România - Provincie, aprilie 1939 (Anul 2, nr. 301-312)

1939-04-09 / nr. 309

In audienţa de lucru pe care d. Victor Iamandi, ministrul Justiţiei, a avut-o la Palat, Suveranul a bine­voit să semneze decretul-lege pen­tru înfiinţarea in ministerul Justi­ţiei a direcţiunii cărţilor funciare şi a cadastrului funciar. Legea este întovărăşită de urmă­toarea expunere de motive, făcută de d. Victor Iamandi , înfăptuirea reformei agrare, ne­cesitând măsurătoarea perimetre­­lor moşiilor supuse exproprierii şi a parcelelor atribuite celor îndrep­tăţiţi, prin decretul-lege Nr. 3922- 918 s’a înfiinţat, ca una din cele 5 direcţiuni ale Casei Centrale a Cooperaţiei şi împroprietăririi să­tenilor „Direcţiunea Cadastrului şi a Lucrărilor Tehnice", care pe lân­gă lucrările ce urmau să se facă in executarea reformei agrare, tre­buia să întocmească şi să ţină la curent planurile cadastrale, făcând rectificările cuvenite de câte ori se schimbă configuraţiunea parcele­lor. Intenţiunea legiuitorului din 1918 a fost ca odată cu executarea refor­mei agrare să se facă cadastrarea întregii ţări în vederea introducerii cărţilor funciare.­­Sub cuvântul de a accelera în­­făptuirea reformei agrare nu s’a mai întocmit un­­plan de ansamblu pentru cadastrarea întregii ţări şi­­ nici nu s’a mai ţinut la curent evi-­­ denţa tehnică a planurilor cadas­trale în provinciile cu regim cadas­Astăzi, deşi au trecut 20 ani dela începerea lucrărilor tehnice de re­formă agrară, a rămas să se mă­soare în executarea acestei refor­me, o suprafață de 180.739 ha. din­tre care 115.739 ha. su­­t expropria­te pentru islazuri, iar 65.000 ha. sunt expropriate pentru împro­prietărire. ■ Invederându-se necesitatea de a da proprietăţii, funciare organiza­rea corespunzătoare funcţiunii sa­le economice şi sociale, prin legea pentru organizarea cadastrului fun­ciar şi introducerea cărţilor fun­ciare în Vechiul Regat şi Basarabia din 20 Aprilie 1933, s’a instituit re­gimul cadastral şi de carte funciară pentru toate proprietăţile funciare. Trăgând învăţăminte din expe­rienţa lucrărilor din trecut, art. 73 prevede că lucrările tehnice de mă­surătoare, parcelare, comasare şi în general orice lucrări în legătură cu aplicarea legilor de reformă a­­grară, de regulare a proprietăţii in Dobrogea-Nouă şi Basarabia, se vor executa odată iu lucrările tehnice cadastrale prevăzute in legea de față. In executarea legii pentru orga-r nizarea cadastrului, in anul 1933 s’a început opera de cadastrare a judeţului Ilfov, ca apoi încă în a­­nuul 1934 lucrările să fie abando­nate. De atunci nu s’a mai făcut nici o lucrare cadastrală pe terito­riul României, deşi potrivit art. 73 din aceiaşi lege, lucrările de refor­mă agrară ar fi trebuit să se exe­cute odată cu lucrările tehnice ca­dastrale prevăzute în legea mai sus amintită. Problema unificării­­ legislative, de o importanță covârşitoare pentru organizărea noastră de Stat, făcând să se învedereze tot mai mult ne­voia introducerii cărţilor funciare Pe tot cuprinsul ţării, la 15 Septem­brie 1937 s’a dispus începerea lu­crărilor de întocmire a cărţilor fun­ciare în acele comune din judeţul Ilfov, unde s’a­­u făcut lucrări tehni­ce de măsurătoare cadastrală. De atunci, ministerul Justiţiei, pe de o parte a desăvârşit laturea le­gislativă a problemei cărţilor funci­are prin legea pentru unificarea­ dis­­poziţiunilor privitoare la cărţile funciare din 27 Aprilie 1938, ce s’a pus in aplicare în Bucovina la 15 Octombrie 1938, odată cu extinderea legiuirii române, iar pe de altă par­te, în temeiul legii pentru fixarea competenţei judecătoriilor din