România - Capitala, martie 1939 (Anul 2, nr. 270-284)
1939-03-01 / nr. 270
N,( î’12 TELEFOANE! Direcţia: St. Regală No. 1 — 5.57.85. Redacţia şi Secretariatul: Regală No. 1 şi Academiei 37 — 5.57.76. 5.57.88. Secretariat Provincie: Str. Regală No. 1, 5.57.77 Administraţia: Pasagiul Victoriei (fost Imobiliara) Scara C. 5.57.61 şi 4.20.62. Publicitate - Abonamente - Informaţiuni: Str. Const. Miile 9 — 4.89.05. ABONAMENTE: t Un an Şase luni Trei luni Pentru instituţiuni UN AN DE LA PROMULGAREA CONSTITUŢIEI REGELE CAROL II Impresionantele manifestaţii de conştiinţă şi entuziastă adeziune ale poporului român Slujba religioasă de la Patriarhie.Dejunul de la Palatul Regal Cuvântarea d-lui Armand Călinescu vice -preşedintele Consiliului de miniştri RĂSPUNSUL M. S. REGELUI ZIUA înălţării româneşti Ţara întreagă a sărbătorit ori întrun splendid elan naţional, un an de la promulgarea Constituţiei. Ea a ratificat astfel încă odată, la un an după acceptarea plebiscitară din Februarie 1938, mistica logodnă săvârşită atunci intre Naţiune şi Pactul fundamental al ţării, petrecută ca o adevărată minune sub ochii noştri. Minune, pentru că această Lege a legilor este cea dintâi Constituţie care a ieşit ca un elaborat specific din interesele noastre naţionale. Prima Constituţie, din 1866, copiată prea fidel după aceia belgiană a fost un dar oferit ţării de generaţia de la 1848, dar un dar de import. Stropită cu aroma îmbătătoare a fericirii universale, prizată cu voluptate de bonjuriştii noştri, Constituţia de atunci n’a reuşit altceva decât să aşeze ţara ţie un pat al lui Procust, unde i s’au chinuit mădularele mai bine de o jumătate de veac. Nici modificările succesive, parţiale, nici refonta generală dela 29 Martie 1923 nu au avut efecte salutare. Intre ţara legală şi ţara reală se crăpase un abis ce îşi adâncea pantele, an cu an, mai puternic. S’ar putea spune chiar, că în cele două Constituţii, din 1866 şi din 1923, se pot găsi şi cauzele profunde care provocau acele crize latente în conducerea Statului şi în realizarea pe latura creatoare a Naţiunii româneşti. Constituţia abolită în Februarie trecut nu organizase în nici un fel problema cardinală a răspunderii şi a construcţiei, împărţirea în trei a puterilor, departe de-a aduce unitate în colaborare, nu ducea decât la atomizarea, destrămarea şi anihilarea răspunderilor. Anarhia puterii legiuitoare castrase parcă pe acea executivă. Şi în acest timp se forma, atotstăpânitoare şi periculoasă, o nouă castă, a latifundiarilor electorali, selecţionaţi după impudoarea promisiunilor şi a fărădelegilor. Şi iată cum, an cu an, odată cu discrepanţa dintre cele două ţări — cea legală şi cea reală — se ajunsese, sus la instaurarea unui regim unic, al demagogiei deşănţate şi al non-valorilor. Generaţia care a făcut România Mare cu preţul sângelui şi al piepturilor desgolite, vedea cu ochii înlacrămaţi cum opera ei era sortită paraginei sufleteşti iar nava statului în pericol. Iar tinerile generaţii, cari adăstau viitorul promisiilor trandafirii, simţeau că la capătul eforturilor şi muncii lor, nu se găseşte nici răsplată, nici salvare. Amândouă aceste generaţii — până mai acum un an încăerate şi înverşunate pe distrugere şi neavând comun decât dezamăgirile, — şi-au avut eri ziua lor cea mare, împăcate în acelaş crez