România - Capitala, februarie 1939 (Anul 2, nr. 242-256)

1939-02-01 / nr. 242

A. SFATURI PENTRU DOAMNE er­a despre s­ăn­gruinţarea lui Trebue să dăm cu săpun pe obraz? Francezii susţin că invenţia să­punului se datoreşte strămoşilor lor: Galii. Ei îl întrebuinţau pen­tru a da părului reflexe aurii. A­­cel săpun era pregătit cu leşie de cenuşă şi seu. Dacă la greci fiu se găseşte o substanţă similară, nu e mai pu­ţin adevărat insă, că locuitorii peninsulei Atice se serveau de sucul unei plante numită „sapo­­ner” sau „struthion”, pentru spă­larea şi preparaţia lânurilor. Pliitiu cel bătrân vorbeşte şi el despre un extras de pământ, ame­stecat cu cenuşă şi seu, de care se serveau strămoşii noştri. Ro­manii au perfecţionat fabricarea săpunului, făcând o ramură im­portantă a industriei. In ruinele de la Pompei s’a descoperit o să­­punărie cu toate uneltele trebu­incioase fabricaţiei şi găleţi pline cu produs. Alţii atribuesc descoperirea să­punului nevestii unui pescar din Savana (Statul Genevei). Ştiinţa modernă a pus la punct această industrie, valorificând al­bul de balenă (spermanteul), f­­leiul de migdale, şi alte leacuri. Amestecate cu esenţă de tranda­firi, sau alte mirodenii acele substanţe fac din anumite săpu­nuri de toaletă, săpunuri ,,extra­­fine" — extra grase” — indis­­pensabile întreţinerii zilnice a e­­piderm­ii. Săpunul face să dispară cor­purile străine cari astupă porii pielii şi imensul său avantaj pro­vine din faptul că o emulsionea­­ză cu grăsimile şi praful depus, luăndu-le cu sine la clătit. Ştiţi că respiraţia se face nu numai pe gură şi prin plămâni, ci şi prin pori. Nu toate săpunurile convin în­grijirilor corpului. Acele cari con­ţin alcali în mari cantităţi sunt dăunătoare de multe ori, şi tre­bue să le preferăm un săpun der­matologic, care curăţă perfect pie­lea, fără a avea inconvenientele altor săpunuri care cauzează as­primi. Trebue să dăm cu săpun pe o­­braz? Răspunsul depinde de calitatea epidermei fiecăreia. Aveţi o piele normală sau gra­să? Trebue să fie săpunită de două ori pe săptămână. Dar, dacă sunteţi expuse la boli de piele, întrebuinţaţi un săpun cu bază de ulei de migdale dulci şi pen­tru coşuri săpunuri cu bază de sucuri de lămâie, numite „limon”. Porii dilataţi se simt bine cu un săpun uşor camforat. Dacă aveţi pielea prea delicată ungeţi-vă obrazul cu un strat bun de cold-cream şi săpuniţi-vă cu un săpun de lanolină. Clătiţi-vă cu apă caldă. Obser­vaţi apoi rezultatul: o piele moale, uni, pe care veţi putea să o ma­chiaţi şi pudraţi după dorinţă. Un săpun are spuma tare, omo­genă şi ciuruită de găuri; este un gups la pipăit, nu lasă grăsime pe degete, nu pătează hârtia; inve­­chindu-se, suprafaţa sa nu trebue să fie nici vâscoasă nici să nu răs­pândească un miros urit. Dacă lăsând în timpul nopţii, o bucată de săpun umed pe o lamă de sti­clă, şi a doua zi, urma rămasă e gelatinoasă, transparentă şi ino­doră, e semn că săpunul e de bună calitate. 4 !