România - Provincie, martie 1939 (Anul 2, nr. 270-284)
1939-03-01 / nr. 270
După înălţătoarele serbări dela Sibiu şi Iaşi prin care s’a inaugurat Serviciul Social în Ardeal şi în ţinuturile Nistru, Prut, Suceava şi Dunărea de jos, a venit ori şi rândul celorlalte ţinuturi să răspundă înaltei chemări a M. S. Regelui de a se înrola în Serviciul Social. La Fundaţia regală „Principele Carol" a avut loc ori o însufleţită sărbătoare, întreaga intelectualitate din ţinuturile Bucegi, Olt, şi Marea a răspuns cu însufleţire şi cu mişcător entuziasm chemării Regelui, ctitor de Ţară Nouă. Faptul că serbarea aceasta s a desfăşurat chiar în localul Fundaţiei Majestăţii Sale, — adică între zidurile în care Marele Rege încă de pe vremea când era Principe de Coroană lucra deseori cot la cot cu slujbaşii Ctitoriei Sale, — frământând gânduri şi trasând drumuri de activitate, — care toate stau azi la temelia marei reforme a Serviciului Social, — a făcut ca elanul şi entuziasmul adunării, — biciuite par’că de umbra Regescului Ctitor, —să ia forme din cele mai calde şi isbucnitoare. Pentrucă, — precum aşa de frumos şi just a arătat d. profesor D. Gusti în cuvântarea sa, — Serviciul Social de azi, — e în liniile lui mari, consacrarea unei iniţiative mai de demult a Regelui nostru. — Casa Culturii poporului, — iar întreaga sevă a acestei reforme se trage din gândurile şi din grija Măriei Sale pentru ridicarea poporului , întreaga cuvântare a preşedintelui Serviciului Social, — a fost de la început până la sfârşit un istoric al gândurilor, străduinţelor şi înfăptuirilor regale, — care toate stau la baza Serviciului Social. Majestatea Sa Regele întemeiând în 1921 Casa Culturii Poporului, — a trasat de pe atunci şi programul şi rosturile Serviciului Social de azi. El este părintele acestei măreţe reforme de ridicare a ţării, — şi cine răspunde cu însufleţire chemărilor ei, — acela îşi serveşte Regele şi Ţara, care au făcut donaţii pentru căminele culturale: d. director general G. Crăciun (Discorn), donează un milion anual pentru ridicarea de acţiune a satului său natal, dr. Simion, patru sute mii lei pentru căminul Făureşti din Vâlcea, pr. Zaberca din Banatul Iugoslav, două case pentru căminul cultural, dr. Mitulescu, un milion lei pentru căminul Poenari-Vulpeşti, Ilfov, dr. Ştefan Ionescu-Câmpina, donează un imobil, d. Emil Socec, un imobil pentru căminul cultural Buturugeni Ilfov. Apoi d-nii: general Scărişoreanu trei sute mii lei, Tache Protopopescu, patru sute mii lei, Petre Isvoranu, local şi teren, g-ral D. Popescu, una sută mii lei. Adunarea aduce mulţumiri acestor donatori. După ce dă anumite îndrumări directorilor şi inspectorilor de cămine culturale, d. prof. D. Gusti, citeşte în aplauzele adunării următoarea telegramă, trimisă M. S. Regelui. „Adunaţi în Bucureşti la sediul întrei Fundaţii Culturale a Maiestăţii Voastre, unde ne simţim mai aproape şi pătrunşi de gândul încă din 1920 al Maiestăţii Voastre de ridicare a ţăranului şi a Ţării, — prin Casa Culturii Poporului, — rezidenţii regali şi episcop, precum şi directori şi inspectori ai instituţiei noastre din cele trei ţinuturi: Bucegi, Olt şi Marea, după ce am luat împreună hotărîrile trebuincoase pentru o cât mai repede şi temeinică schimbare în fapte a prevederilor mântuitoare cuprinse în După terminarea sernării, întreaga asistenţă a mers la restaurantul Splendid Park”, unde a avut loc o masă însufleţită şi colegială. Primul a luat cuvântul p. s. Episcop Grigore Leu, al Argeşului, care, într-o înălţătoare cuvântare a toastat pentru M. S. Regele, binecuvântându-L şi urându-I multă sănătate pentru binele şi propăşirea