România - Provincie, martie 1939 (Anul 2, nr. 270-284)

1939-03-01 / nr. 270

După înălţătoarele serbări dela Sibiu şi Iaşi prin care s’a inaugurat Serviciul Social în Ardeal şi în ţinu­turile Nistru, Prut, Suceava şi Dună­rea de jos,­­ a venit ori şi rândul celorlalte ţinuturi să răspundă înal­tei chemări a M. S. Regelui de a se înrola în Serviciul Social. La Funda­ţia regală „Principele Carol" a avut loc ori o însufleţită sărbătoare, în­treaga intelectualitate din ţinuturile Bucegi, Olt, şi Marea a răspuns cu însufleţire şi cu mişcător entuziasm chemării Regelui, ctitor de Ţară Nouă. Faptul că serbarea aceasta s a desfăşurat chiar în localul Fundaţiei Majestăţii Sale, — adică între zidu­rile în care Marele Rege încă de pe vremea când era Principe de Coroa­nă lucra deseori cot la cot cu sluj­başii Ctitoriei Sale, — frământând gânduri şi trasând drumuri de acti­vitate, — care toate stau azi la te­melia marei reforme a Serviciului Social, — a făcut ca elanul şi entu­ziasmul adunării, — biciuite par’că de umbra Regescului Ctitor, —să ia forme din cele mai calde şi isbucni­­toare. Pentrucă, — precum aşa de fru­mos şi just a arătat d. profesor D. Gusti în cuvântarea sa, — Serviciul Social de azi, — e în liniile lui mari, consacrarea unei iniţiative mai de demult a Regelui nostru. — Casa Culturii poporului, — iar întreaga sevă a acestei reforme se trage din gândurile şi din grija Măriei Sale pentru ridicarea poporului­ , întreaga cuvântare a preşedinte­lui Serviciului Social, — a fost de la început până la sfârşit un istoric al gândurilor, străduinţelor şi înfăptui­rilor regale, — care toate stau la baza Serviciului Social. Majestatea Sa Regele întemeiând în 1921 Casa Culturii Poporului, — a trasat de pe atunci şi programul şi rosturile Serviciului Social de azi. El este părintele acestei măreţe reforme de ridicare a ţării, — şi cine răspunde cu însufleţire chemărilor ei, — acela îşi serveşte Regele şi Ţara, care au făcut donaţii pentru cămi­nele culturale: d. director general G. Crăciun (Discorn), donează un milion anual pentru ridicarea de acţiune a satului său natal, dr. Si­mion, patru sute mii lei pentru că­minul Făureşti din Vâlcea, pr. Za­­berca din Banatul Iugo­slav, două case pentru căminul cultural, dr. Mitulescu, un milion lei pentru că­minul Poenari-Vulpeşti, Ilfov, dr. Ştefan Ionescu-Câmpina, donează un imobil, d. Emil Socec, un imobil pentru căminul cultural Buturugeni Ilfov. Apoi d-nii: general Scărişo­­reanu trei sute mii lei, Tache Pro­­­­topopescu, patru sute mii lei, Petre­­ Isvoranu, local şi teren, g-ral D. Po­­­pescu, una sută mii lei. Adunarea aduce mulţumiri aces­tor donatori. După ce dă anumite îndrumări di­rectorilor şi inspectorilor de cămine culturale, d. prof. D. Gusti, citeşte în aplauzele adunării următoarea telegramă, trimisă M. S. Regelui. „Adunaţi în Bucureşti la sediul întrei Fundaţii Culturale a Maies­tăţii Voastre, unde ne simţim mai aproape şi pătrunşi de gândul încă din 1920 al Maiestăţii Voastre de ridicare a ţăranului şi a Ţării, — prin Casa Culturii Poporului, — re­zidenţii regali şi episcop, precum şi directori şi inspectori ai insti­tuţiei noastre din cele trei ţinuturi: Bucegi, Olt şi Marea, după ce am luat împreună hotărîrile trebuin­­coase pentru o cât mai repede şi temeinică schimbare în fapte a pre­vederilor mântuitoare cuprinse în După terminarea sernării, întrea­ga asistenţă a mers la restaurantul Splendid Park”, unde a avut loc o masă însufleţită şi colegială. Primul a luat cuvântul p. s. Epis­cop Grigore Leu, al Argeşului, care, într-o înălţătoare cuvântare a toas­tat pentru M. S. Regele, binecuvân­­tându-L şi urându-I multă sănătate pentru binele şi