România - Capitala, martie 1939 (Anul 2, nr. 270-284)

1939-03-01 / nr. 270

N,( î’1­2 TELEFOANE! Direcţia: St. Regală No. 1 — 5.57.85. Redacţia şi Secretariatul: Regală No. 1 şi Academiei 37 — 5.57.76. 5.57.88. Secretariat Provincie: Str. Regală No. 1, 5.57.77 Administraţia: Pasagiul Victoriei (fost Imobiliara) Scara C. 5.57.61 şi 4.20.62. Publicitate - Abonamente - Informaţiuni: Str. Const. Miile 9 — 4.89.05. ABONAMENTE: t Un an Şase luni Trei luni Pentru instituţiuni UN AN DE LA PROMULGAREA CONSTITUŢIEI REGELE CAROL II Impresionantele manifestaţii de conştiinţă şi entuziastă adeziune ale poporului român Slujba religioasă de la Patriarhie.­Dejunul de la Palatul Regal Cuvântarea d-lui Armand Călinescu vice -­preşedintele Consiliului de miniştri RĂSPUNSUL M. S. REGELUI ZIUA înălţării româneşti Ţara întreagă a sărbătorit ori întrun splendid elan naţional, un an de la promulgarea Constitu­ţiei. Ea a ratificat astfel încă odată, la un an după acceptarea plebiscitară din Februarie 1938, mistica logodnă săvârşită atunci intre Naţiune şi Pactul funda­mental al ţării, petrecută ca o adevărată minune sub ochii noştri. Minune, pentru că această Lege a legilor este cea dintâi Constitu­­­ţie care a ieşit ca un elaborat spe­cific din interesele noastre naţio­nale. Prima Constituţie, din 1866, co­piată prea fidel după aceia bel­giană a fost un dar oferit ţării de generaţia de la 1848, dar un dar de import. Stropită cu aroma îmbătătoare a fericirii universale, prizată cu voluptate de bonjuriştii noştri, Constituţia de­ atunci n’a reuşit altceva decât să aşeze ţara ţie un pat al lui Procust, unde i s’au chinuit mădularele mai bine de o jumătate de veac. Nici modificările succesive, par­ţiale, nici refonta generală dela 29 Martie 1923 nu au avut efecte salutare. Intre ţara legală şi ţara reală se crăpase un abis ce îşi adâncea pantele, an cu an, mai puternic. S’ar putea spune chiar, că în cele două Constituţii, din 1866 şi din 1923, se pot găsi şi cauzele profunde care provocau acele crize latente în conducerea Sta­tului şi în realizarea pe latura creatoare a Naţiunii româneşti. Constituţia abolită în Februarie trecut nu organizase în nici­ un fel problema cardinală a răspun­derii şi a construcţiei, împărţi­rea în trei a puterilor, departe de-a aduce unitate în colaborare, nu ducea decât la atomizarea, destrămarea şi anihilarea răspun­derilor. Anarhia puterii legiuitoare castrase par­că pe acea executivă. Şi în acest timp se forma, atot­­stăpânitoare şi periculoasă, o nouă castă, a latifundiarilor electorali, selecţionaţi după impudoarea pro­misiunilor şi a fărădelegilor. Şi iată cum, an cu an, odată cu dis­crepanţa dintre cele două ţări — cea legală şi cea reală — se ajun­sese, sus la instaurarea unui re­gim unic, al demagogiei deşăn­ţate şi al non-valorilor. Generaţia care a făcut Româ­nia Mare cu preţul sângelui şi al piepturilor desgolite, vedea cu ochii înlacrămaţi cum opera ei era sortită paraginei sufleteşti iar nava statului în pericol. Iar ti­nerile generaţii, cari adăstau vii­torul promisiilor trandafirii, sim­ţeau că la capătul eforturilor şi muncii lor, nu se găseşte nici răs­plată, nici salvare. Amândouă aceste generaţii — până mai acum un an încăerate şi înverşunate pe distrugere şi neavând comun decât dezamăgi­rile, — şi-au avut eri ziua lor cea mare, împăcate în acelaş crez al muncii, în