România - Provincie, ianuarie 1939 (Anul 2, nr. 225-240)
1939-01-16 / nr. 225
? 4 16 I 1939 ROMaNIANo. 22. MUNCA «EREI» Constituirea in breaslă a patronilor coafori şi bărbieri din ţinutul Bucegi Adunarea din sala Roxy.Telegrama către M. S. Regele din sala „Roxy“ din Capitală, a avut loc o întrunire a patronilor bărbieri şi coafori din Capitală pentru constituirea breslei a ţinutului bucegi. Adunarea a fost prezidată de d. Ionică Oprişan, asistat de d-nii Marin Petrescu, Mihail Gheorghiu, Erik Votsch, Micu Ghenciu, Carol Davidescu, etc. La adunare a luat parte şi d. Virgil Molin, preşedintele Uniunei Camerelor de muncă. Cuvântul de deschidere l-a avut d. Ionică Oprişan, care în numele breslei bărbierilor-coaforilor — patroni, din ţinutul Bucegi, aduce omagii M. S. Regelui, iniţiatorul, legiunilor de dreptate socială şi părinte al muncitorimii. Salută prezenţa d-lui Virgil Molin ca reprezentant oficial al ministerului Muncii şi arată scopul adunării, promiţând că va depune toată munca d-sale pentru a conduce destinele breslei în spiritul legiuirilor. • Arată apoi programul de lucru al breslei, subliniind că va ţine seama şi va duce la bun rezultat toate doleanţele membrilor breslei. D. M. Gheorghiu, secretarul breslei cît este lista membrilor din Comitetul alcătuit astfel: Ionică Opri, sau președinte,’'Marin Petrescu vice-preşedinte, Mihail Gheorghiu secretar, Erik Votsch casier, Mişu Ionescu, Ioan Dumitrescu, Petre Vasilescu, Micu Ghenciu, S. S. Sandu, Mayer Iosif, Bernard Marcu, Tobias Geischer şi Carol Davidescu, membri în comitet. Comitetul de control d-nii: Mihail Votsch, Dumitru Bărbulescu, Gheorghe Popovici, Constantin Berceanu, cenzori şi Cristian Dumitru, contabil. S-au organizat până în prezent următoarele secţii din ţinutul Bucegi alegându-se preşedinţi d-nii: Dumitru Momac Secţia Braşov, D. V. Dinescu Ploeşti, Scarlat Mihăiescu Buzău, Gheorghe Ionescu Piteşti, Ştefan Teodoru Giurgiu, Iacob Petz Sf. Gheorghe, Ioniţă Tiliceanu Câmpulung, Anghel Petrescu Târgovişte, Gogu Dumitrescu T. Măgurele, Dumitru Popescu Curtea de Argeş, Anton Constantin Roşiorii de Vede’ şi Florea Gherghiceanu Alexandria. D-sa expune programul de lucru al breslei care cuprinde următoarele puncte: menţinerea actualei legi a repausului duminical; eliminarea clandestinilor; lupta împotriva concurenţei neloiale; apărarea intereselor profesionale ale membrilor; înfiinţarea unei cooperative de aprovizionare şi consum; editarea unei gazete pentru apărarea doleanţelor membrilor, etc. D. Dumitrescu I. aduce mulţumiri d-lui prof. M. Ralea ministrul Muncii, care prin legea breslelor a eliminat răul care a existat până acum în câmpul muncii. D. Mihail Votsch, spune că organizarea în breasla patronilor coafori și bărbieri constitue primul pas făcut spre o nouă eră de progres. D. Gh. Popovici spune că legea breslelor a adus in sânul clasei muncitoare spiritul de solidaritate şi înfrăţire, înlăturând discordiile care existau până acum în asociaţiile profesionale. D. M. Ghenciu: să uităm trecutul nostru sbuciumat şi să lucrăm cu dragoste de muncă alături de preşedintele nostru d. Ionică Oprişan. Cere înscrierea tuturor membrilor în „Frontul Renaşterii Naţionale". D. Marin Petrescu se ridică împotriva acelora care au venit din afară ca să le organizeze breasla, înfierându-i. Ne-am organizat prin noi înşine, iar nu cu ajutorul altora care au eşit din câmpul muncii şi care astăzi prin noua legislaţie muncitorească nu-şi găsesc loc nicăeri. N’au ce căuta