România - Capitala, februarie 1939 (Anul 2, nr. 242-256)
1939-02-01 / nr. 242
A. SFATURI PENTRU DOAMNE era despre săngruinţarea lui Trebue să dăm cu săpun pe obraz? Francezii susţin că invenţia săpunului se datoreşte strămoşilor lor: Galii. Ei îl întrebuinţau pentru a da părului reflexe aurii. Acel săpun era pregătit cu leşie de cenuşă şi seu. Dacă la greci fiu se găseşte o substanţă similară, nu e mai puţin adevărat insă, că locuitorii peninsulei Atice se serveau de sucul unei plante numită „saponer” sau „struthion”, pentru spălarea şi preparaţia lânurilor. Pliitiu cel bătrân vorbeşte şi el despre un extras de pământ, amestecat cu cenuşă şi seu, de care se serveau strămoşii noştri. Romanii au perfecţionat fabricarea săpunului, făcând o ramură importantă a industriei. In ruinele de la Pompei s’a descoperit o săpunărie cu toate uneltele trebuincioase fabricaţiei şi găleţi pline cu produs. Alţii atribuesc descoperirea săpunului nevestii unui pescar din Savana (Statul Genevei). Ştiinţa modernă a pus la punct această industrie, valorificând albul de balenă (spermanteul), fleiul de migdale, şi alte leacuri. Amestecate cu esenţă de trandafiri, sau alte mirodenii acele substanţe fac din anumite săpunuri de toaletă, săpunuri ,,extrafine" — extra grase” — indispensabile întreţinerii zilnice a epidermii. Săpunul face să dispară corpurile străine cari astupă porii pielii şi imensul său avantaj provine din faptul că o emulsionează cu grăsimile şi praful depus, luăndu-le cu sine la clătit. Ştiţi că respiraţia se face nu numai pe gură şi prin plămâni, ci şi prin pori. Nu toate săpunurile convin îngrijirilor corpului. Acele cari conţin alcali în mari cantităţi sunt dăunătoare de multe ori, şi trebue să le preferăm un săpun dermatologic, care curăţă perfect pielea, fără a avea inconvenientele altor săpunuri care cauzează asprimi. Trebue să dăm cu săpun pe obraz? Răspunsul depinde de calitatea epidermei fiecăreia. Aveţi o piele normală sau grasă? Trebue să fie săpunită de două ori pe săptămână. Dar, dacă sunteţi expuse la boli de piele, întrebuinţaţi un săpun cu bază de ulei de migdale dulci şi pentru coşuri săpunuri cu bază de sucuri de lămâie, numite „limon”. Porii dilataţi se simt bine cu un săpun uşor camforat. Dacă aveţi pielea prea delicată ungeţi-vă obrazul cu un strat bun de cold-cream şi săpuniţi-vă cu un săpun de lanolină. Clătiţi-vă cu apă caldă. Observaţi apoi rezultatul: o piele moale, uni, pe care veţi putea să o machiaţi şi pudraţi după dorinţă. Un săpun are spuma tare, omogenă şi ciuruită de găuri; este un gups la pipăit, nu lasă grăsime pe degete, nu pătează hârtia; invechindu-se, suprafaţa sa nu trebue să fie nici vâscoasă nici să nu răspândească un miros urit. Dacă lăsând în timpul nopţii, o bucată de săpun umed pe o lamă de sticlă, şi a doua zi, urma rămasă e gelatinoasă, transparentă şi inodoră, e semn că săpunul e de bună calitate. 4 !