// Cei mai buni părinţi S’a făcut o anchetă printre şco­larii parisieni — între 8 şi 12 ani — cu privire la „cei mai buni pă­rinţi”. După părerea dumnealor, a celor anchetaţi, cei mai buni părinţi sunt aceia — cari nu se ceartă, niciodată şi nu-şi spun unul altuia vorbe unite; — nu sunt violenţi cu copiii; — ştiu tot şi răspund la întrebări: — nu au mulţi bani, dar au timp să se joace cu copiii lor; — au un vehicul sau bicicletă, pentru ca în zile de sărbătoare să facă excursii în afară din oraş; — ştiu să înoate, cunosc tâmplă­­ria şi bucătăria; — nu te plictisesc cu solicitudinea dar sunt foarte mulţumiţi când vii acasă; — T­e lasă să inviţi prietenii deo­­seamă, la o gustare... chiar când bor­canul cu dulceaţă e gol; — fac copiilor haine la fel cu prie­tenii lor; — nu uită niciodată, seara la cul­care, să vie să spună „bunăseara”. Acestea ar fi manualul „bunului părinte" stabilit de țînci. Veşti dela nunta principesei de Savoia cu principele de Bourbon Căsătoria principesei Maria de Sa­voia cu principele Ludovic de Bour­­bon-Parma, a dat loc la strălucitoare manifestaţiuni de eleganţă. La dejunul dela Ambasada Fran­ţei, la recepţiile şi balurile Curţei, în ziua ceremoniei au putut fi văzute, principesele Sixte de Bourbon-Par­­ma, Xavier de Bourbon-Parma și Gaétan de Bourbon-Parma, îmbră­cate după ultima modă create de marile case pariziene. Pentr­u ceremonialul­ căsătoriei ro­chiile cu mâneci lungi, se comple­tau, după Împrejurare, cu dantelă sau o diademă de briliante. O trenă lungă, după rit, prelungea ansam­blul de jerseu mat, alb, re­brodat cu paiete și stele de aur, de diferite mă­rimi. Altă rochie mult remarcată era , dreaptă, din lumen de argint cloque, !sir.Mtaf'dÎfi ,ci^epi-'petaito'­tte'! cu draperii reținute,prin linii de cre­i lorii i zi şi fiuoon ) ti- ri b ;J n-î-uri.­­ Pentru dejunul de la Ambasad­a Franţei, o rochie de dantelă mată, bej, cu mâneci scurte, corsajul cu bască încheindu-se în faţă cu nas­turi, pe faţă plisată. O alta de satin bleu-deschis, cu mâneci mari creţe la umăr, a cărei broderie în arabescuri de fir de ar­gint și safire. Înconjura decolteul sub marele mantou de curte din ca­­tifea-safir; a doua, din foi albe, mat, brodată în linii ondulate, formate din paete sidefii și de argint, se ter­mina cu o trenă rotunjită. Apoi, într’un crep bleu ca cerul, se drapa un mantou de Curte pe o rochie la umeri garnisită cu o bro­derie de strasuri și safire, alaturi de o rochie de foi roz, foarte largă, terminată cu trenă și la talie cu un ■cordon de paete albastru întunecat. Ce animale sunt sacrificate pentru eleganţa d-nei Redăm sub formă de blană garni­turi de pălărie, nasturi, poşete mantou, mănuşi, încălţăminte ciorapi... ..vulpe, pasăre, bou, viţel, taiei, căprioară, şarpe şi vierme de mătase, 1 II 19394 ROMÁNIA No. 242 CARNET MONDEN Căsătoria d-rei Gabriela Storck cu d. Conrad Kullmann Duminică, d. a. ora 4K la Biserica Beceaw VW" SafiA"dt1 căsătoria* d-nibi, piaibriela Storck, fiica sculptorului btefc­îfuftSsetiti!Fd.'StdrMst- ?l­­ d-n­ei Cecilia Cuțescu-Storck, cu d. Con­rad Kullmann. Nuni au fost d. Ing. Nicolau cu d-na. Au participat un mare număr de invitaţi, cari au fost poftiţi apoi la o recepţie în frumoasa locuinţă a soţilor Storck, minunat decorată cu fresce executate de d-na Cuţescu- Storck. Printre invitaţi am remarcat: Fam. Kullmann, d. şi d-na ing. N. Miller-Passat, ing. Al. Miller cu d-na, director C. F. R., principele Alex. Cantacuzino, d-na