România - Provincie, iunie 1939 (Anul 2, nr. 374-388)
1939-06-16 / nr. 374
S VREDNICII STRÂJEREŞTI Dând dovadă de adâncă înţelegere a împrejurărilor, străjerii au înţeles în momente grele să fie la înălţime. Unii au dat bucăţica lor de pâine pentru alinarea suferinţelor celor necăjiţi, alţii au înlocuit cu multă voie bună pe cei plecaţi la datorie, cu toţii pătrunşi de rolul lor s’au pus în slujba patriei, dovedind că ţara se poate bizui pe ei. Din veştile trimise de pe teritoriu, s’a constatat că şi cei dela Tisa cât şi cei dela Nistru, cei din mijlocul ţării ca şi cei de lângă hotare, au răspuns cu entuziasm la toate chemările comandanţilor. Iată câteva pilde de cum au înţeles străjerii să-şi facă datoria. In oraşul Blaj, la toate unităţile unde personalul de întreţinere a fost concentrat, serviciul a fost făcut de către străjeri. Astfel la serv. P.T.T. poşta şi telegramele au fost distribuite timp de 1 zile, numai de echipe de străjeri, iar alte echipe au fost puse la dispoziţia Prefecturii. In sfârşit la liceul Sf. Vasile, unde nu a rămas decât un servitor, toată activitatea a fost dusă de străjeri. In regiunea Dolj, s’au luat măsuri practice. De comun acord cu Serv. de apărare pasivă, s’a fixat locul şi atribuţiile fiecărui străjer din echipa de 100 străjeri destinată apărării pasive a oraşului Craiova. S’au fixat atribuţiunile şi locul de acţiune al fiecărui străjer, din cele 8 echipe de transmisiuni. S’au repartizat Crucii Roşii, echipele de străjeri. S’au dat instrucţiuni necesare celor 30 de străjeri din echipele de tracţiune mecanică, s’au fixat echipele de alarmă, într’un cuvânt străjerii din Craiova au fost organizaţi până în cele mai mici amănunte. îa Călăraşi, timp de o săptămână, străjerii repartizaţi pe grupe de specialităţi, au fost la dispoziţia Crucii Roşii şi a autorităţilor, care i-au întrebuinţat cu folos in toate împrejurările. Străjerii din Constanţa, înţelegându-şi datoria, au fost şi ei la înălţimea cerinţelor. Stolul Gimnaziului Comercial, a pregătit cuibul de străjeri, care a fost utilizat ca agenţi de legătură, factori poştali, curieri la autorităţi etc. In sfârşit s’a dat o deosebită atenţiune pregătirii grupelor de specialişti. In Legiunea Caliacra, străjerii împreună cu premilitarii, au înfiinţat, o gardă a satului, asigurând în ace- laş timp şi un sistem de legătură între posturile de jandarmi şi primării. La Slatina s’a intensificat pregătirea străjerilor în domeniul sanitar, al apărării pasive şi al transmisiunilor. Străjerii au contribuit la ajutorarea familiilor lipsite de sprijin şi a căror membrii au fost concentraţi. Străjerii din Ţinutul Dunărea de Jos, au dat dovadă cu ocazia ultimelor evenimente, că pot fi de mare folos ţării. Rapoartele primite de comandantul ţinutului Dunărea de Jos, dovedesc că pe întreg cuprinsul, comandanţii şi străjerii au ajutat cu entuziasm şi tragere de inimă, pătrunşi de însemnătatea misiunii lor, instituţiile statului ca şi iniţiativele particulare. ACTIVITATEA STRAJEREASCA LA CHIŞINAU Merită să fie cunoscută activitatea desfăşurată de străjerii din Chişinău pe tărâmul artistic. In cursul lunei trecute, cohorta Chişinău a sărbătorit Unirea Basarabiei, organizând serbări străjereşti la toate stolurile şi în special s-a dat atenţiune şco j Hier de la periferia oraşului. Stolul liceelor I. P. Haşdeu şi A. Donici, a organizat în sala festivă a Casei Eparhiale un concert la care au luat parte: Rezidentul Regal al Ţinutului, autorităţile locale, comandantul Ţinutului străjeresc etc. Stalul Seminarului Teologic, a organizat pentru soldaţii