în mijlocul nostru tinichigiii şi cauciucarii. Cere membrilor cu insistenţă să respecte repausul duminical pentru că numai astfel va putea fi menţinut în actuala formă. S’a propus apoi şi s’a votat, prin aclamaţie statutul breslei şi Comitetul de direcţie. D. Virgil Molin, preşedintele Uniunei camerelor de muncă face o expunere asupra noului regim în care se încadrează breslele. D-sa Spune că greşit interpretează unii oameni legiuirile noui, care guvernează astăzi interesele muncitorimii. Mai mult ca oricând spune d-sa, legile de azi deschid calea profesioniştilor oneşti şi meritoşi. A mai luat cuvântul făcând diferite propuneri d-nii Tache Moldoveanu şi Ion Gheler. Cuvântul de încheere l-a rostit d. preşedinte Ionică Oprişan care asigură pe membri că va şti să răspundă tuturor dezideratelor lor. TELEGRAMA CĂTRE SUVERAN S-a citit apoi următoarea telegramă trimisă M. S. Regelui Carol II : „Patronii bărbieri şi coafori întruniţi în sala „Roxy“ pentru formarea breslei, aduc omagiul, lor M. S. Regelui Carol II Marele Ctitor al consolidării Statului Românesc, asigurându-L că se găsesc în orice moment în jurul Tronului. Preşedinte: Ionică Oprişan. S’au mai trimis o telegramă omagială.’ şid-lui .ministru. M. . Ralea , după care, adunarea a luat sfârşit. D. Virgil Molin, preşedintele Uniunii Camerelor de muncă împreună cu d. I. Oprişanu, preşedintele breslei Stăbieri-coafori, şi comitetul Delegaţia breslei chimice din ţinutul Bucegi la ministerul Muncii Vineri dim., o delegaţie numeroasă formată din meseriaşi, patroni, cauciucari, lumânărari, oglindari, boiangii, cremă de ghete, etc., ce fac parte din breasla chimică, in frunte cu T. Ionescu, I. Diaconu, Gh. Fundescu, M. Weissman, G. Şerbănescu şi I. Borhea, sa prezentat la d. Georgean, secretarul general al ministerului muncii şi la d. ing. Slavu C. Cunescu, directorul general al muncii, unde s’a înmânat dosarul complect cu lucrările formării breslei chimice, din întreg ţinutul Bucegi. Delegaţia arătând că această breaslă a obţinut, până în prezent, peste 65 la sută din totalul numărului de meşteşugari, patroni din toate meseriile ce fac parte din această breaslă. D. T. Ionescu, în numele delegaţiei, mulţumeşte pentru atenţiunea acordată, angajându-se a forbia și uniunea breslei pe întreaga țară. Se înfiinţează fanfare muncitoreşti Pentru cumpărarea instrumentelor necesare fanfarei muncitoreşti pe care ministerul Muncii o organizează în cadrul activităţii „Muncă şi Voe Bună", s-a ţinut la minister o licitaţie, la care au luat parte mai mulţi reprezentanţi de firme concurente. Industria alimentară se constitue în breaslă Adunarea generală pentru constituirea „Breslei industriei alimentare din ţinutul Bucegi”, va avea loc astăzi Duminică, 15 crt. orele 9 dim., în localul Uniunei micilor meseriaşi din strada Domniţa Anastasia 14, cu următoarea ordine de zi: 1. Formarea biroului adunării. 2. Citirea şi votarea actului constitutiv al breslei. 4. Alegerea comitetului de cenzor al breslei. 