propăşirea Ţării. C. rezident regal Dinu Simion, spune că trăim în epoca preamări­rii marilor energii. Nu se mai poate concepe astăzi un popor fără­ ace­ste energii. Serviciul Social este un măreţ plan ieşit din gândul M. S. Regelui, pentru ridicarea şi propăşi­rea Ţării, închină apoi pentru d. prof. D. Gusti, preşedintele serviciu­lui Social. D. prof. Alexianu, rezidentul regal legea Serviciului Social, ne îngă­duim să Vă încredinţăm, Sire, de marea însufleţire şi întregul devo­tament cu care pornim la lucru, a­­vând înaintea ochilor, îndemnul şi pilda creatoare a Regelui tuturor Românilor’*. (ss) Episcop Grigore Leu al Ar­geşului, rezident regal al ţinutului Bucegi, prof. G. Alexianu, rezident regal al ţinutului Marea, N. Ottescu, rezident regal al ţinutului Olt, Dinu Simion. Preşedintele Serviciului Social Ministru (ss) D. GUŞTI al ţinuu­tului Bucegi, spune că întreg ţinutul Bucegi, răspunde cu însufle­ţire la chemarea serviciului social, adăugând că ne găsim astăzi în­­tr’unul din cele mai mari momente ale istoriei noastre. Suntem lângă d-voastră, d-le ministru, — conti­nuă d-sa, — ca să cinstim floarea rară de credinţă şi jertfă pe care ne-o oferă M. S. Regele. In numele ţinutului ce am onoare , să-l con­duc, vă asigur de toată dragostea şi de tot concursul nostru. D. dr. Banu, directorul Regionalei Bucegi, al Serviciului Social aduce cuvântul său de recunoştinţă faţă de d. preşedinte al Serviciului So­cial, că l-a chemat în slujba unei munci în care a crescut până astăzi. Şi apoi d-sa continuă: m-am re­găsit cu prieteni cu care acum 20 de ani ne-am întâlnit la aceeaşi muncă. Suntem o garanţie, d-le mi­nistru. Bizuiţi-vă pe noi şi aveţi în­credere în puterea noastră d° mun­că şi de jertfă. Mai vorbesc apoi d-nul: G-ral Ră­dulescu, în numele Căminelor Cul­turale ostăşeşti; general Bengliu, în numele jandarmeriei; Dumitriu, în numele Ţinutului Marea; dr. Coli­man, în numele „Astrei“ şi ţinutului Bucegi, şi Făgeţel, în numele ţinu­tului Olt, toţi asigurând pe d. prof. Guşti de întregul devotament şi concurs pentru izbânda serviciului social. RĂSPUNSUL D-LUI PIROF. GUSTI La această masă atât de cordială, domneşte totuşi un spirit războinic. Intr’adevăr, suntem în plină luptă. Suntem atraşi, chemaţi să împli­nim un gând al Regelui nostru. O spun cu toată sinceritatea, că în această luptă, eu nu am nici un merit, decât acela că port stindar­dul. Drapelul acesta este al Regelui. Să-l apărăm cu toată demnitatea. Nu eu merit elogiile, fiindcă eu nu fac altceva, decât să-mi împlinesc datoria. Sunt în serviciul comandat. Când sub cutele acestui drapel a­­vem Biserica când avem reprezen­tanţii autorităţii şi M. S. Regelui, rezidenţii regali,­ când avem atâţia glorioşi şi iluştri generali, când a­­vem pe de altă parte toată floarea intelectualităţii româneşti, când a­­vem deci armata aceasta atât de bine echipată sufleteşte, nu se poate să nu fim biruitori. Şi trebue să fim biruitori pentru binele Ţării şi mulţumirea Regelui, care a frământat ani de zile aceste probleme. Fiindcă o altă îndatorire mă face să plec peste puţină vreme din ţară, vă rog să nu uitaţi pe a­­cela care nu vă va uita. Să fim cu toţii cât mai mult la înălţime. Să trăiţi. Banchetul a luat sfârşit la ora 4 p. m. într’o atmosferă caldă şi pri­etenească. Ar. B. 1 III 1939 ROMANIA Nr. 270 INTELECTUALII DIN ŢINUTURILE BUCEGI, OLT ŞI MAREA răspund cu însufleţire la chemarea M. S. REGELUI CAROL II de a se înrola la munca pentru RIDICAREA CULTURALA A SATELOR Cuvântarea d-lui prof. Dimitrie Gusti, PREŞEDINTELE SERVICIULUI SOCIAL şi telegrama trimisă M. S. Regelui cu prilejul ÎNĂLŢĂTOAREI SERBĂRI DE LA FUNDAŢIA „PRINCIPELE CAROL” Telegrama trimisa