Regimentului 25 art. o frumoasă serbare. Autorităţile militare plăcut impresionate de gestul străjerilor au mulţumit Legiunii Lăpuşna. Străjerii din Caliacra se întrec în fapte bune, astfel străjerii Glontescu şi Ridvan au salvat de la moarte trei persoane, care se intoxicase. La ţipetele victimelor, străjerii s-au sculat, au adus lapte şi au alergat cale de câţiva kilometri aducând un doctor. Străjerii din Г mn eleni întreţin de la începutul anului 30 de colegi nevoiaşi, aducându-le zilnic de mâncare, iar străjerele din cuibul 2 al centuriei a II-a de la Gimnaziul mixt din Cavarna, îngrijesc o femee văduvă şi cu doi copii. . .11 Faptele bune constatăm cu bucurie că răsar pretutindeni. Iacă tocmai din celălalt„ colţ "de ţară,* de la stolul Iacobenî Botoşani, ne vine ştirea că din iniţiativă proprie, străjerii au colectat suma de lei 3.003, pentru a nu obliga pe bătrânul Ursache, om nevoiaş cu şapte copii şi fără un picior, să-şi vândă vaca, care era singura lui sursă de venit. . 16. vi. 1939 % ROMÁNIA TRAvJA TA Rji PAGINA SAPTAMANALA A ZIARULUI ROMANIAI Străjerii din Putna la datorie Stolul şcoalei primare No. 2 Focşani, a dat în ziua de 19 Martie a. c, o frumoasă serbare străjerească, al cărui rezultat material a fost suma de 15.000 lei, bani ce vor folosi pentru organizarea unei tabere. In cadrul coborîrii Pavilionului Naţional la liceul de fete Focşani, a avut loc împărţirea a 23® perechi ciorapi de lână, lucraţi de străjerele stolului. Ciorapii s’au dat celor mai vechi regimente din garnizoană, 10 Dorobanţi şi 11 Artilerie. La solemnitate au luat parte delegaţii garnizoanei şi d. prefect al judeţului Putna. D. prefect a luat cuvântul la sfârşit aducând mulţumiri străjerelor pentru fapta lor cu adevărat străjerească încheind cu urări pentru Marele Străjer. Străjerii In regiunea Mureş, se întrec in fapte bune Stolul şcoalei primare Pietriş, aduce cu săniuţele, din pădurea comunală, lemne de foc şi tăiate, se distribue la 4 văduve bătrâne din sat,ocrotite de către acest stol. Stolul şc. pr. Urisiul de Jos desfundă şanţurile, repară gardurile şi înfiinţează primele platforme de gunoi în comună. Stolul şc. pr. Teaca.., un mic străjer, spărgând fără să vrea un geam la clasă, stolul întreg adună suma necesară şi face reparaţia. Apoi, stolul ajută o văduvă bătrână, cu alimente şi lemne de foc. Stolul şc. pr. Dileul Vechi a adunat 39 kg. seminţe salcâm şi a valorificat-o la Ocolul silvic Tg. Mureş cu suma de lei 633 din care sumă donează prefecturii Mureş lei, 330, pentru ajutorarea copiilor săraci. Străjerii îngrijesc biserica, două gospodării din sat şi stârpesc ciorile. Stolul şc. pr. Fânareş înfrumuse-1 " In............ 11 11 lilIVal.'Uorului ^ţlepo turne' au adunat 10 kg. seminţe de salcâm. Cu preţul seminţei înfiinţia- U ciulabă ajutor. Stolul şc. pr. Grebeniş a adus din pădure 8 sănii de lemne de foc, le-a tăiat şi le distribue săracilor. Străjerii îngrijesc drumul și podețele din comună. Au construit un dulap de medicamente și prim ajutor. REPREZENTANŢII STATELOR CARI AU PARTICIPAT LA SERBĂRILE STRĂJII ŢĂRII, TRIMIT TELEGRAME OMAGIALE Excelenţa Sa d. Baldur von Schirach conducătorul tineretului german care împreună cu o numeroasă delegaţie a participat la măreţele serbări ale tineretului străjer, înainte de a părăsi ţara a fost primit de către d. Teofil G. Sidorovici comandantul Străjîi Ţării, căruia i-a împărtăşit admiraţia şi adânca preţuire pentru strălucita prezentare a străjeriei în cadrul serbărilor Restauraţiei, afirmând că dintre ţările pe cari le cunoaşte, România şi-a găsit cea mai autentică formă de