România - Capitala, aprilie 1939 (Anul 2, nr. 301-313)

1939-04-01 / nr. 301

аШь ­ Тага adevărată se face cunoscută în frământările şi pasiunile exacerbate ale momentului inter­naţional, de dincolo de Ocean, ca o boare de alinare, ne sosesc e­­couri de înfrăţire omenească, sub zodia muncii şi a spiritului. Ecouri, cu atât mai sensibile, cu cât la marele festin de afir­mări naţionale şi constructive, care va fi Expoziţia Internaţiona­lă de la New York, ţara noastră va ocupa un loc de cinste, nemai­făcând ca odinioară, figură de ru­dă săracă şi tolerată, cu indul­genţă, la vre­un colţ depărtat de masă. O politică de ciudată opacitate, practicată până mai ori de diver­sele regimuri ce s’au perindat la putere, apăsa ca un blestem, gâ­­tuia orice încercare de afirmare pe palestrele şi podiumurile inter­naţionale, făcând ca România să fie continuu absentă de acolo de unde ar fi putut recolta stimă, cunoaştere şi lauri. In schimb, în loc de icoane pi­oase şi scoarţe înflorate, în loc de jilţuri trudit lucrate de arti­­sanii modeşti cari Împânzesc ţara, în locul picturilor şi frescelor de­licate, a bronzurilor expresive sau masive, porneau peste hotare, cu banii ţării acesteia, odraslele, ne­poţii şi favoriţii politicianilor, ca nişte preţioase scule de export. O cohortă întreagă de bâlbâiţi şi învârtiţi, de „fils à papă“ şi de nepoţi de Excelenţe, serveau drept carte de vizită a României în străinătate, lăsându-i o tristă faimă în cercurile literare şi ar­tistice, în lumea de bun simţ şi echilibrată muncă de acolo, dar suscitând sincere bucurii şi una­nime aplauze în localurile de noapte şi lumea chefliilor, pen­tru opulenţa lor de nababi bal­canici. In acest timp ţara sdruncinată şi obidită privea cu jale cum bu­getul se secătuia şi subţia, resfi­rat între degetele „reprezentan­ţilor" de duzină care umpleau ho­telurile, slieping-urile şi cazinou­­rile EvoR's, se minuna că ori­­de câte o invitaţie oficială ii era adresată pentru a participa la o mprofe­n­are internaţională de mare prestigiu, răspunsul era o declinare, pe motiv de „econo­mii bugetare". Anul trecut, expoziţia interna­ţională de la Paris a fost primul prilej pentru această ţară, ca ru­pând firul unei tradiţii nefaste, să-şi poată cuceri, în mod strălu­cit şi uluitor de repede locul ce i se cuvenea printre celelalte ţăriUluitor, desigur pentru cei care­­ nu avuseseră prilej sa ne cu­noască, dar nu pentru noi, care ne ştiam toate potentele de cre­aţie, toate imensele resurse sufle­teşti şi intelectuale, toate posibili­tăţile artistice care de-abia a­­şteaptă să fie cunoscute şi — fă­ră teamă — să fie judecate. Nu a fost, lăsând de-oparte falsa modestie, un strălucit exa­men acela pe care România l-a trecut în vara trecuta? Şi sufletul românesc, aici în ţară, nu a avut el oare clipe de legitimă mândrie, văzând ce face munca lui constructivă, bogăţiile ţării sale, comorile lui de arta populară, creaţiile lui artistice, stârnesc admiraţia­­Şi nesfârşitele elogii ale lumii civilizate? La depărtare doar de un an de la acest triumf al românismului în faţa unui juriu mondial, expo­ziţia de la New York, care se va deschide în curând şi la care Ro­mânia a fost în termeni atât de măgulitori invitată,­­ va constitui desigur cel de-al doilea prilej in care poporul nostru să-şi afirme biruitor prezenţa şi contribuţia la tot ceia ce face patrimoniul ci­vilizaţiei. D. GOERING va avea o întrevedere CU D. MUSSOLINI LA ROMA ROMA, 30. (Rador). — Cercurile bine informate declară că d. Goe­­ring va rămâne la San Remo până la 4 Aprilie, după care va veni la Roma, unde va vedea, probabil, pe d. Mussolini. D. GOERING i M­IT CONSILIUL DE MINIŞTRI A APROBAT SPORIREA SALARIILOR MAGISTRAŢILOR PROMISIUNILE FĂCUTE LA CERNĂUŢI DE D. MINISTRU VICTOR IAMANDI S-AU INDE­­­ PLINIT IN ZIUA CÂND D-SA ÎMPLINEŞTE UN AN DE ACTIVI­TATE LA MINISTERUL JUSTIŢIEI In şedinţa dela 27 Martie crt., Consiliul de miniştri, luând în dis­­cuţiune propunerea făcută de d. Vic­tor Iamandi, ministrul Justiţiei, a a­­probat ca, începând