ju­deţul Ilfov, ca instanţe de carte fun­ciară din 9 Mai 1938, a procedat la numirea a 20 de judecători funciari şi la personalul judecătoresc nece­sar în vederea lucrărilor de întoc­mirea cărţilor funciare. Din nefericire însă, aceste comi­­siuni judecătoreşti vor ajunge peste 2—3 luni la capătul misiunii lor, din cauza lipsei de lucruri tehnice pen­tru individualizarea proprietăţilor, deoarece de 5 ani nu s’a mai făcut nici o lucrare cadastrală în judeţul Ilfov. CADASTRUL NU ESTE O INSTITU­ŢIE VIABILA DECÂT ATUNCI CÂND FUNCŢIONEAZĂ IN STRÂN­SA LEGĂTURĂ CU CĂRŢILE FUNCIARE prin înfiinţarea Direcţiunii căr­ţilor funciare şi a cadastrului fun­tral, ci Direcţiunea Cadastrului s’a ocupat numai de măsurători şi par­celări izolate. Deşi lucrările tehnice de măsură-toare făcute în executarea reformei agrare, au fost cât se poate de cos­tisitoare, astăzi nu mai pot fi între­buinţate pentru lucrările cadas­trale şi de întocmirea cărţilor fun­ciare, fără o revenire pe teren, ceia ce necesită noui sacrificii fi­nanciare din partea Statului, d­ar în ministerul Justiţiei, se tinde prin urmare să se grăbească aşeza­rea pe temelii mai serioase a pro­prietăţilor funciare, făcând din ser­viciu cadastral, un organism viu, menit să împlinească marile nădejdi legate de el, pentru desăvârşirea m­ăreţei opere de consolidare a ţării. Executări­ la­ timp lucrările teh- Un vast program tehnice de Dispunând atât de , organul tehnic cât şi de cel judecătoresc, ministe­rul Justiţiei va putea elabora un­program general de lucrări tehnice de măsurătoare, ţinând seamă de necesitatea ca­ introducerea cărţilor funciare să se facă în regiuni com­pacte,din punct de vedere al organi­zării puterii judecătoreşti. Tot ast­fel, ministerul Justiţiei va desăvârşi, in cadrul lucrărilor cadastrale, lu­crările tehnice pentru executarea reformei agrare, astfel cum se dis­pune prin art. 73 din legea Nr. 93 din 1933. Lucrările ce se vor executa de mi­nisterul Justiţiei vor fi puse, în mă­sura trebuinţelor şi la dispoziţia ce­lorlalte departamente şi anume: 1) Ministerului de Agricultură şi Domenii, pentru cadastrul agricol, silvic şi minier ; 2) Ministerului de Finanţe pentru stabilirea contribuţiunilor directe asupra proprietăţilor funciare ; 3) Institutului geografic militar, etc. SITUATIIA SERVICIILOR CADAS­TRALE EXTERIOARE In ce priveste serviciile cadastrale exterioare organizate de Inspectora­te cadastrale, proectul de lege face următoarea distincţiune : a) Menţine serviciile cadastrale. Textul Art. 1. — Se înfiinţează în mini­sterul Justiţiei „Direcţiunea cărţilor funciare şi a cadastrului funciar”. Art. 2. — Această direcţiune este alcătuită din două servicii : a) Ser­viciul cărţilor funciare şi b) Servi­ciul cadastrului funciar. Art. 3. — Direcţiunea cărţilor fun­ciare şi a cadastrului funciar va fi condusă de un director, numit prin delegaţie dintre consilierii sau pro­curorii Curţilor de Apel sau din­tre referenţii titulari ai Consiliului Legislativ având acelaş grad. Delegarea în funcţiunea de direc­tor se face prin înalt Decret Regal, Pe termen de 5 ani la propunerea ministrului Justiţiei. Funcţiunea de şef al serviciului cărţilor funciare va putea fi îndepli­nită de un judecător de Tribunal sau de pace sau de un referent titu­lar al Consiliului Legislativ cu ace­laş grad delegat prin decizie de mi­nistrul Justiţiei. Art. 4. — Pe lângă Direcţiunea cărţilor funciare şi a cadastrului funciar, funcţionează Consiliul căr­ţilor funciare, prevăzut de art. 6 din legea Nr. 93/933. Directorul cărţilor funciare şi al cadastrului funciar face parte de drept din acest