al muncii, în acelaş simţământ românesc, cu încredere în ele înşişi, dar şi cu încredere reciprocă, generaţiile acestea, cu ochii umeziţi acum de lacrima fericirii, şi-au dat mâna,in acelaş strigăt: „Regele şi Naţiunea, Muncă şi Credinţă“. In inima ţării, unde executorii de noul aşezăminte, sfetnicii de azi, s’au înşiruit alături de cei de eri, sub drapelul Renaşterii Româneşti, pentru a saluta pe Marele Rege Carol al Doilea, în catedrala dela Alba Iulia, unde bisericile înfrăţite au adus slavă celor cu chibzuinţă creiate şi rugi de pace, în bisericile de sat şi de oraş, în şcoli, în săli, pretutindeni, ziua de eri, ziua Înălţării Româneşti, a fost sărbătoarea monarhiei şi a Inimii. La ora 12 a început defilarea. Pornind de lângă grădina Atheneului, coloanele în uniforme albastre ale Frontului Renaşterii Naţionale au defilat prin faţa Palatului Regal. Coloanele de defilare s-au format astfel: In frunte, în uniformă, cu pelerina albă a ordinului „Mihai Viteazul” se afla generalul Petre Georgescu, comandantul Gărzilor Naţionale. Au luat parte toţi membrii Directoratului şi Consiliului superior al Frontului Renaşterii Naţionale, în nouile uniforme. Deasemeni au mai fost de faţă d-nii: Iuliu Haţieganu, fost ministru; general Petre Georgescu, comandantul Gărzilor Naţionale; I. Rădulescu, prim preşedinte al Curţii de Casaţie şi Justiţie; Viforeanu, procuror general la Casaţie; Radu Pascu, procuror general la Curtea de Apel. Prima coloană a fost formată din d-nii consilieri regali dr. Alexandru Vaida-Voevod şi C. Argetoianu, în uniforma F. R. N.; d-nii Armand Călinescu, Victor Iamandi, Victor Slăvescu, Mitiţă Constantinescu, I. Bujoili, Mihail Ralea, Petre Andrei, Silviu Dragomir şi Grigore Gafencu, de a î move în uniformă şi încoronaţi. Urmau apoi ceilalţi membri ai guvernului, ai Directoratului şi ai Consiliului superior al Frontului Renaşterii Naţionale, înalţii demnitari ai Ţării, îmbrăcaţi în uniforme albastre, au defilat în faţa Palatului. In urmă, la câteva sute de metri venea muzica regimentului de jandarmi pedeştri, un batalion din Garda Naţională şi delegaţii de săteni din toate ţinuturile ţârii, îmbrăcaţi in costumele naţionale şi pe piept cu scutul galben cu insilgna albastră a Frontului. Urmau apoi asociaţiile patriotice şi de foşti luptători, cu drapele; Asoc. orfanilor şi văduvelor cu preşedintele lor, d. I. Niţoiu; Federaţia Naţională a foştilor luptători „Regele Ferdinand”; Asociaţia surorilor de caritate; Asoc. „Bărbăţie şi Credinţă” cu filiala Ploeşti; Voluntarii de războiu; Legiunea României; In balconul Palatului Regal din Calea Victoriei, M. S. Regele şi Marele Voevod Mihai de Alba Iulia, au primit defilarea înalţilor demnitari, conducători şi membri ai Frontului Renaşterii Naţionale cari au dat onorul cu salutul frontului, ridicând mâna dreaptă. Cu acelaş salut au răspuns Suveranul şi Marele Voevod Mihai celor cari defilau şi publicului care aclama. In faţa Palatului şi pe Calea Victoriei până aproape de palatul Poştei, scuturi mari galbene cu crucea albastră a Frontului şi drapele tricolore, decor de basm pentru această grandioasă defilare şi manifestaţie a poporului. Pretutindeni inscripţia: REGE LE ŞI NAŢIUNEA, MUNCĂ ŞI CREDINŢA. DEJUNUL DE LA PALAT După defilare, membrii Consiliului superior al Frontului Renaşterii