România - Capitala, aprilie 1939 (Anul 2, nr. 314-328)

1939-04-19 / nr. 317

19. IV. 1939 ROMÁNIA Nr. 317 D. Mihail Ghelmegeanu, minis­trul Lucrărilor Publice şi al Comu­nicaţiilor, a fost sărbătorit printr’un banchet de către conducerea regiei C. F. R., pentru înzestrarea acestei instituţii cu o nouă lege de organi­zare, atât de ultilă pentru desvol­­tarea ce o va lua în viitor drumul nostru de fer. Au luat aparte la această sărbă­torire d-nii: ing. Alex. Bunescu, se­cretarul general al Lucrărilor Pu­blice şi al Comunicaţiilor, I. Gr. Pe­­trieţeanu, preşedintele consiliului de administraţie C. F. R., ing. Ion Ma­­covei, directorul general al C. F. R., Ion Marian, secretarul general al Economiei Naţionale, ing. Gh. Nico­­lau, preşedintele consiliului tech­­nic superior, Al. Alexandrini, ing. Aurelian Georgescu, Sever Christes­­cu, prof. N. Dănăilă, Cicerone Go­­­roş, Ion Băluţă, general Jacques Po­­pescu, membri în consiliul de ad­ministraţie C. F. R., ingineri Geor­ge Panaitopol, Traian Pârvu, Teo­dor Balş, Aron Puşcariu, subdirec­tori generali C. F. R. Sterie Enă­­chescu, directorul contenciosului M. L. P. C., av. I. N. Constantinescu şi insp. I. Vasiliu, directori de cabi­net M. L. P. C., inginerii I. Balinschi, W. Bruckner, I. Hossu, I. Hălăcea­­nu, C. Păunescu, Petre Vercescu, Th. Atanasescu, Al. Zarifopol, Ștefan Miclescu, dr. N. Demetriad, I. A­­postolescu, I. Carianopol, Christu Nicolau, N. Codreanu, directori de servicii; I. Maxim, serviciul presei; G. Ispravnicu, M. Chiriceanu, Al. Russ, Al. Drogeanu, inspectori de control, inginerii C. Ghimuș, St. Buescu, N. Th. Tudoran,­­Virgil Theo­­dorescu, dr. Th. Floru, I. Băiatu, Gh. Mitn­escu, Aurel Zănescu, C. Nanules­­cu, Gh. Măinescu, C. Măldărescu, A. Liciu,, Victor Nicolau, C. Bărcănescu, V. Misicu, V. IVanghelescu, Al. Bucur, Gh. Stamatescu, V. Blaj, subdirec­tori de servicii, ing. Florin Popovici, Mihail Florescu, Al. Vissarion, ing. N. Zotta, ing. C. Ciorănescu și ing. N. Bratu. ÎNCHINARE m. s. rege­lui aI MARELUI VOE­­VOD Primul toast a fost ridi­cat de d. ministru Ghelme­geanu spunând: „Interpret al sentimen­telor dv., închin primul pahar în sănătatea M. S. Regelui şi a Marelui Voe­vod de Alba lulia, închin pentru înălţarea Dinastiei,­spre binele Pa­triei”. ASISTENŢA D. ing. Ion Macovei, directorul general al căilor ferate a spus: Căile noastre ferate trec astăzi, printr-o perioadă de importantă tranziţie, atât sub raportul înfăptu­irilor reclamate de progresele vre­mii cât şi de înaltul comandament al necesităţilor economice şi de stat. Se activează, trebue să mărturi­sesc, lăsând modestia la o parte, cu puteri de muncă înzecite, cu o vigi­lenţă neadormită, cu o tenacitate de proporţii eroice, a tuturor cola­boratorilor mei, — care în acest moment sunt strânşi în jurul dvs. spre a vă omagia, — şi într’un ritm necunoscut încă ce se ilustrează prin reau­ză, dobândite, cu care zilnic se menţine, dar se şi îmbogă­ţeşte patrimoniul, acel patrimoniu ce ne-a fost trecut spre gospodă­rire. Dar această activitate excepţio­nală trebuia să fie guvernată de o conducere unitară, de o înţelegere superioară, de o armonizare ideală a tuturor forţelor care colaborează la înfăptuiri, şi mai presus de toate, la stabilirea fără putinţă de echivoc a răspunderilor ce apasă asupra ce­lor ce dirijează acest complex me­canism de energie economică şi na­ţională