de la 1­­ Aprilie, magistraţii şi membrii Consiliului legislativ, pentru acoperirea în par­te a cheltuelilor efective pe care le au de suportat, să primească o in­demnizaţie al cărei cuantum a fost fixat printr’un jurnal special. In referatul prezentat Consiliului de miniştri, d. Victor Iamandi a ară­tat că obligaţiile sociale impuse ma­gistraţilor prin însăşi exercitarea misiunii lor, cât şi cele profesionale, edictate de legea organică, creiază acestui corp o situaţie specială, cu totul deosebită de a celorlalţi func­ţionari ai statului. Aceste obligaţiuni aduc un însem­nat spor de cheltueli, greu de acope­rit din salarizarea destul de redusă ce primesc. Pentru a le înlesni, măcar în par­te, acoperirea acestor cheltueli, d. Victor Iamandi a propus şi Consiliul de miniştri a aprobat ca plata aces­tor indemnizaţii să se facă de către ministerul Justiţiei din creditele bu­getare alocate, sau dacă acestea ar fi insuficiente, din fondul timbrului judiciar, iar consolidarea prestigiu­lui de care se bucură ast­­ăzi statuii nostru, atât îi­nterior, cât şi peste bo­are, m. c. p. TEXTUL JURNALULUI CONSILIULUI DE MINIŞTRI Consiliul de miniştri, în şedinţa dela 27 Martie 1939, Luând în deliberare referatul d-lui ministru al Justiţiei No. 31879- 1939, prin care se arată obligaţiu­nile sociale şi profesionale ale mem­brilor Corpului judecătoresc şi al Consiliului legislativ că impun cheltuieli care nu pot fi îndestulă­tor acoperite din salarizarea ce pri­mesc. Art. 1. Aprobă referatul d-lui mi­nistru al Justiţiei şi îl autoriză ca, începând de la data de 1 Aprilie 1939, să acorde din creditele buge­tare alocate acelui Departament sau dacă acestea ar fi insuficiente, din fondul Timbrului Judiciar, membri­lor Corpului judecătoresc și ai Con­siliului legislativ, o indemnizație specială al cărei cuantum se fixează precum urmeaza: 1) Pentru membrii înaltei Curţi de Casaţie Şi Justiţie şi pentru acei ai Consiliului Legislativ (Prim Pre­şedinte, Preşedinţi şi Consilieri per­manenţi) câte 1800 lei lunar; 2) Pentru membrii Curţilor de A­­pel şi referenţii titulari cu grad de Consilier de Curte de Apel ai Consi­liului Legislativ câte 11600 lei lunar; 3) Pentru Prim Preşedinţii de Tribunale şi referenţii titulari ai Consiliului legislativ cu acelaş grad câte 1500 lei lunar; 4) Pentru Preşedinţii de Tribunal şi Prim Procurori precum şi pentru referenţii titulari cu acelaş grad ai Consiliului legislativ câte 1300 lei lunar; 5) Pentru judecătorii şi procurorii de Tribunal şi pentru judecătorii de pace precum şi pentru referenţii ti­tulari cu acelaş grad ai Consiliului legislativ câte 1300 lei lunar; 6) Pentru supleanţii de Tribunal, substituţii de procuror şi ajutorii de judecător precum şi pentru referen­ţii stagiari ai Consiliului legislativ câte 1100 lei lunar. Art. 1. Plata acestor indemnizaţii se va face trimestrial ordonanţân­­du-se sumele respective la începu­tul lunei a treia a fiecărui tri­mestru. Art. Ш. D. ministru al Justiţiei este însărcinat cu aducerea la în­deplinire a acestui Jurnal. Armand Călinescu, Victor Iaman­di, M. C. Constantinescu, Victor Slă­­vescu, Silviu Dragomir, Traian Pop, Gen. adj. P. Teodorescu, M. Ghelme­­geanu, P. Andrei, Medic general Ma­rin­escu, I. E. Bujaiu. DECIDE: D. VICTOR IAMANDI Declaraţiile făcute de titularii departamentelor nu mai rămân ca altădată simple promisiuni Această hotărîre a Consiliului de miniştri, prin care se aduce o simţi­toare majorare a salariilor magistra­ţilor şi membrilor Consiliului legis­lativ, este încă o dovadă, destul de elocventă, că în regimul actual, de­claraţiile făcute de titularii departa­mentelor nu mai rămân ca altădată simple promisiuni. D. Victor Iamandi, în declaraţiile pe care le-a făcut la Cernăuţi, cu prilejul sărbătoririi extinderii în Bu­covina a legislaţiei din vechiul re­gat, a promis că va face tot posibi­lul ca să obţină majorarea salarii­lor pentru magistraţi. N’au trecut, de atunci, nici şase luni, şi promi­siunea s’a îndeplinit. Ţinând seama de necesităţile atât de