Ţării. C. rezident regal Dinu Simion, spune că trăim în epoca preamăririi marilor energii. Nu se mai poate concepe astăzi un popor fără aceste energii. Serviciul Social este un măreţ plan ieşit din gândul M. S. Regelui, pentru ridicarea şi propăşirea Ţării, închină apoi pentru d. prof. D. Gusti, preşedintele serviciului Social. D. prof. Alexianu, rezidentul regal legea Serviciului Social, ne îngăduim să Vă încredinţăm, Sire, de marea însufleţire şi întregul devotament cu care pornim la lucru, având înaintea ochilor, îndemnul şi pilda creatoare a Regelui tuturor Românilor’*. (ss) Episcop Grigore Leu al Argeşului, rezident regal al ţinutului Bucegi, prof. G. Alexianu, rezident regal al ţinutului Marea, N. Ottescu, rezident regal al ţinutului Olt, Dinu Simion. Preşedintele Serviciului Social Ministru (ss) D. GUŞTI al ţinuutului Bucegi, spune că întreg ţinutul Bucegi, răspunde cu însufleţire la chemarea serviciului social, adăugând că ne găsim astăzi într’unul din cele mai mari momente ale istoriei noastre. Suntem lângă d-voastră, d-le ministru, — continuă d-sa, — ca să cinstim floarea rară de credinţă şi jertfă pe care ne-o oferă M. S. Regele. In numele ţinutului ce am onoare , să-l conduc, vă asigur de toată dragostea şi de tot concursul nostru. D. dr. Banu, directorul Regionalei Bucegi, al Serviciului Social aduce cuvântul său de recunoştinţă faţă de d. preşedinte al Serviciului Social, că l-a chemat în slujba unei munci în care a crescut până astăzi. Şi apoi d-sa continuă: m-am regăsit cu prieteni cu care acum 20 de ani ne-am întâlnit la aceeaşi muncă. Suntem o garanţie, d-le ministru. Bizuiţi-vă pe noi şi aveţi încredere în puterea noastră d° muncă şi de jertfă. Mai vorbesc apoi d-nul: G-ral Rădulescu, în numele Căminelor Culturale ostăşeşti; general Bengliu, în numele jandarmeriei; Dumitriu, în numele Ţinutului Marea; dr. Coliman, în numele „Astrei“ şi ţinutului Bucegi, şi Făgeţel, în numele ţinutului Olt, toţi asigurând pe d. prof. Guşti de întregul devotament şi concurs pentru izbânda serviciului social. RĂSPUNSUL D-LUI PIROF. GUSTI La această masă atât de cordială, domneşte totuşi un spirit războinic. Intr’adevăr, suntem în plină luptă. Suntem atraşi, chemaţi să împlinim un gând al Regelui nostru. O spun cu toată sinceritatea, că în această luptă, eu nu am nici un merit, decât acela că port stindardul. Drapelul acesta este al Regelui. Să-l apărăm cu toată demnitatea. Nu eu merit elogiile, fiindcă eu nu fac altceva, decât să-mi împlinesc datoria. Sunt în serviciul comandat. Când sub cutele acestui drapel avem Biserica când avem reprezentanţii autorităţii şi M. S. Regelui, rezidenţii regali, când avem atâţia glorioşi şi iluştri generali, când avem pe de altă parte toată floarea intelectualităţii româneşti, când avem deci armata aceasta atât de bine echipată sufleteşte, nu se poate să nu fim biruitori. Şi trebue să fim biruitori pentru binele Ţării şi mulţumirea Regelui, care a frământat ani de zile aceste probleme. Fiindcă o altă îndatorire mă face să plec peste puţină vreme din ţară, vă rog să nu uitaţi pe acela care nu vă va uita. Să fim cu toţii cât mai mult la înălţime. Să trăiţi. Banchetul a luat sfârşit la ora 4 p. m. într’o atmosferă caldă şi prietenească. Ar. B. 1 III 1939 ROMANIA Nr. 270 INTELECTUALII DIN ŢINUTURILE BUCEGI, OLT ŞI MAREA răspund cu însufleţire la chemarea M. S. REGELUI CAROL II de a se înrola la munca pentru RIDICAREA CULTURALA A SATELOR Cuvântarea d-lui prof. Dimitrie Gusti, PREŞEDINTELE SERVICIULUI SOCIAL şi telegrama trimisă M. S. Regelui cu prilejul ÎNĂLŢĂTOAREI SERBĂRI DE LA FUNDAŢIA „PRINCIPELE CAROL” Telegrama