România - Capitala, aprilie 1939 (Anul 2, nr. 314-328)
1939-04-19 / nr. 317
19. IV. 1939 ROMÁNIA Nr. 317 D. Mihail Ghelmegeanu, ministrul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor, a fost sărbătorit printr’un banchet de către conducerea regiei C. F. R., pentru înzestrarea acestei instituţii cu o nouă lege de organizare, atât de ultilă pentru desvoltarea ce o va lua în viitor drumul nostru de fer. Au luat aparte la această sărbătorire d-nii: ing. Alex. Bunescu, secretarul general al Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor, I. Gr. Petrieţeanu, preşedintele consiliului de administraţie C. F. R., ing. Ion Macovei, directorul general al C. F. R., Ion Marian, secretarul general al Economiei Naţionale, ing. Gh. Nicolau, preşedintele consiliului technic superior, Al. Alexandrini, ing. Aurelian Georgescu, Sever Christescu, prof. N. Dănăilă, Cicerone Goroş, Ion Băluţă, general Jacques Popescu, membri în consiliul de administraţie C. F. R., ingineri George Panaitopol, Traian Pârvu, Teodor Balş, Aron Puşcariu, subdirectori generali C. F. R. Sterie Enăchescu, directorul contenciosului M. L. P. C., av. I. N. Constantinescu şi insp. I. Vasiliu, directori de cabinet M. L. P. C., inginerii I. Balinschi, W. Bruckner, I. Hossu, I. Hălăceanu, C. Păunescu, Petre Vercescu, Th. Atanasescu, Al. Zarifopol, Ștefan Miclescu, dr. N. Demetriad, I. Apostolescu, I. Carianopol, Christu Nicolau, N. Codreanu, directori de servicii; I. Maxim, serviciul presei; G. Ispravnicu, M. Chiriceanu, Al. Russ, Al. Drogeanu, inspectori de control, inginerii C. Ghimuș, St. Buescu, N. Th. Tudoran,Virgil Theodorescu, dr. Th. Floru, I. Băiatu, Gh. Mitnescu, Aurel Zănescu, C. Nanulescu, Gh. Măinescu, C. Măldărescu, A. Liciu,, Victor Nicolau, C. Bărcănescu, V. Misicu, V. IVanghelescu, Al. Bucur, Gh. Stamatescu, V. Blaj, subdirectori de servicii, ing. Florin Popovici, Mihail Florescu, Al. Vissarion, ing. N. Zotta, ing. C. Ciorănescu și ing. N. Bratu. ÎNCHINARE m. s. regelui aI MARELUI VOEVOD Primul toast a fost ridicat de d. ministru Ghelmegeanu spunând: „Interpret al sentimentelor dv., închin primul pahar în sănătatea M. S. Regelui şi a Marelui Voevod de Alba lulia, închin pentru înălţarea Dinastiei,spre binele Patriei”. ASISTENŢA D. ing. Ion Macovei, directorul general al căilor ferate a spus: Căile noastre ferate trec astăzi, printr-o perioadă de importantă tranziţie, atât sub raportul înfăptuirilor reclamate de progresele vremii cât şi de înaltul comandament al necesităţilor economice şi de stat. Se activează, trebue să mărturisesc, lăsând modestia la o parte, cu puteri de muncă înzecite, cu o vigilenţă neadormită, cu o tenacitate de proporţii eroice, a tuturor colaboratorilor mei, — care în acest moment sunt strânşi în jurul dvs. spre a vă omagia, — şi într’un ritm necunoscut încă ce se ilustrează prin reauză, dobândite, cu care zilnic se menţine, dar se şi îmbogăţeşte patrimoniul, acel patrimoniu ce ne-a fost trecut spre gospodărire. Dar această activitate excepţională trebuia să fie guvernată de o conducere unitară, de o înţelegere superioară, de o armonizare ideală a tuturor forţelor care colaborează la înfăptuiri, şi mai presus de toate, la stabilirea fără putinţă de echivoc a răspunderilor ce apasă asupra celor ce dirijează acest complex mecanism de energie economică şi naţională