a Statului român, şi putem zice chiar, în parte, nici oamenii, nici concepţia şi metodele, şi putem zice chiar, în parte, nici mijloacele şi nici posibilităţile de realizare. . Ne lipsea totuşi ceva, ceva nede­finit care de multe ori îngreuna bu­na funcţionare a mecanismului. Această lipsă care dăinuia de nu p­ai puţin zece ani a fost descope­rită şi reparată fără întârziere de iscusitul meşter care ne face deose­bita cinste de a fi printre noi astă­­seară ca şi totdeauna, de d. ministru Mihail Ghelmegeanu. Cum spuneam şi mai deunăzi în­tr’un cerc restrâns, din înalta chib­zuinţă şi hotărire a M. S. Regelui, d. ministru Ghelmegeanu luând conducerea departamentului Lucră­rilor Publice şi al Comunicaţiilor, o foarte mare­­ parte a atenţiunei­­­sale, a fost concentrată asupra celui mai important sector din do­meniul acestei conduceri: căile fe­rate. Cu viteză şi promptitudine, aşa cum se cuvine unui ceferist, dar şi cu o putere de mare penetrațiune a tuturor rosturilor vastului orga­nism C. F. R., d-sa s’a identificat cu toate problemele ce aşteptau o grabnică soluţionare şi a păşit cu hotărire şi fără şovăire la deslega­­rea lor. NOUA LEGE DE ORGANI­ZARE A CAILOR FE­RATE Din această identificare a lucru­rilor, cu acea încordare de voinţă şi clar­viziune a situaţiilor a izvorît noua lege de organizare a căilor fe­rate pe care d. ministru Ghelme­geanu ne-a dăruit-o, rezultat al u­­nei munci trudnice şi a unei pro­funde cunoştinţi a realităţilor. N(4i,o lege concepută cu cel mai larg spirit de echitate şi progres, fără putinţă de răstălmăcire a atri­­buţiunilor­­ factorilor conducători, cheamă la locul de cinste, dar şi de mare răspundere, pe toate elemen­tele fireşti şi dinamice ale institu­ţiei pentru o activitate cât mai­­n­­tensă, menirea ei fiind de a pune rânduială şi a asigura o cât mai normală funcţionare organismu­lui.O vastă administraţie ca aceea a căilor ferate, spuneţi d-le ministru, în expunerea de motive a legii, nu se poate concepe cu o organizare care să nu găsească în lege bazele sale de existenţă şi desvoltare şi nici fără o delimitare cu discernă­mânt a atribuţiunilor organelor de conducere. Confuzia şi încălcarea de atribuţi­i care atingea autoritatea unora şi dota pe altele cu atribuţiuni necorespunzătoare naturii lor, ca ur­mare a unui viciu structural de con­cepţie şi organizare, a fost stăvilit prin noua lege. O funcţionare normală a organelor de conducere şi administrare a fost restabilită, directorul general do­bândind atribuţiuni largi în rolul său firesc de executor al directivelor consiliului de administraţie şi de conducător al căilor ferate în cadrul legilor şi regulamentelor în vigoare. Subdirectorii generali, elemente de prim ordin în angrenajul nostru de conducere, au dobândit deasemeni, atribuţiuni largi şi precise, ceea ce va spori randamentul muncii fiecăruia, va imprima un ritm rapid în rezol­varea lucrărilor odată cu individua­lizarea răspunderii. In aceeaşi situaţie au fost puşi directorii conducători, învestiţi cu împuterniciri mari, pe lângă preci­zarea locului lor. „In cadrul nouei organizări, spu­neţi mai departe, se înregistrează un progres vast prin asigurarea răs­­punderior, precizarea atribuţiunilor, întărirea controlului şi orânduirea administraţiei pe baze obiective im­puse de interesele serviciului public. ‘ Ordine depline şi precise prevede legea în ceea