M. S. Regelui Banchetul M. S. REGELE CAROL AL II-lea SOLEMNITATEA Solemnitatea s-a deschis cu un serviciu divin oficiat de P. S. e­­piscop Grigore al Argeşului încon­jurat de preoţii: Gr. Popescu, G. N. Dumitrescu-Bistriţa, D. Nicolescu- Ploeşti şi diaconul G. Marinescu. Erau de faţă: d. Dinu Simion, re­zidentul regal al ţinutului Olt, prof. Alexianu, rezidentul regal al ţinu­­tului Bucegi şi d. N. Ottescu rezi­dentul regal al ţinutului Marea. In asistenţă am notat pe d-nii: g-ral. Alimănescu, g-ral. Bengliu, dr. Banu, fost ministru, g-ral. Rădulescu, prof. St. Şoimescu, g-ral. Skeletti, g-ral. Dombrowschi, primarul Capitalei, etc. etc. încă de la ora 9.30, sala devenise neîncăpătoare , pentru toţi intelec­­tualii, veniţi să ia parte la însufle­ţită serbare, răspunzând cu entu­ziasm înaltei chemări a M. S. Rege­lui. CUVÂNTAIR­EA P. S. EPISCOP GIR­IGORE LEU Faptul că Serviciul Social îşi în­cepe astăzi activitatea cu binecu­vântarea Bisericii, e o chezăşie că Mâine vom sărbători cu toţii co­memorarea unui an de la promulga­rea Constituţiei Regele Carol II. Toate căminele noastre vor îm­brăca haine de sărbătoare şi vor lămuri poporului însemnătatea ace­stei zile de proporţii istorice. Noi ,ci, a cum am fi putut săr­_­bători mai bine această zi, menită a proslăvi şi de a consacra spiritul Constituţiei celei noui, decât che­­mându-vă pe toţi aci. Noi proslăvim Constitu­ţia printr’un act de mun­că, fiindcă această Consti­tuţie însăşi e un imn adus muncii. Datoria cea mai mare a ceasului de faţă este ace­ia de a încadra munca in­dividului în munca colec­tivă. Serviciul Social e rezul­tatul unui proces de gân­dire, el e triumful gân­dului unui Mare Rege. Noi suntem chemaţi ca prin munca noastră, prin jertfa noastră,­­ să dăm viaţă Constituţiei. Unul din muitele instru­mente pe care ni le pune la îndemână iniţiativa re­gească e Serviciul Social. Ser­vietul social nu e o improviza­ţie. Noi comemorăm obârşia serviciu­lui social în gândul Regelui nostru, încă din anul 1921 M. S. Regele Ca­rol Ii, pe atunci Principe moşteni­tor, printr-o intuiţie clarvăzătoare, aşi putea zice genială. Şi-a dat seama că toate reformele sociale şi politice nu-şi vor atinge scopul, fără o pre­gătire culturală a poporului. Animat de gândul acesta al ridi­cării culturale a ţărănimii1, M. S. va izbuti în împlinirea idealurilor şi rosturilor sale. Fiecare om se naşte debitor al so­cietăţii. In Serviciul Social găsesc o admirabilă îmbinare a comanda­mentelor sociale cu cele religioase. Noi Biserica, binecuvântăm CU toată căldura sufletului nostru munca d-voastră, pentru că ştim că niciodată ca astăzi Ţara Românea­scă nu are mai multe nevoi de bine­facerile Serviciului Social. Eu ca Episcop, cunosc foarte bine situaţia socială a satelor noastre. Ea este cum nu se poate mai dureroasă. Am marea nădejde că acum însă o vom îndrepta, fiindcă astăzi inte­lectualii din toate colţurile ţării au înţeles să răspundă înţeleptului no­stru Rege, şi au înţeles că trebue să muncească sub luminata d-voastră conducere, pentru ridicarea satelor. Să slăvim pe Dumnezeu şi să as­cultăm de Regele nostru. Binecuvântez munca d-voastră şi rog pe bunul Dumnezeu să vă ducă la izbândă. (D. prof. Gusti propune ca P. S. Episcop Grigore, să prezideze adu­narea). Regele a înfiinţat Casa Culturii Po­porului. Noi n’am făcut altceva la Funda­ţie şi nu facem altceva acum prin serviciul social, decât să punem în practică idealurile Casei Culturii Po­porului, la baza căreia stau gându­rile M. S. Regelui. (D. prof. Gusti citeşte puternicul discurs pe care M. S. Regele, pe a­­tunci Principe de Coroană, l-a ţinut în 1921, discurs plin de înţelepciune şi de profetism, care