a Statului român, şi putem zice chiar, în parte, nici oamenii, nici concepţia şi metodele, şi putem zice chiar, în parte, nici mijloacele şi nici posibilităţile de realizare. . Ne lipsea totuşi ceva, ceva nedefinit care de multe ori îngreuna buna funcţionare a mecanismului. Această lipsă care dăinuia de nu pai puţin zece ani a fost descoperită şi reparată fără întârziere de iscusitul meşter care ne face deosebita cinste de a fi printre noi astăseară ca şi totdeauna, de d. ministru Mihail Ghelmegeanu. Cum spuneam şi mai deunăzi într’un cerc restrâns, din înalta chibzuinţă şi hotărire a M. S. Regelui, d. ministru Ghelmegeanu luând conducerea departamentului Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor, o foarte mare parte a atenţiuneisale, a fost concentrată asupra celui mai important sector din domeniul acestei conduceri: căile ferate. Cu viteză şi promptitudine, aşa cum se cuvine unui ceferist, dar şi cu o putere de mare penetrațiune a tuturor rosturilor vastului organism C. F. R., d-sa s’a identificat cu toate problemele ce aşteptau o grabnică soluţionare şi a păşit cu hotărire şi fără şovăire la deslegarea lor. NOUA LEGE DE ORGANIZARE A CAILOR FERATE Din această identificare a lucrurilor, cu acea încordare de voinţă şi clarviziune a situaţiilor a izvorît noua lege de organizare a căilor ferate pe care d. ministru Ghelmegeanu ne-a dăruit-o, rezultat al unei munci trudnice şi a unei profunde cunoştinţi a realităţilor. N(4i,o lege concepută cu cel mai larg spirit de echitate şi progres, fără putinţă de răstălmăcire a atribuţiunilor factorilor conducători, cheamă la locul de cinste, dar şi de mare răspundere, pe toate elementele fireşti şi dinamice ale instituţiei pentru o activitate cât maintensă, menirea ei fiind de a pune rânduială şi a asigura o cât mai normală funcţionare organismului.O vastă administraţie ca aceea a căilor ferate, spuneţi d-le ministru, în expunerea de motive a legii, nu se poate concepe cu o organizare care să nu găsească în lege bazele sale de existenţă şi desvoltare şi nici fără o delimitare cu discernământ a atribuţiunilor organelor de conducere. Confuzia şi încălcarea de atribuţii care atingea autoritatea unora şi dota pe altele cu atribuţiuni necorespunzătoare naturii lor, ca urmare a unui viciu structural de concepţie şi organizare, a fost stăvilit prin noua lege. O funcţionare normală a organelor de conducere şi administrare a fost restabilită, directorul general dobândind atribuţiuni largi în rolul său firesc de executor al directivelor consiliului de administraţie şi de conducător al căilor ferate în cadrul legilor şi regulamentelor în vigoare. Subdirectorii generali, elemente de prim ordin în angrenajul nostru de conducere, au dobândit deasemeni, atribuţiuni largi şi precise, ceea ce va spori randamentul muncii fiecăruia, va imprima un ritm rapid în rezolvarea lucrărilor odată cu individualizarea răspunderii. In aceeaşi situaţie au fost puşi directorii conducători, învestiţi cu împuterniciri mari, pe lângă precizarea locului lor. „In cadrul nouei organizări, spuneţi mai departe, se înregistrează un progres vast prin asigurarea răspunderior, precizarea atribuţiunilor, întărirea controlului şi orânduirea administraţiei pe baze obiective impuse de interesele serviciului public. ‘ Ordine depline şi precise prevede legea în