în fie-' care an în primele 20 de zile ale lunii ianuarie şi îşi începe lucrările imediat, fiind convocată de ministerul Finanţelor, direcţia datoriei publice”. Mandatele în Comisiunea permanentă a actualilor membri ai consiliului de administraţie al Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, încetează în ziua intrării în vigoare a acestui regulament. Deasemeni în Comisiunea permanentă, , areprezentantului, Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni se va face în cinci zile dela intrarea în vigoare a regulamentului. внияняняннниинянннняянввняииияняянняяяяяивняняняняя Lichidarea debitelor restante Dispoziţiunile direcţiei generale a bugetului Pentru urgentarea lichidării debitelor restante ce se cuvin direcţiunii generale P. T. T. şi pentru a înlesni debitorilor particulari plata datoriilor lor s-a stabilit următoarele norme: 1) datoriile anterioare datei de 1 Aprilie 1934, se vor lichida până la dată de 31 Martie 1939, în întregime și fără dobânzi, în numerar, cu titluri de consolidare sau cu bonuri de impozit. In cazul când lichidarea datoriei respective se va face cu bonuri de impozite, bonurile în chestiune vor fi calculate la valoarea nominală. Aceste datorii pot fi achitate și conform legii arieratelor. In acest caz se vor percepe majorările si dobinzile legale. 2) Datoriile posterioare datei de 1 Aprilie 1934, se vor lichida numai în numerar calculându-se dobinzile legale cu excepția debitelor din exerciţiul 1937-38 şi 1938-39 la care nu se va percepe nici un fel de dobândă. Se atrage atenţiunea că nu beneficiază de avantajele indicate la punctul 1, datoriile provenite din convenţii în care s’a stipulat plata în numerar, sume încasate fără drept, imputaţii, deficite şi fraude, a căror lichidarea urmează să se facă numai în numerar şi cu adăugirea dobânzilor legale. "Ш ^ЯВВЕВЯВЗЗГ"**1итеа®иия$.)яTMя1гщ!Вй?ш2ЩЕши|яиав шю Joi 15 Decembrie 1938 ORA DIMINEŢII (6.45-7.45) 6.45: Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Sfaturi medicale. — Concert de dimineaţă (discuri) ; Uvertură, la „Dominoul negru" de Auber; Vals din opereta „Lăutarul” de Kalman şi Viaţa în Prater - vals de Translateur; Selecţiuni din opereta „Prietena” de Rodgers: Două porci de Josef Strauss. _ Sfaturi gospodăreşti. — închiderea emisiunii. 12.00: ORA STEA JERILOR . („Ora de îndrumări străjereşti"). I. — Domnul Prof. Тота Strelkovschi, îndrumări despre activitatea cuibului acasă. I. — Domnul Inspector I. C. Petrescu. Cum să ne facem singuri obiectele trebuitoare sărbătoririi datinelor Crăciunului și Anului Nou. III. — Comunicate. 13.00: Ora. Culturale, Sport. Cota Dunării. 13.10- Concert de prânz. Orchestra de salon Radio, dirij. de Const. Bobescu. Potpuriu din „Văduva veselă" de Lehar; Aur arab de Rust; Diavoletta de Lindemann; Vals imperial de Johann Strauss; Boccaccio-uvertură de Suppé; Chitara de Lalo. 14.10: Radio-jurnal, 14.30: Continuarea concertului Orchestrei de salon Radio : Potpuriu din „Coppelia" de Delibes; Cu Viena prin lume-potpuriu din „Coppelia" de Delibes; Cu Viena prin lume - potpuriu de Hrufay. 15.10: Varietăţi. Radiofonice. 18.00: ORA COPIILOR; CONCERT DE COPII: la Patru piese de Galuzzi; „Ţăcănitul morii- Vals; Păpuşa plictisită; Vals. Lydya Baby Vasu-Vodă-pian. 2) Jean Marie Leclair-Trio in re ma- ,jor (Albina Feimer-vioară, E. Walfisch - violă, Mircea Voicana - pian) ; Jean Philippe Loeillet-Trio în si minor (АИлпа Feimer-vioară, E. Walfisch-violă, Mircea Voicana-pian) ; 3) Colinde executate de „Corul liceului CVF R.Aurel Vlaicu", cond. de Prof. N. Lungu; Cântec de stea de Teodorescu; Sus boem de Gh. Cucu; In oraşul Bethleem de I. Chirescu; Velerim şi Veler Doamne (Moldova); O, ce veste minunată de Kiriac; Am plecat să colindăm de Gh. Cucu. XI. - jurnalul copiilor. 19.00; Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi culturale, 19 17- Dansuri moderne (discuri): Paso doble de Marquina şi Tango de Reisfeld; Lună albastră pe ver-vals de Mendoza şi Noapte cu lună in Kentucky-vals de Haliey; Paso doble si Fox de Witlnov; Tango de Bechmann si Tango de Brithne; Fox de Freed; Nu te’ntrista-tango de Constantinescu (voce: Viorel Demetriad) Conga de Brya»-»oi (ТО ). UNIVERSITATEA RADIO 20.00 : Alexandru Macedonski de Prof. Tudor Vianu (cu prilejul editării operelor lui către Fundaţia Regele Carol II. 20.15: Societatea Corală „Gavrîl Muzicescu», cond. de Ştefan Stoicescu; Pre Tine Te lăudăm — în sol minor de Stoicescu; Cântec de leagăn — cor mixt de Brătianu; Patru colinde pentru cor mixt de Brediceanu; Floricica — colindă de Hubic; Sus la poarta raiului şi colindiţa de Emil Monţia. 20.45: Melodii de compozitori francezi (discuri) : . Cantatille de Lancel (voce: Vanni-Marcoux) ; Poem mistic de Charpentier (voce: Jean Planet și Joseph Lanzone) ; Seară frumoasă de Debussy (voce: Claudia Muzio). 21.00: Introducere la concertul simfonic de Em. Ciomac. 21.15: Concert simfonic al Orchestrei „Filarmonica" cond. de Igor Strawinsky (Transmisie de la Ateneul Român) , Simfonia No. 3 de Ceaikovsky (primă audiţie). In pauză (22.05 - 22.20) : Radio jurnal (I) Sport. 22.20; Continuarea concertului simfonic: Strawinsky; a) Capriciu pentru pian şi orchestră (solist: Sulima Strawinsky) ; b) Pasărea de foc-suită de balet (patru părţi). 23.10: Radio jurnal (II). 23.20: Concert de noapte al Orchestrei Dinu Şerbănescu, transmis de la Cazinoul din Sinaia (voce: Gică Petrescu). 23.45 : Jurnalul pentru străinătate in limba franceză și engleză. justiţia штт Condamnaţi Secţia H-a a trib. C. II Armată a condamnat la câte 6 luni închisoare, 3 ani interdicţie şi 5 mii lei amendă pe Gheorghe Buriceanu şi Dumitru Simion pentru că au participat efectiv la o organizaţie politică, interzisă de legi. Petre Dumitrescu din Capitală a fost condamnat la o lună închisoare fiind vinovat de deţinere ilegală de arme, condamnaţiler in procesul I. A.E. Astăzi urmează să se judece la Curtea de casare şi justiţie militară recursul făcut de condamnaţii în procesul fraudelor de la I. A. R. în frunte cu inginerul Carp.