stă la baza Serviciului Social de azi). Casa Culturii Poporului avea două mari meniri: Educaţia fizică a poporului şi cultura minţii şi a su­fletului. Prima a fost înfăptuită prin Oficiul Naţional de Educaţie Fi­zică. Deabia azi se înfăptueşte cea­laltă: Serviciul Social. Aci, în această sală, lu­cra dese­ori la biuroul său de lucru Princi­pele Carol şi toate gândurile Lui de atunci stau astăzi la baza muncii noastre. Va să zică noi sărbătorim odată cu Constituţia de azi, gândul care a stat de mult la baza serviciului so­cial. E BINE SA STIE TOATA LUMEA, CA ATAT LA INALTATOARELE SERBĂRI DE LA SIBIU, LA CARE A LUAT PARTE TOATA INTELEC­TUALITATEA ARDEALULUI, IN­­CADRATA IN VENERABILA SO­CIETATE „ASTRA”, CAT SI LA EN­TUZIASTA SERBARE DE LA IASI, PRECUM SI ASTAZI, NOI NU FA­CEM ALTCEVA, DECÂT SA SĂR­BĂTORIM TRIUMFUL GÂNDULUI REGAL. Legea serviciului social preconi­zează o reformă morală şi culturală a ţării. Pentru realizarea ţelurilor ei, noi trebue să transformăm capi­talul uman, adică să sădim în su­fletul poporului deprinderi bune şi folositoare. Pe această cale, noi în­tâlnim un mare legislator: realita­tea românească. Noi nu impunem nimic, nu decre­tam nimite. Ascultăm, cercetăm şi numai după aceasta preconizăm so­luţii. Noi nu vrem o cultură impusă, ci dirijată,, şi anume pe necesităţile reale. CĂMINUL CULTURAL Nu ne cunoaştem ţara, nu ne cu­noaştem întreaga diversitate a rea­lităţii ţărăneşti, noi n’avem până acum, de pildă, un tratat despre rasa românească, decât unul făcut de un străin, Pittard. Organizarea acţiunii la sate are la bază, căminul cultural. Ce e a­­cest cămin? Se crede că el ar fi pe deasupra autorităţilor constituite ale unui sat. Aceasta este o mare greşeală. Căminul cultural nu face altceva decât ajută, sprijină şi a­­dânceşte acţiunea bisericii, şcoalei şi a tuturor celorlalte institutiuni ale ţării. Căminul cultural are la baza sa patru principii fundamentale: prin­cipiul de coordonare, principiul ac­­ţiunei directe, principiul solidarităţii şi principiul localist sau al descen­tralizării. D. prof. Gusti lămureşte în mod amplu fiecare din aceste principii. Apoi d-sa continuă: reforma a­­ceasta a noastră ar fi compromisă însă fără o reformă a oamenilor. De aceea noi ne-am gândit să în­fiinţăm şcoli în care să pregătim elitele sociale ale satelor şi oraşelor. In şcolile ţărăneşti, noi nu dăm atât cunoştinţe ori diplome, ci căutăm să sădim deprinderi noui. Punem mare preţ pe puterea exemplului. Am înfiinţat apoi şcoli pentru ti­neret. Toţi cei opt mii de studenţi care vor fi înrolaţi în munca ser­viciului social, vor trece prin aceste şcoli: şcoli de echipieri, de şefi de echipe, de comandanţi. Precum se vede, toată activitatea noastră face parte dintr’un sistem care are la bază, programul trasat de M. S. Re­gele. Serviciul Social nu are altă am­biţie decât aceea de a pune în apli­care, datoria de a servi. NOI NU UMBLAM DUPA MĂRIRI. NOI TREBUE SA SERVIM. E O PO­RUNCA A REGELUI SI A CON­ŞTIINŢEI NOASTRE. SA SERVIM, fiindcă numai asa ne împli­nim O SFANTA datorie fata DE REGE SI FATA DE TARA. IN ACESTE MOMENTE SOLEMNE SA NE LUAM UN SACRU ANGA­JAMENT: VOM MUNCI DIN TOATE PUTERILE NOASTRE PANA LA JERTFA, CHIAR A FIINŢEI NOAS­TRE, PENTRU TRIUMFUL GÂN­DURILOR M. S. REGELUI, CARE TOATE SUNT PUSE IN SLUJBA TARII. TRAIASCA M. S. REGELE. D. prof. Papadopol­ T. Severin, din partea directorilor şi inspectorilor căminelor judeţene, asigură pe d. prof. Gusti, de întreaga muncă a acestor ostaşi ai serviciului social. SPRIJINITORI AI CĂMI­NELOR CULTURALE După ce dă citire deciziilor de numire a preşedinţilor, directorilor şi inspectorilor din ţinuturile: Bu­cegi, Olt şi Mare, d. prof. Gusti, preşedintele