ce priveşte autonomia financiară, respectăndu-se princi­piul autonomiei administrative prin­tr’un consiliu independent dar şi răspunzător. Ne-aţi dat, d-le ministru, o lege, care în genere prevede toate măsu­rile pentru ca, C. F. R. să exploateze în condiţiuni optime patrimoniul ce i s’a încredinţat şi să corespundă ro­lului ce-l are în economia naţională. ATMOSFERA ÎNNOITA Numai două săptămâni au trecut dela punerea în aplicare a acestei legi şi cu mulţumire pot să vă des­­tăinuiesc, că efectele ei salutare au început a se resimţi. Se lucrează în­­tr’o atmosferă înnoită, cu puteri sporite şi cu acel elan pe care ni-l dă spiritul de desăvârşită rânduială ce se degajează din legiferarea dvs. Şi acum, d-le ministru, odată cu expresiunea recunoştinţei noastre pentru opera realizată, ne simţim datori să ne luăm un angajament solemn în faţa Ţării şi a Domniei- Voastre.­Să ne îndoim puterile de muncă pentru că printr-o disciplină de fier pe care personalul căilor ferate n’a desminţit-o niciodată, printr’un de­votament fără de margini, protejaţi de legea pe care ne-aţi dăruit-o, să răspundem chemării noastre , primii factori constructivi în slujba Ţării şi a marelui conducător al nos­tru al tuturor, Maiestatea Sa Regele Carol al II-lea. Astăzi, mai mult ca oricând, în ca­drul noului ritm imprimat de nece­sităţile vremii, armata ceferistă stă neclintită la datorie şi ca întotdea­una nu va da niciun pas îndărăt din frontul energiilor naţionale în care a aşezat-o importanţa ei. D. MINISTRU M. GHELMEGEANU A FOST SĂRBĂTORIT DE CONDUCEREA REGIEI C. F. R. PENTRU ÎNZESTRAREA INSTITUŢIEI CU O NOUA LEGE DE ORGANIZARE Ci­tarea d-lui inginer Ion Macovei, directorul general al C. F. R. D-sa a adus o conducere unitară. O înţelegere superioară a situaţiilor. O armonizare ideală a tuturor forţe­lor care colaborează la înfăptuiri şi la stabilirea fără echivoc a răspunderilor. D. ministru Mihail Ghelmegeanu a urcat repede şi sus, pentru că a ştiut să-şi oţelească voinţa şi energiile active tul responsabilităţii istorice a acti­vităţii sale, «care Hotărăşte adesea de soarta atâtor oameni. O ALEGERE FERICITA D-sa s’a impus înaltei atenţiuni, când ţara mai mult ca oricând a­­vea nevoie de sfetnici luminaţi, pentrucă fondul moralei politice este conştiinţa responsabilităţii şi d-sa este înzestrat cu această prin­cipală însuşire sufletească, pe care trebue s’o aibă un adevărat bărbat de stat. Situaţia ce şi-a cucerit îşi gă­seşte deopotrivă justificare în con­vingerea ce-l animează, că bogăţia şi puterea unei naţii alcătuesc o inseparabilă unitate; că prosperita­tea economică creiază puterea şi aceasta singură contribue să dea noui avânturi vieţii economice a Statului modern. Şi nu putem omite că, ministrul pe care avem cinstea de a-l sărbă­tori are un sentiment profund al valorilor morale şi al demnităţii o­­meneşti. Stăpânit de ideia că poli­tica reală şi vie e, mai înainte de toate, opera voinţei şi acţiunea ; că, în politică, psihogenetica acţiunilor e mult mai importantă decât ideo­logia pură, d-sa a evitat făgaşul în care se complăceau atâţia oameni politici, în mintea cărora clocoteau neîncetat ţeluri teoretice, idealuri şi proecte raţionale cari nu ajun­geau însă niciodată la acţiune. REALIZĂRILE Şi a purces la realizări. Cum şi în ce fel, s’a văzut. D-sa având ma­rele merit de a rezolva delicata chestiune de a se şti