trimisa M. S. Regelui Banchetul M. S. REGELE CAROL AL II-lea SOLEMNITATEA Solemnitatea s-a deschis cu un serviciu divin oficiat de P. S. episcop Grigore al Argeşului înconjurat de preoţii: Gr. Popescu, G. N. Dumitrescu-Bistriţa, D. Nicolescu- Ploeşti şi diaconul G. Marinescu. Erau de faţă: d. Dinu Simion, rezidentul regal al ţinutului Olt, prof. Alexianu, rezidentul regal al ţinutului Bucegi şi d. N. Ottescu rezidentul regal al ţinutului Marea. In asistenţă am notat pe d-nii: g-ral. Alimănescu, g-ral. Bengliu, dr. Banu, fost ministru, g-ral. Rădulescu, prof. St. Şoimescu, g-ral. Skeletti, g-ral. Dombrowschi, primarul Capitalei, etc. etc. încă de la ora 9.30, sala devenise neîncăpătoare , pentru toţi intelectualii, veniţi să ia parte la însufleţită serbare, răspunzând cu entuziasm înaltei chemări a M. S. Regelui. CUVÂNTAIREA P. S. EPISCOP GIRIGORE LEU Faptul că Serviciul Social îşi începe astăzi activitatea cu binecuvântarea Bisericii, e o chezăşie că Mâine vom sărbători cu toţii comemorarea unui an de la promulgarea Constituţiei Regele Carol II. Toate căminele noastre vor îmbrăca haine de sărbătoare şi vor lămuri poporului însemnătatea acestei zile de proporţii istorice. Noi ,ci, a cum am fi putut săr_bători mai bine această zi, menită a proslăvi şi de a consacra spiritul Constituţiei celei noui, decât chemându-vă pe toţi aci. Noi proslăvim Constituţia printr’un act de muncă, fiindcă această Constituţie însăşi e un imn adus muncii. Datoria cea mai mare a ceasului de faţă este aceia de a încadra munca individului în munca colectivă. Serviciul Social e rezultatul unui proces de gândire, el e triumful gândului unui Mare Rege. Noi suntem chemaţi ca prin munca noastră, prin jertfa noastră, să dăm viaţă Constituţiei. Unul din muitele instrumente pe care ni le pune la îndemână iniţiativa regească e Serviciul Social. Servietul social nu e o improvizaţie. Noi comemorăm obârşia serviciului social în gândul Regelui nostru, încă din anul 1921 M. S. Regele Carol Ii, pe atunci Principe moştenitor, printr-o intuiţie clarvăzătoare, aşi putea zice genială. Şi-a dat seama că toate reformele sociale şi politice nu-şi vor atinge scopul, fără o pregătire culturală a poporului. Animat de gândul acesta al ridicării culturale a ţărănimii1, M. S. va izbuti în împlinirea idealurilor şi rosturilor sale. Fiecare om se naşte debitor al societăţii. In Serviciul Social găsesc o admirabilă îmbinare a comandamentelor sociale cu cele religioase. Noi Biserica, binecuvântăm CU toată căldura sufletului nostru munca d-voastră, pentru că ştim că niciodată ca astăzi Ţara Românească nu are mai multe nevoi de binefacerile Serviciului Social. Eu ca Episcop, cunosc foarte bine situaţia socială a satelor noastre. Ea este cum nu se poate mai dureroasă. Am marea nădejde că acum însă o vom îndrepta, fiindcă astăzi intelectualii din toate colţurile ţării au înţeles să răspundă înţeleptului nostru Rege, şi au înţeles că trebue să muncească sub luminata d-voastră conducere, pentru ridicarea satelor. Să slăvim pe Dumnezeu şi să ascultăm de Regele nostru. Binecuvântez munca d-voastră şi rog pe bunul Dumnezeu să vă ducă la izbândă. (D. prof. Gusti propune ca P. S. Episcop Grigore, să prezideze adunarea). Regele a înfiinţat Casa Culturii Poporului. Noi n’am făcut altceva la Fundaţie şi nu facem altceva acum prin serviciul social, decât să punem în practică idealurile Casei Culturii Poporului, la baza căreia stau gândurile M. S. Regelui. (D. prof. Gusti citeşte puternicul discurs pe care M. S. Regele, pe atunci Principe de Coroană, l-a ţinut în 1921, discurs plin de înţelepciune şi de profetism, care stă la