pregătire a generaţiilor ce se ridică. D.sa a ţinut apoi să-şi îndeplinească o plăcută datorie înmânând d-lui comandant al Străjii Ţării „Fotografia Fuehreru.hU Cancelar Adolf Hitler cu autograf şi dedicaţie personală. De la graniţă Excelenţa Sa Baldur von Schirach a trimis d.lui Teofil Sidorovici următoarea telegramă: „Părăsind România vă rog să transmiteţi M. S. Regelui Carol 11, expresiunea celui mai profund omagiu şi recunoştinţă pentru neuitatele zile ce le-am petrecut în mijlocul Străjii Ţării ca oaspete al M. S. Regelui. Dv. personal vă mulţumesc pentru primirea prietenoasă a delegaţiei germane, dorindu-vă noroc şi reuşită în marea operă de viitor pe care o desăvârşiţi. (ss) BALDUR VON SCHIRACH Delegaţia poloneză în frunte cu Voevodul Mihail Grazynski a trimis din Varşovia următoarea telegramă d-lui Teofil C. Sidorovici comandantul Străjii Ţării. „Timpul petrecut in România ne-a lăsat cele mai bune impresii. Suntem încântaţi de strălucita serbare a tinerelului străjer de sub conducerea dv. şi prin vizita făcută la Centrele de formare a comandanţilor ca şi prin călduroasa prietenie şi tradiţională ospitalitate cari vor contribui şi mai mult la strângerea legăturilor între tinerelul nostru ca şi Statul Major, al conducătorilor Asociaţiunilor de cercetaşi şi cercetare şi între Straja Ţării. Ingăduiţi-mi Excelenţă să vă exprim profunda recunoştinţă pentru generozitatea cu care ne-aţi arătat frumuseţile ţării dv. şi forţa admirabilă a tineretului român”. (ss) MIHAIL GRAZYNSKI Delegaţia spaniolă a trimis de la graniţă d-lui comandant al Străjii Ţării următoarea telegramă: „Părăsind pământul românesc în care am găsit primire frăţească şi ospitalitate atât de generoasă, delegaţia spaniolă vă roagă să înălţaţi M. S. Regelui mărturia respectoasei noastre gratitudini şi Măriei Sale Marelui Voevod care întruchipează minunata tinerime română, afecţiunea tinerimei spaniole. Reînoind Excelenţii Voastre recunoaşterea şi felicitările noastre cele mai sincere pentru admirabila operă realizată sub imboldul Marelui Străjer, asigurăndu- Vă că ne vom strădui să întărim şi mai mult camaraderia tinerimei spaniole şi române. Trăiască România „Arriha Espana”. (ss) SANCHO DAVILA Tineretul italian a fost reprezentat printr’o distinsă delegaţie în frunte cu d. comandant Luraschi. Viu impresionată de marile desfăşurări de tineret ca şi de organizarea centrelor de formare a comandanţilor, au trimis următoarea telegramă d.lui Teofil Sidorovici comandantul Străjii Ţării: „Părăsind România, exprim Excelenţii Voastre, sentimente pline de recunoştinţă din partea mea precum şi a delegaţiei ce m’a însoţit, pentru cordiala ospitalitate şi cea mai vie admiraţie pentru organizaţiunile tineretului străjer”. Ca cordialitate Comandant LURASCHI S. R. Principele Paul al Greciei întâmpinat de o mică străjeră, în vizita sa la Predeal No. 374 sa cu 45 zile înaintea deschiderei coloniei, după cum urmează: ,. 1) Dacă organizatorul coloniei ţeste instituţie sau asociaţie de stat, cererea se va adresa direct Falangei Străgerilor Sos. Bonaparte 8, Bucureşti, după cum colonia este de j băeţi sau de fete. ( 2) . Dacă organizatorul coloniei jeste, p ^asociație sau, persiană particularâ, ’&fâsggfigp "Ael de străjeri sau Legiunel de străjere; pe., teritoriul, câreia se afi^.sediul vaaofi.i^t3eii4Sia,Usííácimiailéttb£"legal al organizatorului, după cum colonia’ este de băeți sau de fete. Legiunea respectivă va aviza asupra garanţiilor morale şi materiale şi asupra experienţei organizatorului, înaintând-o imediat Falangei respective. Pentru orice alte