ceea ce priveşte autonomia financiară, respectăndu-se principiul autonomiei administrative printr’un consiliu independent dar şi răspunzător. Ne-aţi dat, d-le ministru, o lege, care în genere prevede toate măsurile pentru ca, C. F. R. să exploateze în condiţiuni optime patrimoniul ce i s’a încredinţat şi să corespundă rolului ce-l are în economia naţională. ATMOSFERA ÎNNOITA Numai două săptămâni au trecut dela punerea în aplicare a acestei legi şi cu mulţumire pot să vă destăinuiesc, că efectele ei salutare au început a se resimţi. Se lucrează într’o atmosferă înnoită, cu puteri sporite şi cu acel elan pe care ni-l dă spiritul de desăvârşită rânduială ce se degajează din legiferarea dvs. Şi acum, d-le ministru, odată cu expresiunea recunoştinţei noastre pentru opera realizată, ne simţim datori să ne luăm un angajament solemn în faţa Ţării şi a Domniei- Voastre.Să ne îndoim puterile de muncă pentru că printr-o disciplină de fier pe care personalul căilor ferate n’a desminţit-o niciodată, printr’un devotament fără de margini, protejaţi de legea pe care ne-aţi dăruit-o, să răspundem chemării noastre , primii factori constructivi în slujba Ţării şi a marelui conducător al nostru al tuturor, Maiestatea Sa Regele Carol al II-lea. Astăzi, mai mult ca oricând, în cadrul noului ritm imprimat de necesităţile vremii, armata ceferistă stă neclintită la datorie şi ca întotdeauna nu va da niciun pas îndărăt din frontul energiilor naţionale în care a aşezat-o importanţa ei. D. MINISTRU M. GHELMEGEANU A FOST SĂRBĂTORIT DE CONDUCEREA REGIEI C. F. R. PENTRU ÎNZESTRAREA INSTITUŢIEI CU O NOUA LEGE DE ORGANIZARE Citarea d-lui inginer Ion Macovei, directorul general al C. F. R. D-sa a adus o conducere unitară. O înţelegere superioară a situaţiilor. O armonizare ideală a tuturor forţelor care colaborează la înfăptuiri şi la stabilirea fără echivoc a răspunderilor. D. ministru Mihail Ghelmegeanu a urcat repede şi sus, pentru că a ştiut să-şi oţelească voinţa şi energiile active tul responsabilităţii istorice a activităţii sale, «care Hotărăşte adesea de soarta atâtor oameni. O ALEGERE FERICITA D-sa s’a impus înaltei atenţiuni, când ţara mai mult ca oricând avea nevoie de sfetnici luminaţi, pentrucă fondul moralei politice este conştiinţa responsabilităţii şi d-sa este înzestrat cu această principală însuşire sufletească, pe care trebue s’o aibă un adevărat bărbat de stat. Situaţia ce şi-a cucerit îşi găseşte deopotrivă justificare în convingerea ce-l animează, că bogăţia şi puterea unei naţii alcătuesc o inseparabilă unitate; că prosperitatea economică creiază puterea şi aceasta singură contribue să dea noui avânturi vieţii economice a Statului modern. Şi nu putem omite că, ministrul pe care avem cinstea de a-l sărbători are un sentiment profund al valorilor morale şi al demnităţii omeneşti. Stăpânit de ideia că politica reală şi vie e, mai înainte de toate, opera voinţei şi acţiunea ; că, în politică, psihogenetica acţiunilor e mult mai importantă decât ideologia pură, d-sa a evitat făgaşul în care se complăceau atâţia oameni politici, în mintea cărora clocoteau neîncetat ţeluri teoretice, idealuri şi proecte raţionale cari nu ajungeau însă niciodată la acţiune. REALIZĂRILE Şi a purces la realizări. Cum şi în ce fel, s’a văzut. D-sa având marele merit de a rezolva delicata chestiune