România - Capitala, aprilie 1939 (Anul 2, nr. 301-313)
1939-04-01 / nr. 301
аШь Тага adevărată se face cunoscută în frământările şi pasiunile exacerbate ale momentului internaţional, de dincolo de Ocean, ca o boare de alinare, ne sosesc ecouri de înfrăţire omenească, sub zodia muncii şi a spiritului. Ecouri, cu atât mai sensibile, cu cât la marele festin de afirmări naţionale şi constructive, care va fi Expoziţia Internaţională de la New York, ţara noastră va ocupa un loc de cinste, nemaifăcând ca odinioară, figură de rudă săracă şi tolerată, cu indulgenţă, la vreun colţ depărtat de masă. O politică de ciudată opacitate, practicată până mai ori de diversele regimuri ce s’au perindat la putere, apăsa ca un blestem, gâtuia orice încercare de afirmare pe palestrele şi podiumurile internaţionale, făcând ca România să fie continuu absentă de acolo de unde ar fi putut recolta stimă, cunoaştere şi lauri. In schimb, în loc de icoane pioase şi scoarţe înflorate, în loc de jilţuri trudit lucrate de artisanii modeşti cari Împânzesc ţara, în locul picturilor şi frescelor delicate, a bronzurilor expresive sau masive, porneau peste hotare, cu banii ţării acesteia, odraslele, nepoţii şi favoriţii politicianilor, ca nişte preţioase scule de export. O cohortă întreagă de bâlbâiţi şi învârtiţi, de „fils à papă“ şi de nepoţi de Excelenţe, serveau drept carte de vizită a României în străinătate, lăsându-i o tristă faimă în cercurile literare şi artistice, în lumea de bun simţ şi echilibrată muncă de acolo, dar suscitând sincere bucurii şi unanime aplauze în localurile de noapte şi lumea chefliilor, pentru opulenţa lor de nababi balcanici. In acest timp ţara sdruncinată şi obidită privea cu jale cum bugetul se secătuia şi subţia, resfirat între degetele „reprezentanţilor" de duzină care umpleau hotelurile, slieping-urile şi cazinourile EvoR's, se minuna că oride câte o invitaţie oficială ii era adresată pentru a participa la o mprofenare internaţională de mare prestigiu, răspunsul era o declinare, pe motiv de „economii bugetare". Anul trecut, expoziţia internaţională de la Paris a fost primul prilej pentru această ţară, ca rupând firul unei tradiţii nefaste, să-şi poată cuceri, în mod strălucit şi uluitor de repede locul ce i se cuvenea printre celelalte ţăriUluitor, desigur pentru cei care nu avuseseră prilej sa ne cunoască, dar nu pentru noi, care ne ştiam toate potentele de creaţie, toate imensele resurse sufleteşti şi intelectuale, toate posibilităţile artistice care de-abia aşteaptă să fie cunoscute şi — fără teamă — să fie judecate. Nu a fost, lăsând de-oparte falsa modestie, un strălucit examen acela pe care România l-a trecut în vara trecuta? Şi sufletul românesc, aici în ţară, nu a avut el oare clipe de legitimă mândrie, văzând ce face munca lui constructivă, bogăţiile ţării sale, comorile lui de arta populară, creaţiile lui artistice, stârnesc admiraţiaŞi nesfârşitele elogii ale lumii civilizate? La depărtare doar de un an de la acest triumf al românismului în faţa unui juriu mondial, expoziţia de la New York, care se va deschide în curând şi la care România a fost în termeni atât de măgulitori invitată, va constitui desigur cel de-al doilea prilej in care poporul nostru să-şi afirme biruitor prezenţa şi contribuţia la tot ceia ce face patrimoniul civilizaţiei. D. GOERING va avea o întrevedere CU D. MUSSOLINI LA ROMA ROMA, 30. (Rador). — Cercurile bine informate declară că d. Goering va rămâne la San Remo până la 4 Aprilie, după care va veni la Roma, unde va vedea, probabil, pe d. Mussolini. D. GOERING i MIT CONSILIUL DE MINIŞTRI A APROBAT SPORIREA SALARIILOR MAGISTRAŢILOR PROMISIUNILE FĂCUTE LA CERNĂUŢI DE D. MINISTRU VICTOR IAMANDI S-AU INDE PLINIT IN ZIUA CÂND D-SA ÎMPLINEŞTE UN AN DE ACTIVITATE LA MINISTERUL JUSTIŢIEI In şedinţa dela 27 Martie crt., Consiliul de miniştri, luând în discuţiune propunerea făcută de d. Victor Iamandi, ministrul Justiţiei, a aprobat ca, începând de la 