5. Fixarea secţiunilor din ţinut. Sunt rugate să participe următoarele meserii: brutari, simigiicovrigari, cofetari, paste făinoase, sifonări, distilatori de băuturi, bronzari, mezelar, măcelari și bragagii. Adunarea generală a breslei „Textile şi îmbrăcăminte" din ţinutul Bucegi Aseară a avut loc la sediul breslei textile şi îmbrăcăminte din strada Smârdan nr. 4, adunarea generala a breslei. Adunarea alege conform noii legi a breslelor ca scrutători pe d-nii: Dragu Dragomir şi Costică Ionescu. Şedinţa se deschide sub preşidenţia d-lui D. Olteanu preşedintele breslei. D-sa spune: Din dragostea pe care o purtăm pentru Tron ţinem să aducem cu ocazia acestei adunări omagiile noastre de recunoştinţă Maiestăţii Sale Regelui Carol II Marele ocrotitor al meseriaşilor români. Adunarea ooaţionează pe Maiestatea Sa Regele. Deasemeni aduce mulţumirile meseriaşilor d-lui ministru Mihail Ralea pentru noua lege a breslelor. Apoi face un istoric al fos- i sului Sindicat al patronilor croitor , care timp de aproape douăzeci de ani a fost în serviciul meseriaşilor. Acum când a luat fiinţă noua lege a breslelor fostul sindicat a păşit înainte pentru organizarea breslei textile şi îmbrăcăminte care cuprinde 22 de meserii. Actele pentru recunoaşterea breslei au fost depuse la ministerul Muncii în ziua de 21 Decembrie 1938. Sindicatul patronilor croitori vine cu patrimoniul material de lei ЗЭ.780 lei la constituirea breslei. D. D. Dumitrescu: în viitor actualele bresle îşi vor alege din sânul lor pe adevăraţii reprezentanţi pentru parlamentul ţării. D-sa dă citire statutului compus din 44 articole pe care adunarea generală îl votează în unanimitate. D. Te. Mihăilescu prezintă adunării o situaţie de înscrieri in breslă şi anume: Bucureşti 750 adeziuni, Ploeşti 140 adeziuni, Câmpina 60, Alexandria 40, Braşov 200, Mizil 30, Giurgiu 60, Piteşti 150, în total au aderat la bresla „textile” până în prezent 1430 de meseriaşi. Au mai luat cuvântul d-nii: Miron Petrescu (Ploeşti), C-tin Zamfir (Gâmpina), Florică Avram şi Petre Budurescu (Giurgiu) care au arătat că actuala lege a breslelor va aduce mari schimbări în viaţa meseriaşilor. D. I. Olteanu propune ca toţi membri breslei textile să adere la Frontul Renaşterii Naţionale. Adunarea aprobă cu entuziasm. La constituirea breslei am adresat Maiestăţii Sale Regelui Carol II din partea breslei noastre o telegramă (de omagiu la care Maiestatea Sa Regele ne-a răspuns prin următoarea telegramă: D-lui I. OLTEANU, preşedintele breslei textile, Majestatea Sa Degete mulţumeşte breslei cât şi d-voastră pentru omagiile aduse cu prilejul constituirei. Directorul Secretariatului particular al M. S. Regelui, (ss) Eugen Buhman Deasemenea d. prof. M. Ralea ministrul Muncii ne-a răspuns prin d. director general Cunescu, următoarele: D-lui I. OLTEANU, str. Smârdan . D. ministru al Muncii va mulţumeşte pentru bunele cuvinte ce i-aţi adresat cu prilejul constituirei breslei textile din ţinutul Bucegi având în acelaş timp organizaţiei dvs., spor la muncă şi izbândă în tot ce întreprindeţi pentru îmbunătăţirea situaţiei materiale şi ridicarea morală a meseriaşilor români. In acelaş timp d-sa va asigură de tot sprijinul posibil când împrejurările vor cere. Director general al Muncii, (ss) Stavri C. Cunescu Adunarea generală a luat sfârșit la ora 12 noaptea. япяяяваяяяявяяББВNoБ£1аянннаг«яяяаяянгшяяави!яяяшя!ЯЯЯЕггг Prelucrătorii de sticlă, geamuri şi oglinzi din România se constitue in breaslă Asociaţia lucrătorilor oglindari cu sediul în str. Cluj No. 78 bis, dorind a lua contact cu celelalte categorii de lucrători din branşa chimica, aşa cum prevede legea breslelor şi anume:: ' Săpunuri, lumânărari, boiangii, cauciucuri, oglindari, parfum, pudră, fard, uleiuri, clei, culori, cerneală, lacuri, cremă de ghete, chiamă la sediul asociaţiei pe acei care se interesează de formarea acestei bresle. Rugăm pe această cale pe toţi cei ce se interesează de organizarea acestei bresle, să se adreseze în fiecare zi de