baza Serviciului Social de azi). Casa Culturii Poporului avea două mari meniri: Educaţia fizică a poporului şi cultura minţii şi a sufletului. Prima a fost înfăptuită prin Oficiul Naţional de Educaţie Fizică. Deabia azi se înfăptueşte cealaltă: Serviciul Social. Aci, în această sală, lucra deseori la biuroul său de lucru Principele Carol şi toate gândurile Lui de atunci stau astăzi la baza muncii noastre. Va să zică noi sărbătorim odată cu Constituţia de azi, gândul care a stat de mult la baza serviciului social. E BINE SA STIE TOATA LUMEA, CA ATAT LA INALTATOARELE SERBĂRI DE LA SIBIU, LA CARE A LUAT PARTE TOATA INTELECTUALITATEA ARDEALULUI, INCADRATA IN VENERABILA SOCIETATE „ASTRA”, CAT SI LA ENTUZIASTA SERBARE DE LA IASI, PRECUM SI ASTAZI, NOI NU FACEM ALTCEVA, DECÂT SA SĂRBĂTORIM TRIUMFUL GÂNDULUI REGAL. Legea serviciului social preconizează o reformă morală şi culturală a ţării. Pentru realizarea ţelurilor ei, noi trebue să transformăm capitalul uman, adică să sădim în sufletul poporului deprinderi bune şi folositoare. Pe această cale, noi întâlnim un mare legislator: realitatea românească. Noi nu impunem nimic, nu decretam nimite. Ascultăm, cercetăm şi numai după aceasta preconizăm soluţii. Noi nu vrem o cultură impusă, ci dirijată,, şi anume pe necesităţile reale. CĂMINUL CULTURAL Nu ne cunoaştem ţara, nu ne cunoaştem întreaga diversitate a realităţii ţărăneşti, noi n’avem până acum, de pildă, un tratat despre rasa românească, decât unul făcut de un străin, Pittard. Organizarea acţiunii la sate are la bază, căminul cultural. Ce e acest cămin? Se crede că el ar fi pe deasupra autorităţilor constituite ale unui sat. Aceasta este o mare greşeală. Căminul cultural nu face altceva decât ajută, sprijină şi adânceşte acţiunea bisericii, şcoalei şi a tuturor celorlalte institutiuni ale ţării. Căminul cultural are la baza sa patru principii fundamentale: principiul de coordonare, principiul acţiunei directe, principiul solidarităţii şi principiul localist sau al descentralizării. D. prof. Gusti lămureşte în mod amplu fiecare din aceste principii. Apoi d-sa continuă: reforma aceasta a noastră ar fi compromisă însă fără o reformă a oamenilor. De aceea noi ne-am gândit să înfiinţăm şcoli în care să pregătim elitele sociale ale satelor şi oraşelor. In şcolile ţărăneşti, noi nu dăm atât cunoştinţe ori diplome, ci căutăm să sădim deprinderi noui. Punem mare preţ pe puterea exemplului. Am înfiinţat apoi şcoli pentru tineret. Toţi cei opt mii de studenţi care vor fi înrolaţi în munca serviciului social, vor trece prin aceste şcoli: şcoli de echipieri, de şefi de echipe, de comandanţi. Precum se vede, toată activitatea noastră face parte dintr’un sistem care are la bază, programul trasat de M. S. Regele. Serviciul Social nu are altă ambiţie decât aceea de a pune în aplicare, datoria de a servi. NOI NU UMBLAM DUPA MĂRIRI. NOI TREBUE SA SERVIM. E O PORUNCA A REGELUI SI A CONŞTIINŢEI NOASTRE. SA SERVIM, fiindcă numai asa ne împlinim O SFANTA datorie fata DE REGE SI FATA DE TARA. IN ACESTE MOMENTE SOLEMNE SA NE LUAM UN SACRU ANGAJAMENT: VOM MUNCI DIN TOATE PUTERILE NOASTRE PANA LA JERTFA, CHIAR A FIINŢEI NOASTRE, PENTRU TRIUMFUL GÂNDURILOR M. S. REGELUI, CARE TOATE SUNT PUSE IN SLUJBA TARII. TRAIASCA M. S. REGELE. D. prof. Papadopol T. Severin, din partea directorilor şi inspectorilor căminelor judeţene, asigură pe d. prof. Gusti, de întreaga muncă a acestor ostaşi ai serviciului social. SPRIJINITORI AI CĂMINELOR CULTURALE După ce dă citire deciziilor de numire a preşedinţilor, directorilor şi inspectorilor din ţinuturile: Bucegi, Olt şi Mare, d. prof. Gusti, preşedintele