de a se şti în ce proporţie cele vechi şi cele noui, tradiţia şi idealul, trebuesc îngemănate, şi în ce ritm noua operă, idealul, cată să fie adăugită trecutei aşezări. De aceia, procedând la prefacerea şi desvoltarea organică a stării de lucruri pe care a găsit-o la Regia Autonomă a Căilor Ferate, şi ţinând seama de principiul continuităţii, a izbutit să creieze, pentru această instituţie, o nouă şi înfloritoare epocă. Reconstructor moderat, d-sa a reclădit fără perturbaţii, fără să dărîme din temelii, păstrând din trecut tot ce era bun, şi astfel a reuşit să raţionalizeze autonomia, fără să o compromită, şi să concilieze interesele generale ale Statului cu acelea ale Regiei Căilor Ferate. Iată, d-lor, nota dominantă a personalităţii de pe acum ilustre, a sărbătoritului de astă seară, care ştie, ca nimeni altul, să-şi înfăptuiască gândurile, în folositoare şi rodnice acţiuni. Iată, d-lor, pentru ce corpul avocaţilor regretă că nu-l mai are în sânul său şi pentru ce, oamenii de specialitate aflaţi în fruntea căilor ferate, îl preţuesc într’un sincer şi unanim elan. Ministrul de azi al Comunicaţiilor e neîndoelinte opera autentică a muncii sale şi a marilor merite, pe care mi-am făcut o plăcută datorie să le evidenţiez, cu adânca prietenie pe care i-o port. Ca preşedinte al consiliului de administraţie al Regiei Autonome a Căilor Ferate sunt, cu toate dragostea şi puterea de muncă, alături de d-sa şi, cu afectuoase gânduri, ridic paharul meu în sănătatea sărbătoritului. Г D. MIHAIL GHELMEGEANU D. I. MACOVEI D. I. GR. PERIETEANU Discursul d-lui I.Gr. Perieţeanui, preşedintele consiliului de administraţie C. F. R. Astăzi când guvernul Majestăţii Sale, cu emanaţia Frontului Renaşterii Naţionale, înfăţişează o selecţie de mare individualităţi, inaugurând astfel cultul competenţii, bucuroşi ne-am strâns în jurul acestei mese sărbătoreşti, pentru a omagia pe un distins reprezentant al pleiadei guvernamentale, care a scos atât de bine în evidenţă temeinicia cuvintelor rostite cândva de celebrul parlamentar englez Layard: Omul potrivit la locul potrivit. Urmăresc de mult, cu crescândă admiraţie, complexa activitate a d-lui Mihail Ghelmegeanu în toate domeniile în cari s’a manifestat. L-am deosebit la bara Justiţiei, unde s’a impus din prima clipă, datorită multiplelor sale însuşiri, după cum am relevat in portretul literar pe care i l-am făcut în „Fresca justiţiei contemporane române“. O singură temere îmi tulbura satisfacţia profesională atunci încercată, aceia că, într’o zi, avocatul nu se va simţi la largul său în templul Themisei şi că elocinţa sa multilaterală va fi atrasă şi absorbită de forul politic al ţării. Temerea mea s’a verificat exact, dar odată cu aceasta am avut deosebita plăcere de a-i regăsi remarcabila personalitate intr’o şi mai favoral TS. lumină. Elocinţa judiciară n’a cutat procura întotdeauna celei politice oratori capabili să-i satisfacă exigenţele. D. Jyflhail Ghelmegeanu a fost o fericită excepţie, căci omul politic a depăşit pe profesionist, înzestrat cu aptitudini de veritabil tribun şi având mai ales „lipsa” politică, d-sa a reuşit să cucerească repede simpatia şi admiraţia lumii spre care s-a simţit atras. Gruparea în fruntea căreia a fost pus, a recunoscut într’însul de îndată un şef destoinic ce merita să fie urmat, iar cel mai capricios şi