Consiliu. , Art. 5. — Serviciul de geodezie, măsurătoare şi cartografie din mi­nisterul Agriculturii şi Domeniilor, care până la promulgarea actualei legi de organizare a acestui Depar­nice de măsurătoare, necesare lu­crărilor de întocmire a cărţilor fun­ciare, cadastrul îşi va putea justifi­ca existenţa r­eintegrându-se printre instituţiunile de bază, pe care se va rezuma noua organizare economică şi socială a Statului Român. De altminteri, în mod firesc, ca­dastrul trebue să ţină de ministerul Justiţiei, şi nu de ministerul Agri­culturii şi Domeniilor. In trecut, mai in toate ţările, ca­dastrul ţinea de ministerul de Fi­nanţe, ceea ce se explică prin origina pur fiscală a cadastrului, al cărui principal scop era să servească la o justă repartiţiune a contribuţiunilor directe, încetul cu încetul, desprin­­zându-se şi celelalte funcţiuni ale cadastrului, să procure elementele necesare înfiinţării, complectării, rectificării şi reconstituirii cărţilor funciare, să servească la lucrările publice, de urbanism, cartografierea ţării, etc., s’a afirmat din ce in ce mai mult tendinţa de a-l trece dela ministerul de Finanţe la ministerul Justiţiei. Astăzi, cadastrul elveţian, cel mai recent şi cel mai modern, ţine de ministerul Justiţiei. Intr’adevăr, cadastrul nu este o instituţie viabilă, dacă nu funcţio­nează­­în strânsă legătură cu cărţile funciare. Cadastrul fiind o instituţie statică, dă imaginea fotografică a proprietăţilor funciare din ţară, la un moment dat, fără să poată per­cepe schimbările ce se produc, in cursul vremurilor, in cuprinsul ma­terial al parcelelor. Astfel fiind, pla­nurile, precum şi registrele cadas­trale, nu pot fi ţinute la­ curent, de­cât cu ajutorul instanţelor de carte funciară, care comunică biurourilor de evidenţă cadastrală, de câte ori se strămută proprietatea unui imo­bil sau se produce vreo schimbare în cuprinsul material al acestuia (prin operaţiunea de desmembrare, acce­siune, schim­abrea felului de cultură sau a destinăţiunii, etc.), general de lucrări măsurătoare trecându-se însă sub autoritatea mi­­nisterului Justiţiei, din centrele: Cernăuţi, Cluj, Oradea, Braşov şi Timişoara, care având în raza lor de acţiune un teritoriu înzestrat cu re­gimul cadastral, vor trebui să-şi in­tensifice lucrările de punerea la cu­rent a planurilor cadastrale existen­te, prin reambu­larea acelor terito­rii; b) desfiinţează serviciile cadas­trale din centrele : Craiova, Bucu­reşti, Constanţa, Brăila, Iaşi şi Chi­­şinău, care găsindu-se pe un teri­­toriu necadastrat, nu au nici un fel de întrebuinţare. Personalul tehnic şi administrativ al inspectoratelor desfiinţate, cu posturile bugetare respective va tre­ce la ministerul Justiţiei, Direcţia cărţilor funciare şi a cadastrului funciar şi va fi întrebuinţat fie la serviciile de­­ ordin administrativ ale Direcţiunii, fie­­ la lucrările cadas­trale. Astfel fiind, pe de o parte, se va putea realiza o însemnată economie bugetară (chiria localurilor, mobili­erul, etc.), iar pe de altă parte, tot personalul tehnic va putea fi între­buinţat in concordanţă cu pregăti­rea şi menirea sa, la lucrările de măsurătoare tehnică. Regu­­ lament face parte din Direcţiunea astăzi desfiinţată a cadastrului, co­masărilor şi ameliorărilor agricole, trece la ministerul Justiţiei, Direc­ţiunea cărţilor funciare şi a cadas­trului funciar . Art 6. —Serviciul cadastrului fun­ciar Se compune din următoarele biurouri : a) de geodezie, b) de mă­surătoare cadastrală; c) de carto­grafie, ateliere, evidența cadastrală şi arhiva operatelor cadastrale ; Art. 7. — Toate atribuţiunile