lucru, dela orele 6—8 seara, la sediu, dela 14—19 Ianuarie crt. inclusiv, in vederea formării breslei a lucrătorilor din branşa chimică din ţinutul Bucegi, urmând a lua hotărârea de comun acord, stabilind data şi locul unde vor discuta pentru luarea primelor măsuri în vederea înfăptuirilor celor de mai sus arătate. In ziua de 19 Ianuarie Asociaţia noastră ţinând şedinţă de comitet cu această ocazie se vor lua primele hotărâri. Comitetul totodată ia cunoştinţă de demisiunea d-lui casier Marin Georgescu. Concurs de sky pentru muncitorii şi funcţionarii particulari Duminică 15 c, ora 9 dimineaţa, va avea loc un concurs de sky pe terenul A. S. F. C. Cocioc-Bellu, organizat de „Muncă şi Voe bună” în vederea concursului de sky pe întreagă ţară în cadrul „Munca şi Voe Bună”. La acest concurs pot participa muncitorii şi funcţionarii întreprinderilor din Bucureşti, înscrierile se fac şi Duminică pe teren. In caz că timpul nu va fi favorabil, concursul va avea loc în seara aceleaşi zile. ?зетя.011!»!й1ВЕИяшиямшяшивни*И!ав!??а!гз«!а!яяиЕВ 15»8аиэЕе9яввввй Dela breasla muncitorilor şi muncitoarelor dela C. A. M. şi Chibrituri Miercuri 11 Ian. a. C. s’a ţinut adunarea generală extraordinară in şos. Basarab 17 pentru constituirea în breslă a muncitorilor şi muncitoarelor dela C. A. M. şi Chibrituri, din Ţinutul Bucegi, fost Sindicatul muncitoarelor şi muncitorilor de la fabrica de tutun „Belvedere” şi depozitele anexe Bucureşti. D. CONSTANTIN MANOLESCU, preşedinte, deschide şedinţa făcând pentru ultima oară, un apel călduros muncitorilor pentru a face un zid de credinţă în jurul Maiestăţii Sale Regele Carol II. In continuare face un scurt istoric al dării de seamă, morală şi materială. D. GH. SIMIAN, arată încasările şi cheltuelile Sindicatului, rugând adunarea să aprobe, întrucât trebuie să lichideze. Adunarea aprobă şi pentru a prezida adunarea, propune pe d. Constantin Enăchescu, care nu a făcut parte din nici un Sindicat, din anul 1930. Se formează noul comitet în următoarea compunere: Dumitru Talea, preşedinte; Elvira Sima, vicepreşedinte; Gh. Negulescu secretar; Ştefan Albişor, casier; Ana Bentea, bibliotecar. Membrii: Stela Rădulescu, Gheorghe Ceauşul. Membri supleanţi: Ionescu Gh., Elisabeta Gheorghe. Cenzori : Prof. C. G. Demetrescu, exp. contabil, Ion Coldum, Colina Gh., Miron Ştefan, Constantin Enăchescu. Membri supleanţi: Gh. Coşereanu, Maria Ioniţă. Se citeşte modificarea statutelor, pe care adunarea le aprobă. Adunarea generală extraordinară aprobă trimiterea unei telegrame M. S. Regelui Carol II, prin care îşi exprimă credinţa şi devotamentul faţă de Tron şi ţară. Apoi întreaga adunare aprobă propunerea d-lui preşedinte Dumitru Tâlea, pentru înscrierea in „Frontul Renaşterii Naţionale”. . ЛЫО Duminică 15 Ianuarie 1939 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kHz. 160 kHz. 364.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII 8.30. Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Sfaturi medicale. — Concert de dimineaţă (discuri) . Uvertură la „Mignon” de Thomas şi Gavotă, şi menuet din „Paiaţe” de Leoncavallo; Draga mea, vals de Waldteufel; Espanita-vals de Dosey; Arine de Massenet şi Melodie de Gillet; Mica mărturisire de Thomé şi Cântec de primăvară de Mendelsohn; Balet din „Samson şi Dalila” de Saint-Saens. Sfaturi gospodăreşti. Incheerea programului dimineţii. 9.55: ORA RELIGIOASA: I — Clopote. II. — Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie. III. Predică, de PL M. Buiacu. 