în ce propor­ţie cele vechi şi cele noui, tradiţia şi idealul, treb­uesc îngemănate, şi în ce ritm noua operă, idealul, cată să fie adăugită trecutei aşezări. De aceia, procedând la­­ preface­rea şi desvoltarea organică a stării de lucruri pe care a găsit-o la Re­gia Autonomă a Căilor Ferate, şi ţinând seama de principiul conti­nuităţii, a izbutit să creieze, pentru această instituţie, o nouă şi înflo­ritoare epocă. Reconstructo­r mode­rat, d-sa a reclădit fără perturbaţii, fără să dărîme din temelii, păs­trând din trecut tot ce era bun, şi astfel a reuşit să raţionalizeze au­tonomia, fără să o compromită, şi să concilieze interesele generale ale Statului cu acelea ale Regiei Căilor Ferate. Iată, d-lor, nota dominantă a personalităţii de pe acum ilustre, a sărbătoritului de astă seară, care ştie, ca nimeni altul, să-şi înfăp­tuiască gândurile, în folositoare şi rodnice acţiuni. Iată, d-lor, pentru ce corpul a­­vocaţilor regretă că nu-l mai are în sânul său şi pentru ce, oamenii de specialitate aflaţi în fruntea căilor ferate, îl preţuesc într’un sincer şi unanim elan. Ministrul de azi al Comunicaţii­lor e neîndoelinte opera autentică a muncii sale şi a marilor merite, pe care mi-am făcut o plăcută da­torie să le evidenţiez, cu adânca prietenie pe care i-o port. Ca preşedinte al consiliului de administraţie al Regiei Autonome a Căilor Ferate sunt, cu toate dra­gostea şi puterea de muncă, alături de d-sa şi, cu afectuoase gânduri, ridic paharul meu în sănătatea săr­bătoritului. Г D. MIHAIL GHELMEGEANU D. I. MACOVEI D. I. GR. PERIETEANU Discursul d-lui I.Gr. Perieţeanui, preşedintele consiliului de administraţie C. F. R. Astăzi când guvernul Majestăţii Sale, cu emanaţia Frontului Re­naşterii Naţionale, înfăţişează o se­lecţie de mare individualităţi, inau­gurând astfel cultul competenţii, bucuroşi ne-am strâns în jurul a­­cestei mese sărbătoreşti, pentru a omagia pe un distins reprezentant al pleiadei guvernamentale,­­ care a scos atât de bine în evidenţă te­meinicia cuvintelor rostite cândva de celebrul parlamentar englez Layard: Omul potrivit la locul po­­trivit. Urmăresc de mult, cu crescândă admiraţie, complexa activitate a d-lui Mihail Ghelmegeanu în toate domeniile în cari s’a manifestat. L-am deosebit la bara Justiţiei, unde s’a impus din prima clipă, datorită multiplelor sale însuşiri, după cum am relevat in portretul literar pe care i l-am făcut în „Fresca justiţiei contemporane ro­­mâne“. O singură temere îmi tul­bura satisfacţia profesională a­­tunci încercată, aceia că, într’o zi, avocatul nu se va simţi la largul său în templul Themisei şi că elo­­cinţa sa multilaterală va fi atrasă şi absorbită de forul politic al ţării. Temerea mea s’a verificat exact, dar odată cu aceasta am avut deo­sebita plăcere de a-i regăsi remar­cabila personalitate intr’o şi mai favoral­ TS. lumină. Elocinţa judi­ciară n’a cutat procura întotdeauna celei politice oratori capabili să-i satisfacă exigenţele. D. Jyflhail Ghel­megeanu a fost o fericită excepţie, căci omul politic a depăşit pe pro­fesionist, înzestrat cu aptitudini de veritabil tribun şi având mai ales „lipsa” politică, d-sa a reuşit să cu­cerească repede simpatia şi admi­raţia lumii spre care s-a simţit a­­tras. Gruparea în fruntea căreia a fost pus, a recunoscut într’însul de îndată un şef destoinic ce merita să fie urmat, iar cel mai capricios şi