acelaş simţământ ro­mânesc, cu încredere în ele înşişi, dar şi cu încredere reciprocă, ge­neraţiile acestea, cu ochii umeziţi acum de lacrima fericirii, şi-au dat mâna,­in acelaş strigăt: „Re­gele şi Naţiunea, Muncă şi Cre­­dinţă“. In inima ţării, unde executorii de noul aşezăminte, sfetnicii de azi, s’au înşiruit alături de cei de eri, sub drapelul Renaşterii Ro­mâneşti, pentru a saluta pe Ma­rele Rege Carol al Doilea, în ca­tedrala dela Alba Iulia, unde bi­sericile înfrăţite au adus slavă celor cu chibzuinţă creiate şi rugi de pace, în bisericile de sat şi de oraş, în şcoli, în săli, pre­tutindeni, ziua de eri, ziua Înăl­ţării Româneşti, a fost sărbătoa­rea monarhiei şi a Inimii. La ora 12 a început defilarea. Pornind de lângă grădina Athe­­neului, coloanele în uniforme albas­tre ale Frontului Renaşterii Naţio­nale au defilat prin faţa Palatului Regal. Coloanele de defilare s-au format astfel: In frunte, în uniformă, cu pele­rina albă a ordinului „Mihai Vitea­zul” se afla generalul Petre Geor­­gescu, comandantul Gărzilor Na­ţionale. Au luat parte toţi membrii Di­rectoratului şi Consiliului superior al Frontului Renaşterii Naţionale, în nouile uniforme. Deasemeni au mai fost de faţă d-nii: Iuliu Haţieganu, fost minis­tru; general Petre Georgescu, co­mandantul Gărzilor Naţionale; I. Rădulescu, prim preşedinte al Curţii de Casaţie şi Justiţie; Viforeanu, procuror general la Casaţie; Radu Pascu, procuror general la Curtea de Apel. Prima coloană a fost formată din d-nii consilieri regali dr. Alexandru Vaida-Voevod şi C. Argetoianu, în uniforma F. R. N.; d-nii Armand Călinescu, Victor Iamandi, Victor Slăvescu, Mitiţă Constant­inescu, I. Bujoili, Mihail Ralea, Petre Andrei, Silviu Dragomir şi Grigore Gafencu, de a î­ move în uniformă şi încoronaţi. Urmau apoi ceilalţi membri ai gu­vernului, ai Directoratului şi ai Con­siliului superior al Frontului Rena­şterii Naţionale, înalţii demnitari ai Ţării, îmbră­caţi în uniforme albastre, au defi­lat în faţa Palatului. In urmă, la câteva sute de metri venea muzica regimentului de jan­darmi pedeştri, un batalion din Gar­da Naţională şi delegaţii de săteni din toate ţinuturile ţârii, îmbrăcaţi in costumele naţionale şi pe piept cu scutul galben cu insilgna albastră a Frontului. Urmau apoi asociaţiile patriotice şi de foşti luptători, cu drapele; Asoc. orfanilor şi văduvelor cu pre­şedintele lor, d. I. Niţoiu; Federaţia Naţională a foştilor luptători „Re­gele Ferdinand”; Asociaţia surorilor de caritate; Asoc. „Bărbăţie şi Cre­dinţă” cu filiala Ploeşti; Voluntarii de războiu; Legiunea României; In balconul Palatului Regal din Calea Victoriei, M. S. Regele şi Marele Voevod Mihai de Alba Iulia, au primit defilarea înalţi­lor demnitari, conducători şi membri ai Frontului Renaşterii Naţionale cari au dat onorul cu salutul frontului, ridicând mâna dreaptă. Cu acelaş salut au răspuns Su­veranul şi Marele Voevod Mihai celor cari defilau şi publicului care aclama. In faţa Palatului şi pe Calea Victoriei până aproape de pala­tul Poştei, scuturi mari galbene cu crucea albastră a Frontului şi drapele tricolore, decor de basm pentru această grandioasă defi­lare şi manifestaţie a poporului. Pretutindeni inscripţia: REGE­­ LE ŞI NAŢIUNEA, MUNCĂ ŞI CREDINŢA. DEJUNUL DE LA PALAT După defilare, membrii Con­siliului superior al Frontului Re­naşterii Naţionale au