indocil public, parlamentul, a fost nevoit să-l asculte, chiar alurnici când se cabra sub şfichiuirile verbului său substanţial, înaripat şi cald. Ascensiunea sa grabnică era de prevăzut şi n’a surprins pe nimeni, nici chiar pe invidioşi. Bărbatul de Stat in prezenţa căruia ne aflăm acum, dela început şi-a profilat silueta pe orizontul politic al României contemporane, deoarece a avut întotdeauna sentimentul intim şi profund al vocaţiunei sale, un ideal care l-a străbătut şi pentru care a fost pururi gata să se jertfească, în scopul bine determinat de a transforma în chip deosebit mentalitatea celor aflaţi sub conducerea lui, punându-i astfel în slujba acelui ideal. D. Mihail Ghelmegeanu a urcat repede şi sus, pentrucă a ştiut să-şi oţetească într’o mare măsură voinţă şi energiile sale active; pentru că, având conştiinţa vocaţiunei, în mod firesc i s’a desvoltat sentimen Răspunsul d-lui ministru Mihail Ghelmegeanu Am preţuit totdeauna două însuşiri: munca şi răspunderea. Iată pentru ce mă simt foarte bine în mijlocul dvs., cari sunteţi primii muncitori ai Căilor ferate şi în acelaş timp şi cei dintâi răspunzători. Mulţumesc pentru cuvintele măgulitoare ce aţi rostit pentru activitatea mea. Maestrul Perieţeanu, cu talentul său bine cunoscut şi accentul cald care ne-a impresionat, vorbind de această activitate, a pomenit şi de două instituţii: Bara şi Parlamentul. De la Bară, n’am adus în viaţa publică argnţia inutilă, nici pasiunea discuţiunilor fără sfârşit. Am adus ceia ce este substanţial în ştiinţa dreptului: o metodă. Iar metoda noastră profesională constă în câteva date simple, ca tot ce este clasic: de a distinge esenţialul din detaliu şi de a face să predomine substanţialul faţă de secundar. Dacă am isbutit uneori la conducerea diferitelor departamente, se datoreşte în primul rând acestei metode, care prin însuşirile ei rămâne valabilă în orice regim de conducere a Statului. Din Parlament aduc nu numai amintiri, ci mai presus de toate caracteristicele unei generaţii. Generaţia noastră, în viaţa parlamentară, a păstrat intacte însuşirile ei sufleteşti, manifestându-se prin Merit, Muncă şi Cinste. Iar mai presus de toate cu toţii am avut pasiunea care ne-a salvat, de a ridica deasupra tuturor veleităţilor şi a personalismului egoist, râvna salvatoare a muncii constructive, care rămâne şi se impune. (Aplauze). Aşa s’a putut întâmpla ca o seamă de oameni să fie în acţiune, chiar atunci când instituţiunile s’au prăbuşit fără vina acestor oameni. OAMENI LA POSTURILE DE COMANDA Mulţumesc şi primului salahor al Căilor Ferate Române, d-lui director general Macovei — pentru cuvintele de mulţumire pe care mi le-a adresat in numele dvs. Să-mi daţi voie insă să nu recunosc toate meritele semnalate. Mi s’a spus că am lucrat cu repeziciunea unui adevărat CFR-ist. Este inexact, căci legea Căilor Ferate Române a fost promulgată la 31 Martie adică exact după un an de când am depus jurământul ca ministru. Deci m’am grăbit încet. Dacă — cum asigură d. director general Macovei în numele Căilor Ferate Române — am isbutit să rețin ceia ce trebuia legiferat, este pentrucă am procedat, observând şi studiind îndelung. Legea aşa cum a fost aprobată, nu este un panaceu. Ea însă va da roade, dacă se va respecta spiritul în care a fost concepută, de a forma oameni la posturile de comandă