date ministerului de Agricultură şi Do­menii, prin legi, regulamente, jur­nale ale Consiliilor de miniştri, deci­­ziuni şu orice alte instrucţiuni în tot ce priveşte operaţiunile tehnice de măsurătoare sau cărţile funciare, trec asupra ministerului Justiţiei, Direcţiunea cărţilor funciare şi a cadastrului funciar. Art. 8. — Se menţin şi trec sub autoritatea ministerului Justiţiei la Direcţiunea cărţilor funciare şi a cadastrului funciar, serviciile cadas­trale exterioare, organizate de ins­pectoratele cadastrale din centrele Cernăuţi, Cluj, Oradea, Arad, Bra­şov şi Timişoara. Serviciile cadastrale din centrele Craiova, Bucureşti, Constanţa, Bră­ila, Iaşi şi Chişinău se desfiinţează. Art. 9. — Serviciul cadastrului funciar din Direcţia cărţilor funci­are şi a cadastrului funciar ce se înfiinţează prin legea de faţă la mi­nisterul Justiţiei, se va organiza cu personalul tehnic şi administrativ al serviciului de geodezie, măsură­toare şi cartografie, precum şi cu întregul personal al serviciilor ca­dastrale exterioare din centrele des­fiinţate, care trece de la ministerul Agriculturii şi Domeniilor la mini­sterul Justiţiei. Art. 10. — Plata salariilor precum şi acoperirea celorlalte cheltueli ne­cesitate de organizarea şi funcţio­narea serviciului cadastrului funci­ar, se va face din creditele extraor­dinare ce se vor deschide asupra ministerului Justiţiei prin anularea sumelor respective din bugetul mi­nisterului Agriculturii şi Domeniilor. Art. 11. — Până la 1 Aprilie 1940, atât serviciul de geodezie, măsură-­ toare şi cartografie cât şi serviciile exterioare, vor funcţiona în actua­lele localuri, iar cheltuelile de loca­­ţiune, întreţinere, administraţiune, etc., vor fi acoperite din fondurile prevăzute în bugetul ministerului Agriculturii şi Domeniilor. Art. 12. — Ministerul Justiţiei prin Direcţiunea cărţilor funciare şi a cadastrului funciar va executa la cererea oricărui minister, lucrările tehnice ce cad în atribuţiunile ace­stei direcţiuni. De asemenea, ministerul Justiţiei va delega tot personalul tehnic de trebuinţă pentru supravegherea şi recepţionarea lucrărilor tehnice e­­xecutate de către un alt minister. Art. 13. — Toată arhiva tehnică dela centru şi serviciile exterioare (planuri şi scripte) în legătură cu lucrările tehnice de măsurătoare ca­dastrală executate, trece asupra mi­nisterului Justiţiei, rămânând la ministerul Agriculturii şi Domeniilor dosarele privitoare la reforma a­­grară. Trec deasemenea asupra ministe­rului Justiţiei, tot utilajul de măsu­rătoare, toate maşinile şi accesori­ile lor din atelierele : fotografic, he­­liografic, litografic şi mecanic, pre­cum şi mobilierul biurourilor de de­sen şi cartografie de la centrele şi serviciile exterioare. Art. 14. — Legea de frei în vigoare pe data publicării ei în Mo­nitorul Oficial. 9.-Iv. 1939 ROMÂNIA No. 309 M.S. REGELE A SEMNAT DECRETUL PENTRU ÎNFIINŢAREA IN MINISTERUL JUSTIŢIEI A DIRECŢIUNII CĂRŢILOR FUNCIARE ŞI A CADASTRULUI FUNCIAR Necesitatea organizării proprietăţii funciare D. ministru V. IAMANDI D. PRIM MINISTRU ARMAND CĂLINESCU, CTITOR AL NOUEI BISERICI SF. ELEFTERIE DIN CAPITALĂ Parohia Bisericii Sf. Elefterie din Capitală se bucură de situaţia deo­sebită, de a avea printre distinşii e­­noriaşi intelectuali, din jurul nouii cetăţi universitare, pe d. prim mini­stru Armand Călinescu. Construcţia nouei Biserici Sf. Elef­terie şi-a găsit un sprijin deosebit în Domnia­ Sa, pentru a se putea duce la bun sfârşit toate lucrările începute. Pe lângă solicitudinea a­­rătată în cursul anului trecut, d. prim ministru Armand Călinescu a acordat anul