1 Aprilie, magistraţii şi membrii Consiliului legislativ, pentru acoperirea în parte a cheltuelilor efective pe care le au de suportat, să primească o indemnizaţie al cărei cuantum a fost fixat printr’un jurnal special. In referatul prezentat Consiliului de miniştri, d. Victor Iamandi a arătat că obligaţiile sociale impuse magistraţilor prin însăşi exercitarea misiunii lor, cât şi cele profesionale, edictate de legea organică, creiază acestui corp o situaţie specială, cu totul deosebită de a celorlalţi funcţionari ai statului. Aceste obligaţiuni aduc un însemnat spor de cheltueli, greu de acoperit din salarizarea destul de redusă ce primesc. Pentru a le înlesni, măcar în parte, acoperirea acestor cheltueli, d. Victor Iamandi a propus şi Consiliul de miniştri a aprobat ca plata acestor indemnizaţii să se facă de către ministerul Justiţiei din creditele bugetare alocate, sau dacă acestea ar fi insuficiente, din fondul timbrului judiciar, iar consolidarea prestigiului de care se bucură astăzi statuii nostru, atât îinterior, cât şi peste boare, m. c. p. TEXTUL JURNALULUI CONSILIULUI DE MINIŞTRI Consiliul de miniştri, în şedinţa dela 27 Martie 1939, Luând în deliberare referatul d-lui ministru al Justiţiei No. 31879- 1939, prin care se arată obligaţiunile sociale şi profesionale ale membrilor Corpului judecătoresc şi al Consiliului legislativ că impun cheltuieli care nu pot fi îndestulător acoperite din salarizarea ce primesc. Art. 1. Aprobă referatul d-lui ministru al Justiţiei şi îl autoriză ca, începând de la data de 1 Aprilie 1939, să acorde din creditele bugetare alocate acelui Departament sau dacă acestea ar fi insuficiente, din fondul Timbrului Judiciar, membrilor Corpului judecătoresc și ai Consiliului legislativ, o indemnizație specială al cărei cuantum se fixează precum urmeaza: 1) Pentru membrii înaltei Curţi de Casaţie Şi Justiţie şi pentru acei ai Consiliului Legislativ (Prim Preşedinte, Preşedinţi şi Consilieri permanenţi) câte 1800 lei lunar; 2) Pentru membrii Curţilor de Apel şi referenţii titulari cu grad de Consilier de Curte de Apel ai Consiliului Legislativ câte 11600 lei lunar; 3) Pentru Prim Preşedinţii de Tribunale şi referenţii titulari ai Consiliului legislativ cu acelaş grad câte 1500 lei lunar; 4) Pentru Preşedinţii de Tribunal şi Prim Procurori precum şi pentru referenţii titulari cu acelaş grad ai Consiliului legislativ câte 1300 lei lunar; 5) Pentru judecătorii şi procurorii de Tribunal şi pentru judecătorii de pace precum şi pentru referenţii titulari cu acelaş grad ai Consiliului legislativ câte 1300 lei lunar; 6) Pentru supleanţii de Tribunal, substituţii de procuror şi ajutorii de judecător precum şi pentru referenţii stagiari ai Consiliului legislativ câte 1100 lei lunar. Art. 1. Plata acestor indemnizaţii se va face trimestrial ordonanţându-se sumele respective la începutul lunei a treia a fiecărui trimestru. Art. Ш. D. ministru al Justiţiei este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui Jurnal. Armand Călinescu, Victor Iamandi, M. C. Constantinescu, Victor Slăvescu, Silviu Dragomir, Traian Pop, Gen. adj. P. Teodorescu, M. Ghelmegeanu, P. Andrei, Medic general Marinescu, I. E. Bujaiu. DECIDE: D. VICTOR IAMANDI Declaraţiile făcute de titularii departamentelor nu mai rămân ca altădată simple promisiuni Această hotărîre a Consiliului de miniştri, prin care se aduce o simţitoare majorare a salariilor magistraţilor şi membrilor Consiliului legislativ, este încă o dovadă, destul de elocventă, că în regimul actual, declaraţiile făcute de titularii departamentelor nu mai rămân ca altădată simple promisiuni. D. Victor Iamandi, în declaraţiile pe care le-a făcut la Cernăuţi, cu prilejul sărbătoririi extinderii în Bucovina a legislaţiei din vechiul regat, a promis că va face tot posibilul ca să obţină majorarea salariilor pentru magistraţi. N’au trecut, de atunci, nici şase luni, şi promisiunea s’a îndeplinit. Ţinând seama de necesităţile