indocil public, parlamentul, a fost nevoit să-l asculte, chiar alurnici când se cabra sub şfichiuirile ver­bului său substanţial, înaripat şi cald. Ascensiunea sa grabnică era de prevăzut şi n’a surprins pe nimeni, nici chiar pe invidioşi. Bărbatul de Stat in prezenţa că­ruia ne aflăm acum, dela început şi-a profilat silueta pe orizontul politic al României contemporane, deoarece a avut întotdeauna senti­mentul intim şi profund al vocaţiu­­nei sale, un ideal care l-a străbă­tut şi pentru care a fost pururi gata să se jertfească, în scopul bine determinat de a transforma în chip deosebit mentalitatea celor aflaţi sub conducerea lui, punându-i ast­fel în slujba acelui ideal. D. Mihail Ghelmegeanu a urcat repede şi sus, pentrucă a ştiut să-şi oţetească într’o mare măsură voin­ţă şi energiile sale active; pentru că, având conştiinţa vocaţiunei, în mod firesc i s’a desvoltat sentimen­ Răspunsul d-lui ministru Mihail Ghelmegeanu Am preţuit totdeauna două însu­şiri: munca şi răspunderea. Iată pentru ce mă simt foarte bi­ne în mijlocul dvs., cari sunteţi pri­mii muncitori ai Căilor ferate şi în acelaş timp şi cei dintâi răspunză­tori. Mulţumesc pentru cuvintele mă­gulitoare ce aţi rostit pentru acti­vitatea mea. Maestrul Perieţeanu, cu talentul său bine cunoscut şi accentul cald care ne-a impresionat, vorbind de această activitate, a pomenit şi de două instituţii: Bara şi Parlamen­tul. De la Bară, n’am adus în viaţa publică argnţia inutilă, nici pasiu­nea discuţiunilor fără sfârşit. Am adus ceia ce este substanţial în ştiinţa dreptului: o metodă. Iar metoda noastră profesională constă în câteva date simple, ca tot ce este clasic: de a distinge esen­ţialul din detaliu şi de a face să predomine substanţialul faţă de se­cundar. Dacă am isbutit uneori la condu­cerea diferitelor departamente, se datoreşte în primul rând acestei metode, care prin însuşirile ei ră­mâne valabilă în orice regim de conducere a Statului. Din Parlament aduc nu numai a­­mintiri, ci mai presus de toate ca­­racteristicele unei generaţii. Generaţia noastră, în viaţa parla­mentară, a păstrat intacte însuşi­rile ei sufleteşti, manifestându-se prin Merit, Muncă şi Cinste.­­ Iar mai presus de toate cu toţii am avut pasiunea care ne-a salvat, de a ridica deasupra tuturor velei­tăţilor şi a personalismului egoist, râvna salvatoare a muncii construc­tive, care rămâne şi se impune. (Aplauze). Aşa s’a putut întâmpla ca o sea­mă de oameni să fie în acţiune, chiar atunci când instituţiunile s’au prăbuşit fără vina acestor oameni. OAMENI LA POSTURILE DE COMANDA Mulţumesc şi primului salahor al Căilor Ferate Române, d-lui direc­tor general Macovei — pentru cu­vintele de mulţumire pe care mi le-a adresat in numele dvs. Să-mi daţi voie insă să nu recunosc toate meritele semnalate. Mi s’a spus că am lucrat cu re­peziciunea unui adevărat CFR-ist. Este inexact, căci legea Căilor Fe­rate Române a fost promulgată la 31 Martie adică exact după un an de când am depus jurământul ca ministru. Deci m’am grăbit încet. Dacă — cum asigură d. director general Macovei în numele Căilor Ferate Române — am isbutit să re­­țin ceia ce trebuia legiferat, este pentrucă am procedat, observând şi studiind îndelung. Legea aşa cum a fost aprobată, nu este un panaceu. Ea însă va da roade, dacă se va respecta spiritul în care a fost concepută, de a for­ma oameni la posturile de comandă