// Cei mai buni părinţi S’a făcut o anchetă printre şcolarii parisieni — între 8 şi 12 ani — cu privire la „cei mai buni părinţi”. După părerea dumnealor, a celor anchetaţi, cei mai buni părinţi sunt aceia — cari nu se ceartă, niciodată şi nu-şi spun unul altuia vorbe unite; — nu sunt violenţi cu copiii; — ştiu tot şi răspund la întrebări: — nu au mulţi bani, dar au timp să se joace cu copiii lor; — au un vehicul sau bicicletă, pentru ca în zile de sărbătoare să facă excursii în afară din oraş; — ştiu să înoate, cunosc tâmplăria şi bucătăria; — nu te plictisesc cu solicitudinea dar sunt foarte mulţumiţi când vii acasă; — Te lasă să inviţi prietenii deoseamă, la o gustare... chiar când borcanul cu dulceaţă e gol; — fac copiilor haine la fel cu prietenii lor; — nu uită niciodată, seara la culcare, să vie să spună „bunăseara”. Acestea ar fi manualul „bunului părinte" stabilit de țînci. Veşti dela nunta principesei de Savoia cu principele de Bourbon Căsătoria principesei Maria de Savoia cu principele Ludovic de Bourbon-Parma, a dat loc la strălucitoare manifestaţiuni de eleganţă. La dejunul dela Ambasada Franţei, la recepţiile şi balurile Curţei, în ziua ceremoniei au putut fi văzute, principesele Sixte de Bourbon-Parma, Xavier de Bourbon-Parma și Gaétan de Bourbon-Parma, îmbrăcate după ultima modă create de marile case pariziene. Pentru ceremonialul căsătoriei rochiile cu mâneci lungi, se completau, după Împrejurare, cu dantelă sau o diademă de briliante. O trenă lungă, după rit, prelungea ansamblul de jerseu mat, alb, rebrodat cu paiete și stele de aur, de diferite mărimi. Altă rochie mult remarcată era , dreaptă, din lumen de argint cloque, !sir.Mtaf'dÎfi ,ci^epi-'petaito'tte'! cu draperii reținute,prin linii de crei lorii i zi şi fiuoon ) ti- ri b ;J n-î-uri. Pentru dejunul de la Ambasada Franţei, o rochie de dantelă mată, bej, cu mâneci scurte, corsajul cu bască încheindu-se în faţă cu nasturi, pe faţă plisată. O alta de satin bleu-deschis, cu mâneci mari creţe la umăr, a cărei broderie în arabescuri de fir de argint și safire. Înconjura decolteul sub marele mantou de curte din catifea-safir; a doua, din foi albe, mat, brodată în linii ondulate, formate din paete sidefii și de argint, se termina cu o trenă rotunjită. Apoi, într’un crep bleu ca cerul, se drapa un mantou de Curte pe o rochie la umeri garnisită cu o broderie de strasuri și safire, alaturi de o rochie de foi roz, foarte largă, terminată cu trenă și la talie cu un ■cordon de paete albastru întunecat. Ce animale sunt sacrificate pentru eleganţa d-nei Redăm sub formă de blană garnituri de pălărie, nasturi, poşete mantou, mănuşi, încălţăminte ciorapi... ..vulpe, pasăre, bou, viţel, taiei, căprioară, şarpe şi vierme de mătase, 1 II 19394 ROMÁNIA No. 242 CARNET MONDEN Căsătoria d-rei Gabriela Storck cu d. Conrad Kullmann Duminică, d. a. ora 4K la Biserica Beceaw VW" SafiA"dt1 căsătoria* d-nibi, piaibriela Storck, fiica sculptorului btefcîfuftSsetiti!Fd.'StdrMst- ?l d-nei Cecilia Cuțescu-Storck, cu d. Conrad Kullmann. Nuni au fost d. Ing. Nicolau cu d-na. Au participat un mare număr de invitaţi, cari au fost poftiţi apoi la o recepţie în frumoasa locuinţă a soţilor Storck, minunat decorată cu fresce executate de d-na Cuţescu- Storck. Printre invitaţi am remarcat: Fam. Kullmann, d. şi d-na ing. N. Miller-Passat, ing. Al. Miller cu d-na, director C. F. R., principele Alex. Cantacuzino, d-na col. Manolescu, d-na