13.000: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz — Orchestra Grigoraş Dinicu, ziare de dimineaţă — vals de Johann Strauss. Drum bun şi nu uita că te iubesc-tango de Dendrino ; Canzoneta de D’Ambrosio ; Du-te la călugărie, de Dendrino; Cântec din opereta „Paganini” de Lehar; Vin mândruţo şi Sârba lui Jonică; Ideale, de Tosti; Căruţa Poştei; Arii naţionale. 14.10: Radio,jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei Grigoraş Dimicu: Ce te legeni codrule de Scheletti; S’a dus cucul după aici de Brediceanu; Mi-eşti dragă de Leon; Cel mai frumos tango de Vasilescu; Serenada de altă dată de Silvestri ,La Garteranes de Guerrero; Arii naţionale. 15.05- ORA VESELA: STROE şi VASILACHE, ORA SATULUI 15.20: D-na Lucia Ciulei: De vorbă cu sătencele. 15.35: Cântece populare — Emil Fanea (voce) : „Mama” de I. G. Brătianu; Foaie verde pup de crin. de Tiberiu Brediceanu; Treci pe la mine, de Emanoil Elenescu; După fragi și după mure de N. Paraschiv; Pe lângă boi, de Caudella; Cine m’aude cântând de Tiberiu Brediceanu. 15.55: Jurnalul sătenilor de Valeriu Măgureanu. 16.15-16.45: Jocuri populare __ Taraful Costică Dură: Hora boerească a lui Dobrică; Anicuța neichi dragă; Cine are noroc, are sărbă, Doina mocanului ardelean cu învârtită; Cântecul fusului cu dragostea lui; Să te iubesc pe tine romanţă de A. Leon , Sârba iubirii; Hora naţională; Solo timbal; Hora lui Costică Dură. 16.45. ORA PREMILITARA: 1. — Semnalul orei. .. Marşul pregătirii premilitare. IIT. „Apus de soare”, piesă de Barbu Delavrancea, aranjată pentru microfon de Al. Mitrie. IV.Concert în-onlajor de Haydn, executat de quartetul orchestrei premilitare. •Azi. Îndemnuri firemixtare, de Lt. col. lirei I. Gheorghiu. VI. Semnalul orei. • 18.00- Ora. Mersul vremii. 18.02: Orchestra Fraţii Stanescu. Arii paţionale; Amintiţi-vals bostoni pe alexandru Stănescu; O zi de toamnă tango de Vasilescu; Ţinte bune,cântec românesc de Ionel Stănescu; Sarutan noapte-serenadă de De Micheli. Nu ştiu de ce n’am pace Barbula;Utaru, Negustor, negustoraş; Romeo şi Julietta, tango de Martini; Scherzo ,de Dittersdorf; Dragostea o fi frumoasă-cântec românesc de Ionel Ştefănescu.^ Dragotea ne minte-tango de Nicu Stănescu. Arii naţionale. 19.00: Cronica medicală. 19.15: Concert de seară — Orchestra Radio, dirij. de Const. Bobescu; vol. Aurel Alexandrescu: Uvertura Ia ..ВАУ- mond” de A. Thomas; Aurel Alexandrescu (voce) : 1) Phydile de Duparc; 2) Nocturna de Cezar Franck; 3) Aria lui des Grieux din „Manon” de Massenet; Dansuri poloviene de Borodin, Vals briliant de Chopin. 20.00: ODA NAŢIUNII. 20.15: Continuarea concertului Orchestrei Radio — Muzică eroică; Uvertură la „Egmont” de Beethoven; Marş războinic din „Athalia” de Mendelssohn; Marş din „Tannhaeuser” de Wagner; Marş militar francez de Saint- Saens. 20.40: SAFTAMANA. 20.55: TEATRU; „INŞIRANTE MĂRGĂRITE”, versiune radiofonică după poemul feeric de Victor Eftimiu: DISTRIBUŢIA Alb împărat Crainicul Făt-Frumos Smeul Smeilor Buzdugan Ion Voevod Zorilă Vrăjitoarea Voe Bună Ţară Bună împărăteasa Maranda Milena Băciţa Sorina Victor Eftimiu I. Anastasiad Al. Critico A. Pop Marţian Al. Mitne V. Brezeanu Ciril Economu G. Baldovio Cristian Niculescu Ращ Stratilat Getta Kernbach Felicia Frunză Tilda Radovici Liana Budescu Agepsina Macri Regia artistică: Victor Bumbești. 22.00: Radio jrrnal (I) ; Rezultatele sportive de Radu Vasilescu (I). 2105: Concert de pian: Conrad Hansen; Baladă in sol minor de Brahms; Rapsodia în si minor de Brahms; Impromptu în labemol de Schubert; La isvor de Liszt. 