şi de a da posibilitate de manifes­tare tuturor acelora cari muncesc temeinic în această a doua armată a ţării, care este armata CFR-istă. (Aplauze). Legea nu va putea reuşi decât dacă va putea să desvolte — la con­ducere — calităţile necesare la orice post de mare comandă cum este şi acel al CFR-ului. Un post de mare comandă, în­seamnă disciplină de sus în jos, dar totdeodată şi ceva mai mult, în­seamnă autoritate, pe care reuşeşti să o câştigi nu numai prin dragos­tea pe care o arăţi colaboratorilor dar prin competenţa de care dai dovadă. (Aplauze). Oamenii care au reuşit la postu­rile de mare comandă în adminis­traţie, nu sunt acei care s’au în­cruntat mereu, şi care au mimat atitudini poruncitoare. Şi nici cei cari continuu au agitat sfârcurile biciurilor disciplinare deasupra per­sonalului. Marii şefi, — oriunde au fost puşi — s’au impus cu surâsul pe buze şi cu spiritul de colegialitate, care nu a micşorat însă cu nimic distanţa între locul lor şi locul acelora pe care-i comandă. Pentru că distanţa a fost respectată prin măritul recu­noscut de toţi. (Aplauze prelungite). De aceia vă recomand faţă de personal această concepţie de auto­ritate, care menţine cu el un con­tact strâns, aşa cum l-am ţinut eu cu dvs. (Aplauze). Şi, d-le director general, veţi a­­vea, personal, şi ajutat de subdi­rectorii generali, un merit hotărîtor în reuşita legii, dacă veţi şti să du­ceţi mai departe conducerea Căilor Ferate Române în spiritul exemplu­lui ce vi l-a dat metoda de lucru a ministrului dvs. (Aplauze). Faţă de întregul nostru personal, legea trebue aplicată cu o singură lozincă: la CFR, cine munceşte se ridică. (Aplauze). Acesta este cuvântul de ordine pe care vi-l dau. D. preşedinte al consiliului de ad­ministraţie a relevat că, legiferând, n’am dărîmat. Nu, căci nimic nu se poate creia decât continuând. Am îndreptat ceiace trebuia îndreptat. Am continuat munca celor ce m’au precedat pentru ca să încredinţez opera în manile vrednice acelora care trebuie să o ducă la bun sfâr­şit. (Aplauze). închinare armatei Apoi d. ministru Ghelmegeanu a remarcat: „In mijlocul nostru se află d. general Jacques Popescu subşeful Marelui Stat Major. Ridic paha­rul pentru dvs., pentru armata pe care o reprezentaţi şi cu care CFR-iştii s’au înfrăţit încă oda­tă, în cursul ultimelor evenimen­te”. (Aplauze prelungite). La sfârşitul banchetului s’a rulat un film cu toate fazele lucrărilor drumului de fer­olva Mică-Vatra Dornei, care leagă actualmente Bu­covina şi nordul ţării printr’o linie directă de Transilvania. Ide­ea de a filma aceste lucrări a fost foarte bună, pentru că se pune astfel în evidenţă meritul ce revine în între­gime inginerilor români de la C. F. R. cari le-au conceput şi executat, cum şi maeştrilor şi lucrătorilor cari l-au secundat. Filmul, foarte bine regizat de d. ing. N. Bratu, a fost apreciat şi aplaudat. ^э?зз;з«9гввгвавввввввввввввязвввв|дв!швя8шгшг£1еявпавя я ROMÂNIA I NR. 3 Semnează: CEZAR PETRESCU, IONEL TEODOREANU, GALA GA­LACTION, ION VINEA, MIRCEA ELIADE, MARTRA BIBESCU, GIO­VANNI PAPINI, OCTAV SULUJIU, LA TONI CHIOŞCARII $1 DEPOZITARI! DE ZIARE TUDOr şoimaru, n. carandino, PETRU MANOLIU, ŞTEFAN STĂNESCU NICOLAE ROŞU, G. NECHITA, DAN­­ .............."" PETRAȘINCU, SEPTIMIU BUCUR, VIRGIL GHIORGHIU, VLADIMIR DOMONCOS, CONST. VIRGIL GHIORGHIU, C. CRISTOBALD, GEORGE DEMETRU PAN­AI­T­O STAN

Next