urgente pe care le reclamă alte compartimente budgetare, satisfacţia care se dă magistraţilor şi membrilor Consiliu­lui legislativ este cât se poate de mare. Suntem convinşi că guvernul va şti să găsească cât de curând şi alte posibilităţi pentru a se da astfel de satisfacţii tuturor categoriilor de funcţionari publici. Un an de la numirea d-lui Victor Iamandi ca titular al departamentului Justiţiei Eri s’a împlinit un an de când Suveranul a în-* credinţat d-lui Victor Ia­mandi conducerea depar­tamentului Justiţiei. Activitatea pe care d-sa a desfăşurat-o în acest timp şi reformele pe care le-a desăvârşit îl aşează printre marii ctitori ai Dreptăţii, alături de To­m­a Stelian şi Gh. Mâr­­zescu. Noi care i-am urmărit zi de zi munca fără pre­get pe care a depus-o în slujba Ţării şi a Tronului, suntem fericiţi să consta­tăm că I­nalta încredere pe care i-a acordat-o M. S. Regele Carol 11 n’a fost cu nimic desminţită. Urăm d-lui Victor Ia­mandi aceiaşi putere de muncă şi îl asigurăm că o­­pinia publică românească ştie să cinstească aşa cum se cuvine pe toţi acei ca­re, prin efortul şi price­perea lor, au contribuit GERMANIA în propriul său interes nu va abuza de concesiile ce i-au fost acordate prin tratatul comercial cu ROMÂNIA Presa germană subliniază echilibrul celor doi parteneri ai acordului româno-german , BERLIN, 30 (Rador). — A­­genţia D. N. R. anunţă: După informaţii date de cer­curile competente, presa ger­mană subliniază echilibrul in­tereselor celor doi parteneri ai acordului germano-român. Vechea dependenţă a Româ­niei de riscurile pieţii mondia­le este acum înlocuită prin pia­ţa germană, care asigură pre­ţuri fise rezonabile. Participa­rea geologilor şi întreprinderi­lor miniere germane la exploa­tarea petrolului românesc este mai favorabilă pentru Româ­nia decât vechile condiţiuni în această privinţă, când exploa­tarea nu era adaptată la posi­bilităţile ţării, ci era subordo­nată intereselor societăţilor petrolifere transoceanice. Germania în propriul său in­teres nu va abuza de concesi­uni, aşa cum adesea se repro­şează întreprinderilor străine ce lucrează acum în România. De altfel, dependenţa pro­ducţiei agrare româneşti, a­­daptată la nevoile germane, nu va fi mai mare decât depen­denţa producţiei industriale germane, ţinându-se seama de dorinţele şi nevoile României. ANGLIA ŞI FRANŢA VOR ACORDA SPRIJINUL LOR NECONDIŢIONAT POLONIEI SI ROMÂNIEI DACĂ ACESTEA SE LEAGĂ SA SE APERE UNA PE ALTA CONTRA AGRESIUNII GERMANE Hotăririle Consiliul de miniştri englez privind angajamentele pe cari le va lua Marea Britanie faţă de Europa răsăriteană LONDRA, 30 (Rador). — Zia­rul „Star” scrie următoarele sub semnătura corespondentului său diplomatic : Consiliul de miniştri de Miercuri seara a discutat angajamentele pe care Marea Britanie este gata să le ia faţă de Europa răsări­teană. O hotărîre imediată a devenit necesară în urma atacu­rilor din presa germană contra Poloniei şi din cauza refuzului Poloniei de a se asocia cu Ru­sia printr’un pact de neagresiu­ne, cum se sugerase la început de Anglia. NOU­ILE PROPUNERI CUPRIND UN PLAN DU­PĂ CARE MAREA BRI­­TANIE Şl FRANŢA VOR PROMITE SPRIJINUL LOR ROMÂNIEI Şl POLO­NIEI, DACA ACESTE DIN URMA TARI SE LEAGĂ SA SE APERE UNA PE ALTA CONTRA AGRESI­UNII GERMANE, IN ACE­LAS FEL CUM S-AU A­­LIAT SA-SI APERE FRON­TIERELE IN CAZUL U­­NUI ATAC DIN PARTEA DIECE Г I LORDUL HALIFAX CON­­SIDERA CA ACESTA VA FI PRIMUL PAS IN POLI­TICA DE A SE FORMA UN BLOC AL PĂCII. Whitehak­ul este optimist asu­pra rezultatelor acestui demers. D. Chamberlain va face o de­claraţie asupra atitudinei An­gliei, înainte chiar de sosirea aici a d-lui Beck. Se crede că primul ministru va declara că Anglia şi Franţa vor apăra îm­preună micile puteri din apusul Europei contra unei agresiuni şi că vor da garanţii să ajute Po­lonia şi România, în cazul când ar fi atacate. LA TEATRUL COLISEUM D­IN LONDRA Regele George al Angliei, principesa Elisabeta și Regina Elisabeta asistântă la iffl spectacol teatrul Coliseum din Londra .

Next