22.40; Muzică de dans (discuri): Swing de Walden şi Fox de Bruehne; Vals de Stede şi Vals de von Blon; Polca de Joost. 23.00; Radio-jurnal (II); Rezultatele sportive de Radu Vasilescu (II). 23.15-24.00; Muzică de opere, operete şi filme (discuri); Arii din „Don Juan” şi ..Răpirea din Serai” de Mozart (voce Julius Patzak) ; Arie din „Ines de Castro” de Weber (voce: Ema Berger); Cântece din operetele „Pivmicerul” şi ..Vânzătorul de Pasări”, de Zeller (voce: Franz Voelker) Două cântece din opereta „NuntaJeanetei” de Massé (voce: Aermaine: Féraldy) .Două .foxtroturi dia,,filmul: „Fata din West” de Romberg. De la Federaţia naţională viticolă Vineri după amiază la ora 5, comitetul de direcţiune al Institutului Naţional al Cooperaţiei, domnii: Renée Râmniceanu, director general, ing. V. Caftangioglu, prof. ing. I. C. Teodorescu, profesor ing. A. Nedelcovici membri in comitet, şi d. Bădescu secretar general, au vizitat sediul şi pivniţele Federaţiei naţionale viticole din str. Batiştei 14. Au fost întâmpinaţi de întregul Consiliu de Adiţie aflat în şedinţă, în frunte cu d. Vasile Ţiroiu, Cicero Gorciu, I. Axinte Cotnari, Şt. Ţânţăreanu adtor delegat, cum şi de reprezentanţii autorizaţi ai viticulturei şi cooperaţiei româneşti, d-nii N. Jecheanu, Neagu, Beldie, Vidraşcu, etc., care le-au dat explicaţii ample privind starea viticulturii în România şi posibilităţile de export a vinurilor româneşti cerute în Germania, Polonia, Ceho-Slovacia, etc. Singurele posibilităţi pentru viticultori în ţara noastră, este de a se trimite vinul nostru în ţările ce duc lipsă de acest produs, pentru că suntem în situaţia ca după muncă intensă şi raţională să vindem vinurile noastre selecţionate, pe preţuri derizorii în timp ce apele minerale se vând în ţara noastră, cu preţuri duble şi triple. Luni 16 Ianuarie 1939 1875 m RADIO-ROMÂNIA 150 kw. 160 kHz. 364.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII 6.45. Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Sfaturi medicale. — Concert de dimineaţă (discuri) . Uvertură la „Ţar şi teslar” de Lortzing. Romanticii şi Luceafărul de seară, valsuri de Lanmer; Potpuriu de valsuri de Robrecht; Potpuriu de cântece de pe Rhin. — Sfaturi gospodărești. 12.00: Muzică variată (discuri): Uvertură la opera ,,Mireasa vândută” de Smetana (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber) . Balul din „Simfonia fantastică” de Berlioz (Orch. filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber) ; Bavaneza de Saint-Saens (vioară: Jacques Thibaud); Fantezie pe motive de Chopin (orch. Marek Weber); Suită lirică de Grieg (Orch. filarm. din Londra,dirij. de Landon Ronald) ; Acceleraţie, vals de Johann Strauss (Orch. filarm. din Berlin, diri. de Erich Kleiber). 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert, de prânz — Orchestra Petrică Motoi; Hora şi Sârba muntenească; Paharul, romanţă de Ermnest Alexandrescu ; Potpuriu de cântece populare româneşti; Hora boerească şi Sârba lui 42; Adio Măgurele şi Şapte văi şi o vale adâncă; Lăsaţi-mă să plâng în pace, romanţă de Ernest Alexandrescu; Un, sat la Aninoasa, Scoate cala pune-i şaua şi Ca la Breaza. 14.10; Radio;jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei Petrică Moţoi; Cântece şi jocuri din Ardeal şi Banat; Eroine şi jocuri din Banat; Doine şi jocuri din Ardeal; Haţegane şi Ţarine de la Abrud. 15.10: Publicaţii; Radiofonice. 18.00: Ora. Mersul vremii. 