Serviciului Social, citează pe următorii fii ai satelor. Cuvântarea d-lui prof. D. Gusti CEREMONIALUL INVESTIRII STRAJEREŞTI COMUNICATUL STRĂJII ŢĂRII Straja Ţării face cunoscut tuturor unităţilor şi comandanţilor ei că regulile ordonate şi ceremonialele prescrise trebuesc executate cu cea mai mare sfinţenie Tinerii care intră în cadrele mişcării străjereşti au voie să poarte până la învestirea lor, numai basca albă şi uniforma fără insigne, fular şi centură. Investirea se face după o prealabilă introducere în toate regulile şi îndatoririle străjereşti cu anumite probe şi cu un deosebit ceremonial în faţa întregii unităţi. Ceremonialul învestirii străjereşti constă din: — Ceremonialul ridicării Pavilionului — Serviciul divin de câmp — Cuvântul preotului, după care comandantul unităţii rosteşte formula: „In numele Marelui Străjer te învestesc străjer (ă). Fii vrednic şi demn”. Cu această ocazie înmânează celui învestit fularul şi centura. Cel învestit strânge mâna comandantului, îşi aşează fularul şi se încinge cu centura, rostind apoi formula: , Voiu fi vrednic şi demn străjer (ă), în timp ce corul cântă „Imnul Investirii”. Străjerul (a) învestit are voie să poarte uniforma străjerească completată fără insigne. Insignele străjereşti S£ distribuie cu dreptul de a putea fi purtate abia după un an de activitate, în cadrul marei solemnităţi a patronului străjeresc care este Sft. Gheorghe Biruitorul, zi în care străjerii (ele) se leagă definitiv de mişcarea noastră, printr’o făgăduinţă (cei între 7-14 ani) şi printr’un legământ solemn (cei între 14-21 ani). Această solemnitate are loc în cadrul stolurilor cu un deosebit ceremonial după cum urmează: — Ceremonialul ridicării Pavilionului — Serviciul divin de câmp — Cuvântul preotului — Rostirea formulei — după comandantul unităţii, cu mâna pe drapel, care va fi apoi sărutat, după care corul va intona „Legământul nostru". Formula Făgăduinţei (7-14 ani) este: „Cred în Dumnezeu şi făgăduesc să urmez învăţăturile Străjii Ţării pentru a deveni un bun străjer al Ţării, Neamului şi Regelui nostru”. Formula Legământului (14-21 ani) este: „Mă leg în faţa lui Dumnezeu să trăiesc în credinţa străbunilor mei, să-mi închin munca Străjii Ţării, gata la orice jertfă pentru Ţara Neamul şi Regele nostru”. Străjerii şi comandanţii (ele) peste 21 ani depun jurământul legiuit la Centrele de îndrumare după terminarea cursului; cei care nu l-au depus acolo, îl vor depune în ziua patronului „Sft. Gheorghe” în cadrul unităţii cu acelaş ceremonial, semnând formularul prescris. Formula jurământului este: „Jur credinţă Regelui meu Carol al O-rea; „Jur dragoste şi jertfă Ţării şi Neamului Românesc; „Jur ascultare şi supunere Străjii Ţării; „Aşa să-mi ajute Dumnezeu”. Acest jurământ va fi depus până în ziua de Sft. Gheorghe inclusiv şi de către toţi membrii organizaţiunilor subordonate Străjii Ţării. Unităţile şi comandanţii de Ţinut şi legiuni vor lua toate măsurile necesare ca până la Sft. Gheorghe anul 1939, toţi străjerii şi comandanţii să fie bine pregătiţi şi să execute aceste dispoziţiuni. • Acest comunicat va fi împărtăşit tuturor unităţilor din ţară. Numeroase atentate şi ciocniri in Palestina TREI MORŢI ŞI ŞASE RĂNIŢI IERUSALIM, 26 (Radar). — In ultimele zile acţiunea teroristă a fost foarte vie în Palestina. Au fost şase răniţi şi un mort. O bombă a explodat la Haifa fără a face victime. Două bombe au fost descoperite înainte de a exploda. Numeroase ciocniri s’au produs între rebeli și trupe. HAIFFA, 26 (Rador). — O bombă aruncată asupra unui camion în centrul orașului a omorât pe șofer și pe ajutorul său, amândoi evrei.