lămuriri, organizatorii de colonii se vor adresă Falangei respective sauLegiunei de străjeri (e), care au primit toateibstricţiunile, de vor organiza,' -şi funcţiona repedunile du Vară.,' |,-$зл -«|t J| 30J5 „JKI-ЬОГ - -. v. 5*» ... y? DISPOZITIUNILE STRĂJII ŢĂRII CU РШЕIA FUNCŢIONAREA COLONIILOR DE VARA In conformitate cu art. 29 din Legea Străjii Ţârii, nimeni nu poate organiza şi pune în funcţiune, vreo colonie de orice categorie şi sub orice denumire, fără aprobarea prealabilă a Comandamentului Străjii Ţării.. Toate coloniile de orice categorie şi, die oricine*, ar fi ele organizate, sunt supuse controlului şi suprave- luife.iaff0.. .fiffifcpeiei sale de resort şi obligate a respecta întocmai dispqgaţiunile date fieji date imediat ce s’ar constata щ nu corespund condiţmnilor de organizare şi funcţionare stabilite prin aceste ’dispoziţiuni. S’a stabilit că au dreptul de a organiza colonii de vară. Instituţiunile de Stat, asociaţiunile de Stat, comitetele şcolare, instituţiunile şi asociaţiunile particulare, cu sau fără personalitate juridică recunoscute ca având în trecut o activitate de asistenţă, instituţiunile sau asociaţiunile particulare, create în ultimul timp, care au obţinut personalitatea juridică, şi persoanele particulare, cu condiţia ca acestea să prezinte serioase garanţii morale şi materiale precum şi suficientă experienţă, în ceea ce priveşte organizarea şi fucţionarea coloniei. Coloniile de vară vor fi: pentru recreaţie cu copii sănătoşi, pentru convalescenţă cu copii debili şi pentru tratament cu copii suferinzi. Participanţii unei colonii sau unei aceleaşi serii a coloniei, trebue să fie sau numai băeţi sau numai feţe. Nu se admit sub nici un motiv colonii mixte,indiferent de vârsta participanţilor, cari să funcţioneze cu administraţie şi conducere comuncă în acelaş local sau în localuri apropiate. Fiecare colonie trebue să aibă un conducător efectiv, o persoană care să prezinte suficiente , garanţii morale, precum şi experienţa necesară pentru a asigura o bună conducere. Acest conducător va fi numit de Asociaţia sau instituţia care organizează colonia. Se menţionează că o colonie de fete nu poate fi condusă de bărbaţi. Fiecare colonie trebue să aibă la fiecare grup de 50 copii, câte un comadant (ă) străjer (ă). Unul din aceşti comandanţi (e), trebue neapărat să fie absolvent (a) a cursului special de colonii, organizat la unul din centrele Străjii Ţării. Acesta va fi „comandantul străjer al coloniei”, iar ceilalţi vor fi comandanţi străjeri ajutori. Comandanţii străjeri vor fi numiţi de Falanga Străjerilor, sau Străjerelor, după cum colonia va fi de băeţi sau de fete, numirile lor urmând a fi comunicate organizatorilor, odată cu eliberarea autorizaţiei de funcţionare a coloniei. Organizatorii pot propune pe comandanţii străjeri. Colonia este obligată a aplica programul educativ dat de către Straja Ţării, ajutând pe comandanţi de a adapta acest program, cât mai bine posibilităţilor locale de executare. Controlul coloniilor, va fi făcut de către comandanţii şi comandantele de Legiune pe teritoriul cărora se va instala colonia, de comandanţii deţinut, de îndrumătorii şi îndrumătoarele de Ţinut şi de delegaţii Comandamentului Străjii Ţării (Direcţii şi Falange). Cererile de autorizare pentru funcţionarea coloniilor, se vor adre s. S. Regele Carol II, Măria Sa Marele Voevod Mihai, A. S. Regală Prinţul Paul al Greciei şi d. Sidorovici, comandantul „Străjii Țării”, trecând în revistă străjerii la 8 iunie 1939 ТеоШ Străjerii din Cocora - Ialomiţa Isprăvile străjerilor din Cocora- Ialomiţa nu sunt mai