col. Mano­­lescu, d-na arh. Paul Smărăndescu, d-na și d. comandor Ionescu-John­son, d-na Ortansa Satmary, d-na și d. Adrian Maniu, d-nele Cosma, col. Th. Săulescu cu d-na, d. arh. ing. Trajanescu cu d-na, d Dinar Benize cu d-na, d-na Alice Voi­­nescu, d-na şi d. Silviu Rusu, arh. State Ciortan decanul corpului ar­hitecţilor, preot protestant H. Pe­tri, d. Dim. Alimănişteanu, d. Dim. Sturza, d. arh. Peretz cu d-na, d. W. Hornischer, dr. Andrei Frank, arh. Dim. Ghiulamila cu d-na, av. V. Pfeiler, arh. Jean Storck cu d-na, ing. Emil Storck cu d-na, lt. col. Georgescu cu d-na, arh. D. Ma­­covei, D. Pinu Lebel cu d-na, d. lt. Grandt cu d-na, arh. N. Goga, d-na Claudia Minulescu, d-ra Mioara Minulescu, d-na Nenni Fuchs, d-na Ioana Costinescu, Comandor mari­nă Niculescu cu d-na, arh. Dan Co­­taru, locot. de marină Călin Botez cu d-na, d-na şi d. insp. Marinescu, d-na Coca Bunescu, d-na Capuţi­neanu, d. Comandor Burduloiu, d-ra Eustaţiu, Pictor Romeo Storck, pictor Belisarie, pictor Petre Sutia­nu, pictor Petre Aurel, sculptor Mac Constantinescu, arh. Nicu Penciov, d-ra Lilli Reisler, prof. dr. K. Rich­­ter cu d-na, ing. N. I. Nicolau, d. dr. Sachelarie, d. arh. Mircea Ali­­fanti, d-na Tanţi Dobrescu, d-na Madi Lucescu, Rudolf Demidof, Mi­hail Lang cu d-na, căp. Romer O­­răşeanu cu d-na, d. Werner Fen­­rich, C. Orăşeanu, d. și d-na Stavăr Apriliana Medianu, etc., etc. Mireasa purta o rochie de crep alb mat, în întregime plisată. Pe cap un gaz fin — ca un nour alb, strâns într’o diademă de perle — din care cobora pârâul argintiu al betelei. D-na Atena Cotaki-Nicolau, nașa, purta o toaletă neagră de tul cu aplicaţii înflorate de tafta, iar pe cap o pălărie învăluită în voaluri ros-betrav şi negru. Bijuteriile na­şei au făcut deasemenea obiectul comentariilor: o brăţară cu bri­liante şi un smarald imens, inele de ierte şi briliante. O-rele de onoare rochi în culori diferite de roz şi bleu; pe cap po­doabe de flori şi tul, în nuanţe a­sortate toaletelor. Buchetele de flori, în stil, erau tintă­­ din garoafe, împodobite cu panglici colorate.­­Intr’o atmosferă de bună dispo­ziţie s’a petrecut până târziu din noapte. Gabriela Storck şi d. Conrad Kolmann Mătase... din cărbuni Ingeniozitatea savanţilor s’a luat la întrecere. După stofe din coajă de copaci, aluminium şi sticlă, mătase de cărbuni. Gân­dacii de mătase... vor fi scoşi la pensie şi pădurea nu va fi decât pentru umbră şi pitoresc. In 1940 — în Statele Unite — o mare uzină care n’a costat de­cât opt milioane de dolari, va fabrica „nylon”, noua mătase artificială, care va lasa In urmă pe toate celelalte. Această mătase extrasa din cărbune, din aer și din apă, e mai elastică decât orice altă fibră naturală și se poate fabrica din ea catifea, plasă pentru rachete de tenis, etc. Fibra de „nylon” e tot atât de rezistentă ca firele de oțel. Căsătoria d-rei Anne-Marie Nasta cu d. Boris Mavru Eri la ora 12 , s-a oficiat la ofi­ţerul stării civile căsătoria civilă a rei Anne-Marie Nasta fiica d-nei şi d-lui dr. T. Nasta, cu d. Boris Mavru, ataşat de presă. A participat familia şi un număr restrâns de invitaţi: d-na şi d. mi­nistru Armand Călinescu, d-na și d. general V. Dombrovski, primarul general al