arh. Paul Smărăndescu, d-na și d. comandor Ionescu-Johnson, d-na Ortansa Satmary, d-na și d. Adrian Maniu, d-nele Cosma, col. Th. Săulescu cu d-na, d. arh. ing. Trajanescu cu d-na, d Dinar Benize cu d-na, d-na Alice Voinescu, d-na şi d. Silviu Rusu, arh. State Ciortan decanul corpului arhitecţilor, preot protestant H. Petri, d. Dim. Alimănişteanu, d. Dim. Sturza, d. arh. Peretz cu d-na, d. W. Hornischer, dr. Andrei Frank, arh. Dim. Ghiulamila cu d-na, av. V. Pfeiler, arh. Jean Storck cu d-na, ing. Emil Storck cu d-na, lt. col. Georgescu cu d-na, arh. D. Macovei, D. Pinu Lebel cu d-na, d. lt. Grandt cu d-na, arh. N. Goga, d-na Claudia Minulescu, d-ra Mioara Minulescu, d-na Nenni Fuchs, d-na Ioana Costinescu, Comandor marină Niculescu cu d-na, arh. Dan Cotaru, locot. de marină Călin Botez cu d-na, d-na şi d. insp. Marinescu, d-na Coca Bunescu, d-na Capuţineanu, d. Comandor Burduloiu, d-ra Eustaţiu, Pictor Romeo Storck, pictor Belisarie, pictor Petre Sutianu, pictor Petre Aurel, sculptor Mac Constantinescu, arh. Nicu Penciov, d-ra Lilli Reisler, prof. dr. K. Richter cu d-na, ing. N. I. Nicolau, d. dr. Sachelarie, d. arh. Mircea Alifanti, d-na Tanţi Dobrescu, d-na Madi Lucescu, Rudolf Demidof, Mihail Lang cu d-na, căp. Romer Orăşeanu cu d-na, d. Werner Fenrich, C. Orăşeanu, d. și d-na Stavăr Apriliana Medianu, etc., etc. Mireasa purta o rochie de crep alb mat, în întregime plisată. Pe cap un gaz fin — ca un nour alb, strâns într’o diademă de perle — din care cobora pârâul argintiu al betelei. D-na Atena Cotaki-Nicolau, nașa, purta o toaletă neagră de tul cu aplicaţii înflorate de tafta, iar pe cap o pălărie învăluită în voaluri ros-betrav şi negru. Bijuteriile naşei au făcut deasemenea obiectul comentariilor: o brăţară cu briliante şi un smarald imens, inele de ierte şi briliante. O-rele de onoare rochi în culori diferite de roz şi bleu; pe cap podoabe de flori şi tul, în nuanţe asortate toaletelor. Buchetele de flori, în stil, erau tintă din garoafe, împodobite cu panglici colorate.Intr’o atmosferă de bună dispoziţie s’a petrecut până târziu din noapte. Gabriela Storck şi d. Conrad Kolmann Mătase... din cărbuni Ingeniozitatea savanţilor s’a luat la întrecere. După stofe din coajă de copaci, aluminium şi sticlă, mătase de cărbuni. Gândacii de mătase... vor fi scoşi la pensie şi pădurea nu va fi decât pentru umbră şi pitoresc. In 1940 — în Statele Unite — o mare uzină care n’a costat decât opt milioane de dolari, va fabrica „nylon”, noua mătase artificială, care va lasa In urmă pe toate celelalte. Această mătase extrasa din cărbune, din aer și din apă, e mai elastică decât orice altă fibră naturală și se poate fabrica din ea catifea, plasă pentru rachete de tenis, etc. Fibra de „nylon” e tot atât de rezistentă ca firele de oțel. Căsătoria d-rei Anne-Marie Nasta cu d. Boris Mavru Eri la ora 12 , s-a oficiat la ofiţerul stării civile căsătoria civilă a rei Anne-Marie Nasta fiica d-nei şi d-lui dr. T. Nasta, cu d. Boris Mavru, ataşat de presă. A participat familia şi un număr restrâns de invitaţi: d-na şi d. ministru Armand Călinescu, d-na și d. general V. Dombrovski, primarul general al capitalei, d. ministru