luat parte la un dejun oferit la Palatul Re­gal de Maiestatea Sa Regele. La solemnitatea care a avut loc la orele 12,30 în Sala Tronului, ca şi la d­ejunul care a urmat la Pala­­tul Regal, au luat parte. Domnii Consilieri Regali: Gene­ral Arthur Văitoianu, dr­. Al. Vai­­da-Voevod, G. Mironescu, C. Arge­toianu şi Gen. Adjutant Ernest Ba­­liff, membrii Guvernului în frunte cu d. Armand Călinescu, vice-pre­­şedinte al Consiliului de miniştri, d-nii subsecretari de stat, membrii M­­S. Regele şi Marele Voevod Mihai primesc defilarea M. S. Regele şi Merele Voevod Mihai primind defilarea din bal­conul Palatului Regal soc. „Victoria”; subofiţerii pensie-­ ofiţerilor de rezervă; liga foştilor nari cu filiala din Brăila; soc. „Făui- luptători, grade inferioare; Asoc.­ritorii României M­ari”; Cercul sub-­ „Marele Voevod Mihai”, etc. TE­ DEUM-U­L DELA PATRIARHIE l­a ora II, s-a oficiat la Patriar­hie în Tedeum la care au luat par­te d-nii: Ernest Urdăreanu, minis­trul Casei Regale şi mare şambelan, reprezentând pe Maiestatea Sa Re­gele Carol I; I. V. Stîrcea, mare maestru de ceremonii al Curţii Re­gale şi ministru plenipotenţiar; Ernest Ballif, administratorul Do­meniilor Coroanei; general Ilasie­­vici; col. M­ăilescu col. Dămăcea­­nu, aghiotant al Măriei Sale Mare­lui Voevod Mihai de Alba Iulia; consilieri regali C. Argetoianu şi Alex. Vaida-Voevod; Armand Căli­nescu, vice-preşedinte al consiliului de miniştri, ministru de Interne şi au-toterim la ministerul Apărării Naţionale; Victor Slăvescu, minis­trul înzestrării Armatei; Mihail Ghelmegeanu, ministrul Comunica­ţiilor; Mitiţă Constantinescu, mini­strul de Finanţe şi guvernator al Băncii Naţionale; Ion Bujor, mini­strul Economiei Naţionale; Mihail Ralea, ministrul Muncii; N. Cornă­­ţeanu, ministrul Agriculturii şi Do­meniilor; Petre Andrea, ministrul Educaţiei Naţionale; g-ral N. Mari­­nescu, ministrul Sănătăţii şi Ocro­tirilor Sociale; Silviu Dragomir, mi­nistrul pentru Minorităţi; N. Zigre, ministrul Cultelor şi Artelor; Mihail Şerban, subsecretar de stat la mi­nisterul Agriculturii şi Domeniilor; Eugen Titeanu, subsecretar de stat al Presei şi Propagandei; Miihail Mă­­gureanu, subsecretar de stat la pre­şedinţia consiliului de miniştri; pr. Nae Popescu, subsecretar de stat la ministerul Cultelor şi Artelor; D. V. Toni, subsecretar de stat la minis­terul Educaţiei Naţionale; Ion Ma­rin Sadoveanu, subsecretar de stat­ la ministerul Artelor; g-ral Gheor­­­ghe Mihail, subsecretar de stat la ministeru­l Apărării Naţionale; Vic­tor Jinga, subsecretar de stat la mi­nisterul Economiei Naţionale; Co­­riolan Băran, subsecretar de stat la ministerul de Interne; generali N. Ciupercă şi Gh. Argeşanu, foşti mi­niştri, general Atanasiu, inspector general de armată; amiral Bărbu­­neanu, Stoicescu, Liteanu, Telemac, Iarca; generali Sichitiu, Popescu- David­; colonei; Ionescu-Munte, Ar­­chip, Râmniceanu, Dumitrescu, şe­ful protocolului garnizoanei; Dudu Vlahide, secretar general la preşe­dinţia consiliului de miniştri; Gh. Moţăţeanu, secretarul general al poliţiei municipiului Bucureşti; rec­tori Stoicescu şi Răducanu; Andrei Radian, I. Gr. Perieţeanu, dr. Hor­­tolomei, general Manu, Hagi Anton, prof. Vâlcovitsi, Macovei, director general al Căilor Ferate; D. Mocior­­niţa, etc. Continuare in pag. 5-a membrii guvernului :ХеШап«1 in garfe Ц S. Regelui Ь

Next