capitalei, d. ministru Eugen Titeanu, d. Alex. Nasta, di­rectorul Creditului ipotecar, d-ra Zamfirescu, d-ra Lomotescu, d-ra și d. Duca, d. Nicolae Donici, directo­rul Observatorului, d-na Ciuley, d-ra Oprescu, d. Șt. Bellu. Joi 2 Februarie crt. va avea loc căsătoria religioasă, care se va ofi­cia la biserica Sf. Spiridon. Cafenele pentru cei sub paisprezece ani ştiaţi că există astfel de cafenele? Dacă ar fi să credem unele Infor­maţii, chiar din izvor ucrainian, in republica sovietică independentă, vecină cu noi, funcţionează mai multe localuri de cafenea pentru ti­neret. Reportagiile fotografice ii arată chiar pe doi din tinerii consu­matori, sorbind cu gravitate cafea — sau ai, lichid — intr’o caffenea, amenajată după toate regulele. ...Desigur că republica vecină nu a găsit astfel cea mai bună cale de regenerare a tinerilor lucrători de la orașe și de la sate, transformân­­du-i în stâlpi de cafenele.________ Ce mâncăm azi !) Ouă deliciu. Fierbem răscoapte, atâtea ouă câte persoane sunt la masă. Le cu­răţăm de coajă şi le tăiem în două. Ungem cu unt un vas de pământ, cu mărginile nu prea înalte, aşezăm pe fund jumătăţile de ouă, lăsăm deoparte de masă şi pregătim urmă­toarea compoziţie : (cantităţile ur­mătoare corespund pentru patru persoane). Intr’o lingură, vârfuită, de unt proaspăt prăjim (fără a colo­ra de loc) trei linguri pline de făi­nă. Stingem cu lapte, întocmai ca la ciulama. Să nu uităm să punem şi sare. Incorporăm acestei ciulamale 2 linguri ,d£ ,parmezşil raş, un găl­benuş de ou şi albuşul bătut spumă. Le amestecăm,toate bine şi turnăm neşte ouăle răscoapte din cratita­­te lut, cari trebue să se acopere bine. Punem apoi la cuptor unde lăsăm atât cât să crească bine şi să se ru­menească. Servim fierbinte la masă şi chiar cu vasul în care s’a copt. 2) Capac de viţel la cuptor, cu car­tofi pai şi salată de sfeclă. 3) Budincă Cu stafide. Punem în lapte o franzeluţâ, cu coajă cu tot. Frecăm până se face ca o fastă. Adâogăm : patru gălbenu­şuri de ouă, albuşurile lor bătute spumă, 150 gr. stafide, zahăr şi va­nilie după gust. Ungem o formă, turnăm compozi­ția, lăsăm în cuptor să se rumenea­scă. ŞTIRI Expoziţia de pictură a d-nei Clau­dia Millian-Minulescu, de la Sala Sindicatului Artelor Frumoase, se închide azi d. a. la ora 7. Azi d. a. între orele 5-8 are loc în saloanele hotelului Splendid Park ceaiul dansant, pentru asociaţia Po­­lono-română, organizat de Asociaţia Gândirea Europeană, de sub preşe­dinţia d-rei Elena Văcărescu. ELVIRA PEPESSI! şi SfICHA GUIT­Y vor întreprinde un mare turneu in Europa centrală şi vor juca şi LI BUCUREŞTI T In ziua de 10 Martie piesa Un monde fou va fi luată de pe afişul teatrului Madeleine, urmând să rejoace piesa unei tinere doamne, Viliers, intitulată: „Când şoarecii joacă”, in rolurile principale cu Janine Crispus şi Francois Périer. In acelaş timp Sacha Guitry va pleca un turneu prin Europa Cen­trală, însoţit de d-na Elvira Po­­pescu. „Detaliu amuzant” spun ziare­le franceze: Elvira Popescu va juca şi la Bucureşti — adică „in propria sa patrie”. I D-ra Anne Marie Nasta (*), d. Boris Mavru (­*), d-na Adela Armand Caltin._­v cu și d-na Nasta, d- ministru Eugen Titeanu și d. general V. Dombrowsky

Next