Eugen Titeanu, d. Alex. Nasta, directorul Creditului ipotecar, d-ra Zamfirescu, d-ra Lomotescu, d-ra și d. Duca, d. Nicolae Donici, directorul Observatorului, d-na Ciuley, d-ra Oprescu, d. Șt. Bellu. Joi 2 Februarie crt. va avea loc căsătoria religioasă, care se va oficia la biserica Sf. Spiridon. Cafenele pentru cei sub paisprezece ani ştiaţi că există astfel de cafenele? Dacă ar fi să credem unele Informaţii, chiar din izvor ucrainian, in republica sovietică independentă, vecină cu noi, funcţionează mai multe localuri de cafenea pentru tineret. Reportagiile fotografice ii arată chiar pe doi din tinerii consumatori, sorbind cu gravitate cafea — sau ai, lichid — intr’o caffenea, amenajată după toate regulele. ...Desigur că republica vecină nu a găsit astfel cea mai bună cale de regenerare a tinerilor lucrători de la orașe și de la sate, transformându-i în stâlpi de cafenele.________ Ce mâncăm azi !) Ouă deliciu. Fierbem răscoapte, atâtea ouă câte persoane sunt la masă. Le curăţăm de coajă şi le tăiem în două. Ungem cu unt un vas de pământ, cu mărginile nu prea înalte, aşezăm pe fund jumătăţile de ouă, lăsăm deoparte de masă şi pregătim următoarea compoziţie : (cantităţile următoare corespund pentru patru persoane). Intr’o lingură, vârfuită, de unt proaspăt prăjim (fără a colora de loc) trei linguri pline de făină. Stingem cu lapte, întocmai ca la ciulama. Să nu uităm să punem şi sare. Incorporăm acestei ciulamale 2 linguri ,d£ ,parmezşil raş, un gălbenuş de ou şi albuşul bătut spumă. Le amestecăm,toate bine şi turnăm neşte ouăle răscoapte din cratitate lut, cari trebue să se acopere bine. Punem apoi la cuptor unde lăsăm atât cât să crească bine şi să se rumenească. Servim fierbinte la masă şi chiar cu vasul în care s’a copt. 2) Capac de viţel la cuptor, cu cartofi pai şi salată de sfeclă. 3) Budincă Cu stafide. Punem în lapte o franzeluţâ, cu coajă cu tot. Frecăm până se face ca o fastă. Adâogăm : patru gălbenuşuri de ouă, albuşurile lor bătute spumă, 150 gr. stafide, zahăr şi vanilie după gust. Ungem o formă, turnăm compoziția, lăsăm în cuptor să se rumenească. ŞTIRI Expoziţia de pictură a d-nei Claudia Millian-Minulescu, de la Sala Sindicatului Artelor Frumoase, se închide azi d. a. la ora 7. Azi d. a. între orele 5-8 are loc în saloanele hotelului Splendid Park ceaiul dansant, pentru asociaţia Polono-română, organizat de Asociaţia Gândirea Europeană, de sub preşedinţia d-rei Elena Văcărescu. ELVIRA PEPESSI! şi SfICHA GUITY vor întreprinde un mare turneu in Europa centrală şi vor juca şi LI BUCUREŞTI T In ziua de 10 Martie piesa Un monde fou va fi luată de pe afişul teatrului Madeleine, urmând să rejoace piesa unei tinere doamne, Viliers, intitulată: „Când şoarecii joacă”, in rolurile principale cu Janine Crispus şi Francois Périer. In acelaş timp Sacha Guitry va pleca un turneu prin Europa Centrală, însoţit de d-na Elvira Popescu. „Detaliu amuzant” spun ziarele franceze: Elvira Popescu va juca şi la Bucureşti — adică „in propria sa patrie”. I D-ra Anne Marie Nasta (*), d. Boris Mavru (*), d-na Adela Armand Caltin._v cu și d-na Nasta, d- ministru Eugen Titeanu și d. general V. Dombrowsky