Serviciului Social, ci­tează pe următorii fii ai satelor. Cuvântarea d-lui prof. D. Gusti CEREMONIALUL INVESTI­RII STRAJEREŞTI COMUNICATUL STRĂJII ŢĂRII Straja Ţării face cunoscut tuturor unităţilor şi comandanţilor ei că regulile ordonate şi ceremonialele prescrise trebuesc­ executate cu cea mai mare sfinţenie Tinerii care intră în cadrele miş­cării străjereşti au voie să poarte până la învestirea lor, numai basca albă şi uniforma fără insigne, fular şi centură. Investirea se face după o prealabilă introducere în toate regu­lile şi îndatoririle străjereşti cu­ anu­mite probe şi cu un deosebit cere­monial în faţa întregii unităţi. Ceremonialul învestirii străjereşti constă din: — Ceremonialul ridicării Pavilio­nului — Serviciul divin de câmp — Cuvântul preotului, după care comandantul unităţii ros­teşte formula: „In numele Marelui Străjer te învestesc străjer (ă). Fii vrednic şi demn”. Cu această ocazie înmânează celui învestit fularul şi centura. Cel învestit strânge mâna comandantului, îşi aşează fularul şi se încinge cu centura, rostind apoi formula: , Voiu fi vrednic şi demn străjer (ă), în timp ce corul cântă „Imnul Investirii”. Străjerul (a) în­vestit are voie să poarte uniforma străjerească completată fără insigne. Insignele străjereşti S£ distribuie cu dreptul de a putea fi purtate abia după un an de activitate, în cadrul marei solemnităţi a­ patronului stră­­jeresc care este Sft. Gheorghe Birui­torul, zi în care străjerii (ele) se lea­gă definitiv de mişcarea noastră, printr’o făgăduinţă (cei între 7-14 ani) şi printr’un legământ solemn (cei între 14-21 ani). Această solemnitate are loc în ca­drul stolurilor cu un deosebit cere­monial după cum urmează: — Ceremonialul ridicării Pavilio­nului — Serviciul divin de câmp — Cuvântul preotului — Rostirea formulei — după co­mandantul unităţii, cu mâna pe drapel, care va fi apoi sărutat, după care corul va intona „Legământul nostru". Formula Făgăduinţei (7-14 ani) este: „Cred în Dumnezeu şi făgăduesc să urmez învăţăturile Străjii Ţării pentru a deveni un bun străjer al Ţării, Neamului şi Regelui nostru”. Formula Legământului (14-21 ani) este: „Mă leg în faţa lui Dumnezeu să trăiesc în credinţa străbunilor mei, să-mi închin munca Străjii Ţării, gata la orice jertfă pentru Ţara Neamul şi Regele nostru”. Străjerii şi comandanţii (ele) pes­te 21 ani depun jurământul legiuit la Centrele de îndrumare după ter­minarea cursului; cei care nu l-au depus acolo, îl vor depune în ziua patronului „Sft. Gheorghe” în cadrul unităţii cu acelaş ceremonial, sem­nând formularul prescris. Formula jurământului este: „­Jur credinţă Regelui meu Ca­rol al O-rea; „Jur dragoste şi jertfă Ţării şi Neamului Românesc;­­ „Jur ascultare şi supunere Străjii Ţării; „Aşa să-mi ajute Dumnezeu”. Acest jurământ va­ fi depus până în ziua de Sft. Gheorghe inclusiv şi de către toţi membrii organizaţi­uni­­lor subordonate Străjii Ţării. Unităţile şi comandanţii de Ţinut şi legiuni vor lua toate măsurile ne­cesare ca până la Sft. Gheorghe anul 1939, toţi străjerii şi comandanţii să fie bine pregătiţi şi să execute aces­te dispoziţiuni. • Acest comunicat va fi împărtăşit tuturor unităţilor din ţară. Numeroase atentate şi ciocniri in Palestina TREI MORŢI ŞI ŞASE RĂNIŢI IERUSALIM, 26 (Radar). — In ultimele zile acţiunea teroristă a fost foarte vie în Palestina. Au fost şase răniţi şi un mort. O bombă a explodat la Haifa fără a face victime. Două bombe au fost descoperite înainte de a exploda. Numeroase ciocniri s’au produs între rebeli și trupe. HAIFFA, 26 (Rador). — O bombă aruncată asupra unui camion în centrul orașului a omorât pe șofer și pe ajutorul său, amândoi evrei.

Next