România - Provincie, februarie 1939 (Anul 2, nr. 241-255)

1939-02-01 / nr. 241

Ti/­X5~=h Anul II No. 241 •••••• штшт A devărata noastră faţă Un profesor universitar din Iaşi, în pofida laboratoriilor sărace şi a personalului ştiinţific de aju­tor redus sub strictul necesar din pricina economiilor bugetare, e pe cale de a preciza o nouă so­luţie, experimentala, la problema longevităţii. O soluţie mai puţin impresio­nantă pentru marele public, de­cât faimoasele operaţii ale lui Voronoj. Fără grefe şi fără mai­muţe. Fără filme publicitare şi fă­ră senzaţionalele cazuri care au stârnit emoţie in tagma matusa­­lentaur de pe glob, alimentând in aceiaşi măsură speranţele supra­vieţuitorilor şi supravieţuitoarelor din epoca lui Napoleon al III-lea, ca şi o nouă anecdotică a timpului. Un remediu mai la îndemâna tuturor, fiindcă va să preîntâm­pine cauzele în loc să combată e­­fectele, adică să întârzie îmbătrâ­nirea şi degenerarea celulelor. Dar nu aceasta interesează. Ca pro­fani, aşteptăm cuvântul savanţi­lor cu autoritate, atunci când de­monstraţiile experimentale vor fi puse la punct şi aduse în discuţia forurilor ştiinţifice. „ Ne-am oprit numai la un sem­nificativ amănunt, din declaraţiile profesorului universitar de la Iaşi, smulse de un martor indiscret, travaniul lucrează de câţiva ani. A obţinut rezultate care nu mai îngăduiesc nicio îndoială că se află pe calea cea bună. A păstrat tăcere asupra principiului şi me­todelor, până mai deunăzi, când un redactor al ziarului nostru i-a călcat în laborator prin surpriză şi i-a ademenit la oarecare spo­vedanii. Iar din aceste confesiuni, reiesă că experienţele definitive şi concluziile, au întârziat din pri­cina lipsei de timp, de mijloace şi de personal auxiliar. Poate vor fi încheiate în toamna aceasta, poa­te la anul, poate peste doi ani. Totul in funcţie de sgârcenia sau generozitatea capitolelor bugetare, ce printr’un vecniu obiceiu al pă­mântului au socotit mai totdea­una înzestrarea laboratoriilor u­­niversitare ca un lux de care ne putem dispensa. Povestea e deci ceva mai veche. Şi o ştiam generalizată sub ve­chiul regim politic, la toate şco­lile şi aşezămintele de cultură. Pe alocuri, prin stăruinţa unui pro­fesor, fie cu prestigiu politic, fie cu rubedenii şi oase sfinte la Ie­rusalim, se creiau unele excepţii. Atâtea numai, de câte ar fi fost nevoie pentru a confirma regula. Un laboratoriu într’o parte, o cli­nică model în alta, o secţie de studii aiurea. Chiar daniile cu limbă de moarte, rezervând fon­duri speciale şi impresionante cu această destinaţie, erau în aşa chip administrate încât se abă­­teau de la folosinţa iniţială. Pu­tem cita cazuri. Un Carnegie ori un Rockefeler autohton, pe mă­sura noastră, zadarnic şi-ar fi lăsat averea pentru ctitorirea cine ştie căror fundaţii ştiinţifice. S-ar fi găsit de îndată un mic şurub testamentar, răstălmăcit avocă­­ţeşte, pentru ca laboratorul să devină confortabil şi gratuit adă­post de odihnă privilegiaţilor cu­­stozi, bursele, pensii viagere, fon­dul de experienţe, cauciucuri de automobil. Mai e de mirare că savanţii no­ştri în vitrege condiţii de lucru şi de realizare, nici pe departe nu-şi puteau duce la capăt opera şi nu-şi puteau afirma însuşirile in toată plinătatea lor? Slava Dom­nului, oameni de carte şi de labo­rator şi de clinică, am avut şi a­­vem îndestul, cu prestigiu din­colo de hotarele ţării. De la doc­torii Cantacuzino, Marinescu şi Paulescu, la matematiciani ca Pompeiu, fizician­ şi chimişti ca tânărul savant Hulubeiu, la