prejos de ale celorlalţi. Astfel,, au amenajat în curtea şcoalei un platou Pentru jocul cu mingea, exerciţii străjereşti şi premilitare. Din fondurile strânse benevol de la locuitori, s’a înfiinţat farmacia stolului, dotată cu toate medicamentele de prim-ajutor, care se distribue celor ce au nevoie. S’a înfiinţat cooperativa stolului din micile economii ale străjerilor şi străjerelor, cu toate rechizitele şcolare. S’a săpat de către străjeri şanţul şoselei pe toată întinderea şcoalei, nivelându-se apoi drumul. Străjerele se duc în ajun de sărbători şi Duminica la biserică, pentru facerea curăţeniei in sfântul locaş. Din fondurile strânse benevol s’a cumpărat material şi i s’a închis grădina cu flori din faţa şcoalei pe întindere de 22 metri. S’a cumpărat material necesar ridicării Pavilionului Naţional al stalului, care se va face în cursul acestei luni. S’a colectat dela văduvele de război în mod benevol suma necesară ridicării unei troiţe, în amintirea şi cinstirea Eroilor din această comună morţi în campania 1916—918. In speranţa unui om bogat, toate, văduvele de război şi oamenii înstăriţi din comună, au promis că vor contribui cu toţii pentru ridicarea unui monument al Eroilor. Comuna, numără peste 800 familii. S’a strâns şi se strâng încă plante medicinale ca, muşeţei, coada şoricelului, flori de soc etc., pentru farmacia stolului. O activitate străjerească demnă de laudă. cronica strâjereasca A LEGIUNII DE STRĂJERI R.SĂRAT Adunarea fondului pentru tabără Pentru a se creia un fond iniţial necesar ,organizării şi susţinerii unei tabere străjereşti, judeţene, care va funcţiona uf., var a acestui an în chiar munţii judeţului, cu concursul celorlaţi comandanţi străjeri din oraşul ,şi judeţul Iâmnicul Cărat, ,a fost organizată o serbare publică în saloanele Prefecturii locale, sub patronajul d-lui colonel I. Stănculescu, prefectul judeţului. Serbarea a reuşit să întrunească un numeros public, comandanţi străjeri, toţi în costumul străjeresc sau cel naţional, precum şi din susţinători ai străjeriei. Ceea ce a înfăptuit unitatea şi armonia sufletească a participanţilor a fost un bogat şi ales program de dansuri naţionale executate cu suflet, graţie şi deosebită însufleţire de comandanţii străjeri. Cu ocazia aceasta a fost premiat cel mai frumos şi autentic costum naţional, din regiunea noastră. Pe lângă succesul moral, serbarea aceasta a procurat şi suma de 25.000 lei care s’a vărsat la fondul iniţial al organizării taberii. Jurământul comandanţilor STRĂJERI Pei stadionul din faţa liceului co- mercial din localitate, comandanţii străjeri din Legiunea R. Sărat au prepus jurământul de credinţă către Rege, ţară, neam şi Straja Ţării. Nouă zeci şi cinci de comandanţi străjeri, în costumul străjeresc sau port naţional, au fost prezenţi la această aleasă festivitate. Un sobor de trei preoţi, în frunte cu Cucernicia Sa Părintele D. Georgescu, a oficiat un scurt serviciu religios în cadrul ceremonialului ridicării Pavilionului Naţional. După ce Părintele D. Georgescu, printr’o simţită şi concisă cuvântare, a arătat însemnătatea instituţiei străjereşti, s’a depus jurământul. A vorbit apoi Comandantul Legiunii de Străjeri. In câteva cuvinte sincere şi pline de convingere, a subliniat înalta semnificaţie a jurământului depus de comandanţii străjeri, precum şi răspunderea ce şi-au asumat-o aceştia prin amintitul jurământ. Solemnitatea a fost onorată cu participarea tuturor autorităţilor judeţului şi ale oraşului nostru. La sfârşitul solemnităţii, comandanţii străjeri s-au fotografiat în grup* după ваге a urmat defilarea.