atât de urgente pe care le reclamă alte compartimente budgetare, satisfacţia care se dă magistraţilor şi membrilor Consiliului legislativ este cât se poate de mare. Suntem convinşi că guvernul va şti să găsească cât de curând şi alte posibilităţi pentru a se da astfel de satisfacţii tuturor categoriilor de funcţionari publici. Un an de la numirea d-lui Victor Iamandi ca titular al departamentului Justiţiei Eri s’a împlinit un an de când Suveranul a în-* credinţat d-lui Victor Iamandi conducerea departamentului Justiţiei. Activitatea pe care d-sa a desfăşurat-o în acest timp şi reformele pe care le-a desăvârşit îl aşează printre marii ctitori ai Dreptăţii, alături de Toma Stelian şi Gh. Mârzescu. Noi care i-am urmărit zi de zi munca fără preget pe care a depus-o în slujba Ţării şi a Tronului, suntem fericiţi să constatăm că Inalta încredere pe care i-a acordat-o M. S. Regele Carol 11 n’a fost cu nimic desminţită. Urăm d-lui Victor Iamandi aceiaşi putere de muncă şi îl asigurăm că opinia publică românească ştie să cinstească aşa cum se cuvine pe toţi acei care, prin efortul şi priceperea lor, au contribuit GERMANIA în propriul său interes nu va abuza de concesiile ce i-au fost acordate prin tratatul comercial cu ROMÂNIA Presa germană subliniază echilibrul celor doi parteneri ai acordului româno-german , BERLIN, 30 (Rador). — Agenţia D. N. R. anunţă: După informaţii date de cercurile competente, presa germană subliniază echilibrul intereselor celor doi parteneri ai acordului germano-român. Vechea dependenţă a României de riscurile pieţii mondiale este acum înlocuită prin piaţa germană, care asigură preţuri fise rezonabile. Participarea geologilor şi întreprinderilor miniere germane la exploatarea petrolului românesc este mai favorabilă pentru România decât vechile condiţiuni în această privinţă, când exploatarea nu era adaptată la posibilităţile ţării, ci era subordonată intereselor societăţilor petrolifere transoceanice. Germania în propriul său interes nu va abuza de concesiuni, aşa cum adesea se reproşează întreprinderilor străine ce lucrează acum în România. De altfel, dependenţa producţiei agrare româneşti, adaptată la nevoile germane, nu va fi mai mare decât dependenţa producţiei industriale germane, ţinându-se seama de dorinţele şi nevoile României. ANGLIA ŞI FRANŢA VOR ACORDA SPRIJINUL LOR NECONDIŢIONAT POLONIEI SI ROMÂNIEI DACĂ ACESTEA SE LEAGĂ SA SE APERE UNA PE ALTA CONTRA AGRESIUNII GERMANE Hotăririle Consiliul de miniştri englez privind angajamentele pe cari le va lua Marea Britanie faţă de Europa răsăriteană LONDRA, 30 (Rador). — Ziarul „Star” scrie următoarele sub semnătura corespondentului său diplomatic : Consiliul de miniştri de Miercuri seara a discutat angajamentele pe care Marea Britanie este gata să le ia faţă de Europa răsăriteană. O hotărîre imediată a devenit necesară în urma atacurilor din presa germană contra Poloniei şi din cauza refuzului Poloniei de a se asocia cu Rusia printr’un pact de neagresiune, cum se sugerase la început de Anglia. NOUILE PROPUNERI CUPRIND UN PLAN DUPĂ CARE MAREA BRITANIE Şl FRANŢA VOR PROMITE SPRIJINUL LOR ROMÂNIEI Şl POLONIEI, DACA ACESTE DIN URMA TARI SE LEAGĂ SA SE APERE UNA PE ALTA CONTRA AGRESIUNII GERMANE, IN ACELAS FEL CUM S-AU ALIAT SA-SI APERE FRONTIERELE IN CAZUL UNUI ATAC DIN PARTEA DIECE Г I LORDUL HALIFAX CONSIDERA CA ACESTA VA FI PRIMUL PAS IN POLITICA DE A SE FORMA UN BLOC AL PĂCII. Whitehakul este optimist asupra rezultatelor acestui demers. D. Chamberlain va face o declaraţie asupra atitudinei Angliei, înainte chiar de sosirea aici a d-lui Beck. Se crede că primul ministru va declara că Anglia şi Franţa vor apăra împreună micile puteri din apusul Europei contra unei agresiuni şi că vor da garanţii să ajute Polonia şi România, în cazul când ar fi atacate. LA TEATRUL COLISEUM DIN LONDRA Regele George al Angliei, principesa Elisabeta și Regina Elisabeta asistântă la iffl spectacol teatrul Coliseum din Londra .