atâţia ingineri, electricieni, biologi ca să nu mai pomenim glorioasa fi­gură a marelui cărturar Nicolae Iorga — câţi nu ne-au dus oare faima în lumea apusului? Şi pe câţi oare nu i-am pierdut, fie că s-au înstrăinat de ţară, rămâ­nând peste hotare, fie că s’­au mă­cinat acasă la noi, istovindu-şi treptat posibilităţile într’un cli­mat neprielnic, lipsiţi de mijloace­­ şi de orizont? ! Pentru lumea din apus, prea adeseori am fost reprezintaţi de­­un brigand ca Nathan sau de eroi ca acel „Manolesco, Prince des sleepings“, reîncarnat într’un film cu vâlvă de răposatul Ivan Mos­­joukin. Mai suntem și altceva, și altci­neva. Rămâne doar să îngăduim con­diţiile de afirmare, celor care pot arăta lumii adevărata noastră CEZAR PETRESCU, Ш CARPUL ZIARULUI Se :.vav;a€Orát dre­ptul di beligeranţi ' nationalisticer­­-S p a n î­n­­ 1 | față. ^ (25 * * plătită in numerar. Ord. P. T. T. Nr. 143.114. MARELE VIOEVOD MIHAI LA DEMONSTRAŢIILE DE PATINAJ DIN CAPITALA Marele Voevod Mihai de Alba lulia a urmărit cu vădit interes demonstraţiile de patinaj artistic care au avut loc Duminică în Capitală Intre „drepturile" pe care le are Italia asupra unor teritorii franceze şi hotărârea Franţei de a nu ceda nimic In ajunul discursului cancelarului Hitler Cum este văzută situaţia internaţională în cercurile observatorilor francezi PARIS, 29 (Rador). — Agenţia Havas transmite: In ajunul discursului cancelarului Hitler in faţa Reichstagului, situa­ţia internaţională, după observato­rii francezi, este dominată de reven­dicările italiene în Mediterana şi de sprijinul pe care Reichul este decis să-l acorde realizării acestor reven­dicări. Singurul act oficial al guvernului din Roma rămâne denunţarea acor­dului franco-italian, dar guvernul francez nu a fost sesizat de nici un fel de cereri precise. Toate indicaţiile primite din Ita­lia confirmă că victoria generalului Franco trebuie să fie asigurată mai înainte ca guvernul italian să facă cunoscute dezideratele lui. Cercurile bine informate de aci au sentimentul foarte clar că pro­blema va fi pusă într’un viitor care acum este foarte apropiat. Dimpotrivă, nu se crede că Fue­­hrerul, în discursul său de mâine, se va substitui d-lui Mussolini pentru a aduce la cunoştinţa lumii ceia ce reclamă Italia. In ceasul de faţă, poziţia Italiei, aşa cum ea rezultă din precizările organelor celor mai oficioase, nu poate fi conciliată cu punctul de ve­dere al guvernului francez, aşa cum el a fost aprobat de Cameră. (­ De o parte se afirmă „drepturi“ pe care Italia le are asupra unei se­rii de teritorii aflate sub Suverani­tatea Franţei, iar pe de altă parte se declară că francezii sunt hotărîţi să nu cedeze nimic. Cercurile răspunzătoare franceze acordă situaţiei atenţia cuvenită, mai ales după insistenţa cu care presa italiană ia in considerare po­sibilitatea unui conflict, după re­chemarea sub drapel a unor rezer­vişti şi după cuvintele recent pro-, cătate de d. Mussolini şi de d. Fa­­rm­acci. Se crede că s’ar putea ca gene­ralul Gamelin să amâne plecarea în inspecţia regiunei din Africa de nord. Nimeni nu arată vreo îndoială a­­supra solidităţii axei Roma-Berlin, iar teza italiană găseşte un ecou fa­vorabil în presa Reichului. Activitatea diplomatică neadu­când modificări simţitoare, este în­găduit să se creadă că Germania nu va abandona acţiunea începută in Europa centrală mai inainte de se angaja complect în sectorul Mediteranei. PRESA ENGLEZĂ AFIRMĂ CA ANGLIA a remis o notă in termeni ,,excepţional de fermii guvernului generalului