acesta personal între­gul material de cărămidă aparentă, pentru terminarea întregului exte­rior, ce se urcă la aproape o jumă­tate milion lei. La acest ajutor, adăugându-se sprijinul Primăriei Municipiului Bu­cureşti şi al altor instituţii de Stat, terminarea noului sfânt locaş este asigurată în cel mai scurt timp. Consiliul parohial al bisericii Sf. Elefterie, în ultima şedinţă, cu una­nimitate, a luat hotărîrea de a se mulţumi d-lui prim ministru Ar­mand Călinescu, exprimându-i şi prin oficiul parohial omagiul recu­noştinţei datorate pentru creştineas­ca faptă. Asemenea fapte creştine de ctito­rie bisericească, deschid în aceste vremuri de trecătoare nelinişte, zorii tradiţionalei noastre vieţi de seni­nătate creştină şi vieţuire româneas­că, din trecutul neamului românesc. tB­BBBBBBBBBBBBiiffifflfflBnBBBBBflBHBBflflflflBHBHflBBBaBflBBBBBBB Noua biserică Sft. Elefterie în construcție. In atenţia ofiţerilor de rezervă Primim spre publicare : Se aduce la cunoştinţa tuturor domnilor ofiţeri de rezervă, care posedă armamentul regulamentar, pe care trebue să-l aibă la mobili­zare, că sunt obligaţi ca până la 30 Aprilie a. c., să se prezinte la Cercul de Recrutare Bucureşti, — intrarea prin str. Fonteriei — cu armamentul militar (sabie,­ revol­ver) ce-l au, eventual şi cu autori­zaţia eliberată de ministerul Apă­rării Naţionale, pentru a primi de la Cercul de Rrecrutare o nouă ade­verinţă, referitoare la acest arma­ment. Cei concentraţi, se vor prezenta la unităţile respective. Ordinea prezentării domnilor or­dițeri este următoarea : 12 Aprilie litera A.; 13 Aprilie­­li­tera B.; 14 Aprilie litera C.; 15 A­­prilie litera D.; 16 Aprilie litera E. F. H.; 17 Aprilie litera G.; 18 A­­prilie litera I. J. ; 19 Aprilie litera K. L.; 20 Aprilie litera M.; 21 Aprilie litera N.; 22 Aprilie litera O; 23 A­­prilie litera P.; 24 Aprilie litera R.; 25 Aprilie litera S. S.; 26 Aprilie li­tera T.; 27 Aprilie litera U. V. Z. Y.; 28, 29 si 30 Aprilie, din toate lite­rile, neprezentati în ziua respectivă. Orele de prezentare sunt urmă­toarele : In zilele de lucru 8^13 și 16-19. In zile de sărbătoare 8—12. ЯВВЯЯЯЯЯВЯЯВВЯЯВЯВЯЯЯЯЯЯЯЯЯВЯВЯВВВЯЯЯШ!!1ШГВЯЯЯВВЯИЯВВВЯЯВЯВВЯЯВВВВВВЯЯЯЯВЯВЯЯ. 19.086 MEMBRI NUMĂRA ASTĂZI CASA DE CREDIT P. T. T. SUB REGIMUL CREIAT PRIN NOUA EI LEGE DE ORGANIZARE Printre numeroasele reforme rea­lizate de d. ministru Mihail Ghel­­megeanu la instituţiile de subt auto­ritatea ministerului Lucrărilor pu­blice şi al Comunicaţiilor, e şi aceea a reorganizărei Casei de economie, credit şi ajutor a P. T. T. Promul­gată la 28 ianuarie a. c. şi aplicată, — cât a fost cu putinţă, — de la a­­ceastă dată Şi până la 31 Martie, noua lege, judecând după datele comparative ale primului buget al acestei instituţii, însemnează o foarte simţitoare ameliorare în tra­tamentul membrilor respectivi, faţă de trecut. Ameliorarea acesta, îm­preună cu schimbarea fundamen­tală a modului de salarizare a între­gului personal poştal realizată prin legea de reorganizare a Poştelor, ri­dică pe funcţionarul petetist de pe treapta de inferioritate în care-i a­­duseseră vicisitudinile vremei şi di­versele regimuri politice, redându-i demnitatea de care trebue să se bucure în faţa publicului, funcţiona­rul Statului. ALCĂTUIREA NOULUI BUGET Bugetul Casei de economie, credit şi asistenţă a personalului P. T. T. pe 1939-40 se cifrează la 44.970.000 lei, atât la venituri cât şi la chel­tueli. Grija de căpetenie la alcă­tuirea acestui buget, după indica­ţiile d-lui ministru Ghelmegeanu, a fost o cât mai mare economie la toate cheltuelile de administraţie şi