şi de a da posibilitate de manifestare tuturor acelora cari muncesc temeinic în această a doua armată a ţării, care este armata CFR-istă. (Aplauze). Legea nu va putea reuşi decât dacă va putea să desvolte — la conducere — calităţile necesare la orice post de mare comandă cum este şi acel al CFR-ului. Un post de mare comandă, înseamnă disciplină de sus în jos, dar totdeodată şi ceva mai mult, înseamnă autoritate, pe care reuşeşti să o câştigi nu numai prin dragostea pe care o arăţi colaboratorilor dar prin competenţa de care dai dovadă. (Aplauze). Oamenii care au reuşit la posturile de mare comandă în administraţie, nu sunt acei care s’au încruntat mereu, şi care au mimat atitudini poruncitoare. Şi nici cei cari continuu au agitat sfârcurile biciurilor disciplinare deasupra personalului. Marii şefi, — oriunde au fost puşi — s’au impus cu surâsul pe buze şi cu spiritul de colegialitate, care nu a micşorat însă cu nimic distanţa între locul lor şi locul acelora pe care-i comandă. Pentru că distanţa a fost respectată prin măritul recunoscut de toţi. (Aplauze prelungite). De aceia vă recomand faţă de personal această concepţie de autoritate, care menţine cu el un contact strâns, aşa cum l-am ţinut eu cu dvs. (Aplauze). Şi, d-le director general, veţi avea, personal, şi ajutat de subdirectorii generali, un merit hotărîtor în reuşita legii, dacă veţi şti să duceţi mai departe conducerea Căilor Ferate Române în spiritul exemplului ce vi l-a dat metoda de lucru a ministrului dvs. (Aplauze). Faţă de întregul nostru personal, legea trebue aplicată cu o singură lozincă: la CFR, cine munceşte se ridică. (Aplauze). Acesta este cuvântul de ordine pe care vi-l dau. D. preşedinte al consiliului de administraţie a relevat că, legiferând, n’am dărîmat. Nu, căci nimic nu se poate creia decât continuând. Am îndreptat ceiace trebuia îndreptat. Am continuat munca celor ce m’au precedat pentru ca să încredinţez opera în manile vrednice acelora care trebuie să o ducă la bun sfârşit. (Aplauze). închinare armatei Apoi d. ministru Ghelmegeanu a remarcat: „In mijlocul nostru se află d. general Jacques Popescu subşeful Marelui Stat Major. Ridic paharul pentru dvs., pentru armata pe care o reprezentaţi şi cu care CFR-iştii s’au înfrăţit încă odată, în cursul ultimelor evenimente”. (Aplauze prelungite). La sfârşitul banchetului s’a rulat un film cu toate fazele lucrărilor drumului de ferolva Mică-Vatra Dornei, care leagă actualmente Bucovina şi nordul ţării printr’o linie directă de Transilvania. Ideea de a filma aceste lucrări a fost foarte bună, pentru că se pune astfel în evidenţă meritul ce revine în întregime inginerilor români de la C. F. R. cari le-au conceput şi executat, cum şi maeştrilor şi lucrătorilor cari l-au secundat. Filmul, foarte bine regizat de d. ing. N. Bratu, a fost apreciat şi aplaudat. ^э?зз;з«9гввгвавввввввввввввязвввв|дв!швя8шгшг£1еявпавя я ROMÂNIA I NR. 3 Semnează: CEZAR PETRESCU, IONEL TEODOREANU, GALA GALACTION, ION VINEA, MIRCEA ELIADE, MARTRA BIBESCU, GIOVANNI PAPINI, OCTAV SULUJIU, LA TONI CHIOŞCARII $1 DEPOZITARI! DE ZIARE TUDOr şoimaru, n. carandino, PETRU MANOLIU, ŞTEFAN STĂNESCU NICOLAE ROŞU, G. NECHITA, DAN .............."" PETRAȘINCU, SEPTIMIU BUCUR, VIRGIL GHIORGHIU, VLADIMIR DOMONCOS, CONST. VIRGIL GHIORGHIU, C. CRISTOBALD, GEORGE DEMETRU PANAITO STAN