FRANCO LONDRA, 29. (Rador). — Zia­rele anunţă că guvernul britanic ar fi remis generalului spaniol Franco o notă prin care se cere în termeni „excepţional de fermi” autorităţilor spaniole naţionaliste să precizeze intenţiunile lor cu privire la plata despăgubirilor pentru vapoarele sub pavilion britanic bombardate de avioanele naţionaliste în porturile sau a­­pele spaniole. Nota ar mai cere ca răspunsul guvernului naţionalist spaniol să sosească la Londra înainte de şe­dinţa de Marţi a Camerei Comu­­■ nelor. BERLIN, 29 (Rador).— Discursul pe care Buehterul cancelar Hitler il va tine Luni in fata Reichstagu­­ui va dura două ore. Corespondentul Agendei Havas ste informat că prima parte a cu­vântării d-lui Hitler va fi consacrată unei expuneri documentată cu cifre ii statistici asupra realizărilor ce­lor sease ani ai regimului naţional­­socialist. Expunerea de politică externă va ţine o jumătate de oră. La Berlin au fost prevăzute insta­laţii speciale pentru ca discursul ra­diodifuzat al Fuehrerului să fie as­cultat de un cât mai mare număr de cetăţeni. Miercuri 1 Februarie 19­3­9 TELEFOANE : Direcţia: Str. Regală No. 1 — 5.57.85. Redacţia şi Secretariatul: Regală No. 1 şi Academiei 37 — 5.57.76, 5.57.83. Secretariat Provincie: str. Regală No. 1 5.57.77. pagini Administrația: Pasagiul Victoriei (fost Imobiliara) Scara C. 5.57.61 și 4.20.62. Publicitate - Abonamente - Informaţiuni; Str. Corist. Miile 9 — 4.89.05. ABONAMENTE : Un an 750 lei Şase luni 380 „ Trei luni 200 „ Pentru institutiuni 1000 .. AUDIENTELE la I. P. S. S Patriarhul Miron au fost suspendate I. P. S. S. Patriarhul Mi­ron, preşedintele consiliului de miniştri, din cauza unei răceli, suspendă pentru mo­ment audientele. VOINŢA DE РАСЕ A FRANŢEI Referindu-se la problemele de politică externă, ministrul Afaceri­lor Străine a declarat între altele: Dela război încoace, niciodată n’am cunoscut o perioadă atât de frământată ca aceia pe care am trăit-o în vremea din urmă. In cursul ultimelor zece luni, n’a fost săptămână în care să nu se fi ridi­cat în faţa noastră piedici noui, care s’au adăugat la cele pe care le cu­noscuseră predecesorii noştri: răz­boiul din Spania, războiul din Ex­tremul Orient, revendicările italiene şi turburările din Europa centrală. D. Bonnet a subliniat apoi voinţa de pace a Franţei şi dorinţa ei de a avea relaţii paşnice cu toate po­poarele. „Daca, a spus d. Botinei în concluzie, greutăţi şi mai mari ar urma să ne lovească într’o bună zi, le vom face faţă cu li­niştea şi sângele rece ale unui popor sigur de destinele sale. Mobilizarea armatei franceze în Septembrie 1938 a dovedit că Franţa se va ridica într’un avânt obştesc aşa cum a făcut în toate ceasurile istoriei sale, iar cei ce s’ar bizui pe decăde­rea ei şi-ar rezerva surprinde­rile cele mai crude. Dar tocmai pentrucă noi cu­noaştem spiritul de jertfă şi curajul poporului nostru, tre­­bue să ne impunem disciplina ţării şi de a ne încorda la ma­ximum energiile pentru a asi­gura naţiunei franceze binele suprem : pacea”. D. BONNET E­XPLICĂ P­OLITICA E­XTERNĂ A GUVERNULUI FRANCEZ ŞI ANALIZEAZĂ SITUAŢIA INTERNAŢIONALĂ PARIS, 29 (Rador).—D. Georges Bonnet a ţinut azi un discurs la banchetul dat la Angouleme de or­ganizaţia radical-socialistă din sud­­vestul Franţei. MARE DINEU DIPLOMATIC LA PARIS 'un aspect al marei săli de festivități de la Elysée în timpul unui dineu diplo­­mn fiind se­­vede d. Lebrun, președintele Republicii Franceze, iar ulti­mul din stânga e d. G. Tătărescu, ambasadorul României la Paris

Next