întreţinere, pentru ca fondurile alo­cate asistenţei sociale şi medicale să fie cât mai mari cu putinţă. Astfel, în caz de moarte se va a­­corda familiilor membrilor Casei un ajutor de 30.000 lei, iar în caz de moarte a soţiilor lor, 15.000 lei. Tot 15.000 lei se va acorda şi familiei petetistului care nu e membru al Casei. In caz de moarte a vreunui copil minor al membrului Casei, se va acorda un ajutor de 7.500 lei. Ajutorul prevăzut pentru întreţi­nerea şi menţinerea aşezămintelor sociale ale Casei are rostul ca toate căminele sale de odihnă, cantinele, băile, etc., să fie puse la dispoziţia funcţionarilor şi pensionarilor P. T. T. cu preţuri sub cele de cost, neur­­mărindu-se niciun fel de ■c*«t**­ ci numai ajutorarea acestora. S’au prevăzut ajutoare pentru îm­brăcăminte, încălţăminte, hrană, lemne, pentru membrii săraci împo­văraţi de greutăţi familiare. Sunt în Poştă, în special în rândurile per­sonalului inferior (factori, oameni de serviciu, etc.), slujbaşi cu câte 8-10 copii, cărora, după prevederile legei, li se va putea veni în mod simţitor în ajutor de către condu­­cerea Casei. E vrednic apoi de remarcat efec­tele legei celei noui asupra peteti­­ştilor de toate categoriile. Aşa bu­năoară, pensionarii P. T. T. văzând avantagiile ce le oferă membrilor co­­tizanţi, au trimis în massa, prin So­cietatea Pensionarilor, adeziunile, lor de înscriere, astfel încât, de unde la 31 Decembrie­ 1938, Casa avea nu­mai 407 membri pensionari, după două luni dela aplicarea legei nu­măra 702 membri pensionari. Urmând calea indicată de lege s’au prevăzut pentru asistenţă so­cială următoarele sume: Ajutoare în cazuri de căsătorie şi naşteri, 600.000 lei, ajutoare care în 1938 n’au existat. Ajutoare în cazuri de boală (aju­toare băneşti şi spitalizare), de moarte, incendii, inundaţii, etc., 12.000.000 lei, faţă de 4.501.145 lei în 1938. Ajutoare pentru membrii puşi în retragere din oficiu din cauza in­firmităţilor ce i-ar face improprii serviciului şi pentru care n’ar avea dreptul la vre-o pensiune, 800.000 lei, faţă de 722.990 lei. Ajutoare pentru taxe şcolare, cărţi, burse, 400.000 lei faţă de 280.400 Iei. Ajutoare pentru lemne, îmbră­căminte şi hrană membrilor nevo­iaşi şi cu familii numeroase, 450.000­­ lei, faţă de nimic în 1938. Pentru întreţinerea Cercului cul­tural, ajutorarea bisericei Sf. Dumi­tru, încurajarea sportului, 350.000 lei, faţă de 207.000 lei. Pentru întreţinerea şi menţinerea aşezămintelor de asistenţă socială ale Casei, de la Tekirghiol, Eforie, Predeal, Slănicul de Moldova, Bu­­dachi, camere de oaspeţi, cantină, etc., 948.160 lei, faţă de nimic în 1938. In total, pentru asistenţa socială s’au prevăzut 15.548.160 lei, faţă de 5.712.000 lei în 1938. Deci cu 9.836.160 lei mai mult. Pentru asistenţa medicală: medici, medicamente, întreţinerea policlini­cilor şi a cabinetelor medicale, mo­bilier, aparate, instrumente medi­cale, etc., 10.525.000 lei, faţă de 718.586 lei. Pentru asistenţa socială şi medi­cală la un loc, s-au prevăzut prin urmare, 26.073.160 lei, faţă de 6.430.586 lei în 1938. Efectele salutare ale nouei legi de organizare a Casei de economie şi asistenţă a petetiştilor sunt, cum se vede din cifrele de mai sus,, nu se poate mai evidente. Mulţumită prevederilor ei, aproape 20 milioane lei, din bugetul instituţiei, de circa 45 milioane lei, vor lua drumul aju­­torărei şi îngrijirei sănătăţii mem­brilor săi, putându-li-se acorda, după cazuri, medicamente, asistenţă me­dicală, ajutoare băneşti, plata inter­­nării în spitale. La 31 Martie a. c. instituţia nu­mără 19.086 iH­mbri. D. M. GHELMEGEANU

Next