18.02: PRIMA AUDIŢIE: George Poenaru (voce) ; Ochi de zână de Deneza; Nu mă uita de E. de Curtis; Adio vis frumos de Curtis; Dragostea cântă de Tagliaferi; Te quiero de Alvarez. . 18.22; Concert de fierăstrău. Alex. Bojenescu; Santa Lucia, cântec popular italian; Plânge Bistriţa în vale, romanţă de Ştefan Iulian; Serenadă de Schubert; Oh! Soare dulce de Eduardo din Capua; La fântâna cu găleata de Emil Montra. 18.40: Tana Nanescu (voce); Serenadă de Schubert; Cioara de Schubert; Dragoste veşnică de Brahms; Cântec de Brahms; După un vis de Fauré; Sârba de Brăiloiu; Cântec de leagăn de Borgovan. 19.00: Cronica ştiinţifică. 19.15: Concert de seară. Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski: Uvertură de Singer; Idilă americană de Mac Dowell; Mică suită de Rust; Dans slav de Dvorak: Rosemaria; serenadă de Gade; Pustnicul de Schmalstich. 20.09; Simeon Bărnuţ, de Petre Pandrea. 20.15; Continuarea concertului Orchestrei Radio; (voce) ; Iov Roşea- Cei trei Grenadieri de Schumann (voce: Iov Roşea); Andaluza de De Taeye; Trei, Doamne! de Const. Bobescu (voce: Iov Roşea) ; Visare de Ketelbey; Aria lui Basilio de Rossimi (voce: Iov Roşea) ; Burlescă de M. Poot; Suită mediteraniană de Fischer. 21.00: Din cartea vecinlor şi izbânzilor româneşti de I. Gr. Perieţeanu. 21.15. CICLUL MOZART: I. — Muzică de cameră. Trio Radi Ion Filipnescu-pian, D. Teodoru-vioar şi Th. Lupu-violoncel; Trio în la ms joi.. .. — D-ra Nadia Chebap (pian) Pastorală variată; Tartine de beurre Gavotte. 22.00: Radio-jurnal (I) ; Sport. 22.15; Dansuri şi Cântece de la diferite opere (discuri) : Sevilla de Albeniz; Cântec spaniol de Mostazo (voce Estrellita Castro şi Miguel Ligerol Dans popular englez; Cântece şi dansuri de Roussilon; Cântec popular trolez; Două cântece letone (Corul Betera) ; Poloneza No. 1 de Chopin flord simf. din Berlin) ; Cântec şi dans popular grecesc; Cântec iugoslav; Hora Krdrăcua. 23.00: Radio jurnal (II). 23.15: Concert de noapte al Orchestrei Ionel Cristea, transmis de la restaurantul „Bulevard”. 23.45: Jurnal pentru străinătate , limba franceză și germană. Cursuri gratuite de limba italiană pentru profesori şi institutori Institutul de Cultură Italiană în România,in dorinţa de a Contribui şi în acest mod la mărirea legăturilor intelectuale şi spirituale între Italia şi România va deschide şi anul acesta un Curs gratuit de limba italiană pentru Profesorii şi Institutorii din Capitală. Suszisele cursuri vor fi ţinute în următoarele zile : Luni şi Joi dela 5-6. Marţi şi Vineri dela 5-6. Miercuri şi Sâmbătă dela 5-6. Profesorii şi Institutorii cărora pentru motive personale nu le-ar conveni orariul de mai sus, vor putea, în mod special, să fie admişi în aceleaşi condiţiuni la Secţiunile care funcţionează în alte zile şi alte ore. înscrişii la cursuri vor putea în mod liber să frecventeze biblioteca Institutului, şi vor putea să împrumute cărţi acasă. Vor avea şi intrarea gratuită la conferinţe, spectacole cinematografice şi concerte organizate de Institut pentru înscrişii săi, înscrişii la cursurile de gramatică care vor reuşi la examenul facultativ de sfârşit de an, vor primi un certificat de studiu. Institutul îşi rezervă acordarea unor premii sau facilitări pentru o călătorie de studii în Italia. Pentru informaţiuni şi înscrieri a se adresa în fiecare zi între orele 11-13, la Institutul de Cultură Italiană în România, Calea Victoriei 196 (tel. 3.36.01), iar după amiază de la orele 17-20 la sediul cursurilor str. Biserica Amzel, 2 (&ş£ 4.02.20).