Naţionale au luat parte la un dejun oferit la Palatul Regal de Maiestatea Sa Regele. La solemnitatea care a avut loc la orele 12,30 în Sala Tronului, ca şi la dejunul care a urmat la Palatul Regal, au luat parte. Domnii Consilieri Regali: General Arthur Văitoianu, dr. Al. Vaida-Voevod, G. Mironescu, C. Argetoianu şi Gen. Adjutant Ernest Baliff, membrii Guvernului în frunte cu d. Armand Călinescu, vice-preşedinte al Consiliului de miniştri, d-nii subsecretari de stat, membrii MS. Regele şi Marele Voevod Mihai primesc defilarea M. S. Regele şi Merele Voevod Mihai primind defilarea din balconul Palatului Regal soc. „Victoria”; subofiţerii pensie- ofiţerilor de rezervă; liga foştilor nari cu filiala din Brăila; soc. „Făui- luptători, grade inferioare; Asoc.ritorii României Mari”; Cercul sub- „Marele Voevod Mihai”, etc. TE DEUM-UL DELA PATRIARHIE la ora II, s-a oficiat la Patriarhie în Tedeum la care au luat parte d-nii: Ernest Urdăreanu, ministrul Casei Regale şi mare şambelan, reprezentând pe Maiestatea Sa Regele Carol I; I. V. Stîrcea, mare maestru de ceremonii al Curţii Regale şi ministru plenipotenţiar; Ernest Ballif, administratorul Domeniilor Coroanei; general Ilasievici; col. Măilescu col. Dămăceanu, aghiotant al Măriei Sale Marelui Voevod Mihai de Alba Iulia; consilieri regali C. Argetoianu şi Alex. Vaida-Voevod; Armand Călinescu, vice-preşedinte al consiliului de miniştri, ministru de Interne şi au-toterim la ministerul Apărării Naţionale; Victor Slăvescu, ministrul înzestrării Armatei; Mihail Ghelmegeanu, ministrul Comunicaţiilor; Mitiţă Constantinescu, ministrul de Finanţe şi guvernator al Băncii Naţionale; Ion Bujor, ministrul Economiei Naţionale; Mihail Ralea, ministrul Muncii; N. Cornăţeanu, ministrul Agriculturii şi Domeniilor; Petre Andrea, ministrul Educaţiei Naţionale; g-ral N. Marinescu, ministrul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale; Silviu Dragomir, ministrul pentru Minorităţi; N. Zigre, ministrul Cultelor şi Artelor; Mihail Şerban, subsecretar de stat la ministerul Agriculturii şi Domeniilor; Eugen Titeanu, subsecretar de stat al Presei şi Propagandei; Miihail Măgureanu, subsecretar de stat la preşedinţia consiliului de miniştri; pr. Nae Popescu, subsecretar de stat la ministerul Cultelor şi Artelor; D. V. Toni, subsecretar de stat la ministerul Educaţiei Naţionale; Ion Marin Sadoveanu, subsecretar de stat la ministerul Artelor; g-ral Gheorghe Mihail, subsecretar de stat la ministerul Apărării Naţionale; Victor Jinga, subsecretar de stat la ministerul Economiei Naţionale; Coriolan Băran, subsecretar de stat la ministerul de Interne; generali N. Ciupercă şi Gh. Argeşanu, foşti miniştri, general Atanasiu, inspector general de armată; amiral Bărbuneanu, Stoicescu, Liteanu, Telemac, Iarca; generali Sichitiu, Popescu- David; colonei; Ionescu-Munte, Archip, Râmniceanu, Dumitrescu, şeful protocolului garnizoanei; Dudu Vlahide, secretar general la preşedinţia consiliului de miniştri; Gh. Moţăţeanu, secretarul general al poliţiei municipiului Bucureşti; rectori Stoicescu şi Răducanu; Andrei Radian, I. Gr. Perieţeanu, dr. Hortolomei, general Manu, Hagi Anton, prof. Vâlcovitsi, Macovei, director general al Căilor Ferate; D. Mociorniţa, etc. Continuare in pag. 5-a membrii guvernului :ХеШап«1 in garfe Ц S. Regelui Ь