România - Provincie, iunie 1939 (Anul 2, nr. 374-388)

1939-06-16 / nr. 374

S VREDNICII STRÂJEREŞTI Dând dovadă de adâncă înţelegere a împrejurărilor, străjerii au înţe­les în momente grele să fie la înăl­ţime. Unii au dat bucăţica lor de pâine pentru alinarea suferinţelor celor necăjiţi, alţii au înlocuit cu multă voie bună pe cei plecaţi la datorie, cu toţii pătrunşi de rolul lor s’au pus în slujba patriei, dovedind că ţara se poate bizui pe ei. Din veştile trimise de pe teritoriu, s’a constatat că şi cei dela Tisa cât şi cei dela Nistru, cei din mijlocul ţării ca şi cei de lângă hotare, au răspuns cu entuziasm la toate che­mările comandanţilor. Iată câteva pilde de cum au înţeles străjerii să-şi facă datoria. In oraşul Blaj, la toate unităţile unde personalul de întreţinere a fost concentrat, serviciul a fost făcut de către străjeri. Astfel la serv. P.T.T. poşta şi telegramele au fost distri­buite timp de 1 zile, numai de e­­chipe de străjeri, iar alte echipe au fost puse la dispoziţia Prefecturii. In sfârşit la liceul Sf. Vasile, unde nu a rămas decât un servitor, toată activitatea a fost dusă de străjeri. In regiunea Dolj, s’au luat măsuri practice. De comun acord cu Serv. de apărare pasivă, s’a fixat locul şi atribuţiile fiecărui străjer din echipa de 100 străjeri destinată apărării pa­sive a oraşului Craiova. S’au fixat atribuţiunile şi locul de acţiune al fiecărui străjer, din cele 8 echipe de transmisiuni. S’au repartizat Crucii Roşii, echipele de străjeri. S’au dat instrucţiuni nece­sare celor 30 de străjeri din echipele de tracţiune mecanică, s’au fixat e­­chipele de alarmă, într’un cuvânt străjerii din Craiova au fost orga­nizaţi până în cele mai mici amă­nunte. î­a Călăraşi, timp de o săptămână, străjerii repartizaţi pe grupe de spe­cialităţi, au fost la dispoziţia Crucii Roşii şi a autorităţilor, care i-au întrebuinţat cu folos in toate împre­jurările. Străjerii din Constanţa, înţelegân­­du-şi datoria, au fost şi ei la înălţi­mea cerinţelor. Stolul Gimnaziului Comercial, a pregătit cuibul de străjeri, care a fost utilizat ca agenţi de legătură, factori poştali, curieri la autorităţi etc. In sfârşit s’a dat o deosebită a­­tenţiune pregătirii grupelor de spe­cialişti. In Legiunea Caliacra, străjerii îm­preună cu premilitarii, au înfiinţat, o gardă a satului, asigurând în ace-­­ laş timp şi un sistem de legătură între posturile de jandarmi şi primă­rii. La Slatina s’a intensificat pregă­tirea străjerilor în domeniul sanitar, al apărării pasive şi al transmisiuni­lor. Străjerii au contribuit la ajuto­rarea familiilor lipsite de sprijin şi a căror membrii au fost concentraţi. Străjerii din Ţinutul Dunărea de Jos, au dat dovadă cu ocazia ulti­melor evenimente, că pot fi de mare folos ţării. Rapoartele primite de co­mandantul ţinutului Dunărea de Jos, dovedesc că pe întreg cuprinsul, comandanţii şi străjerii au ajutat cu entuziasm şi tragere de inimă, pă­trunşi de însemnătatea misiunii lor, instituţiile statului ca şi iniţiativele particulare. ACTIVITATEA STRAJEREASCA LA CHIŞINAU Merită să fie cunoscută activitatea desfăşurată de străjerii din Chişinău pe tărâmul artistic. In cursul lunei trecute, cohorta Chişinău a sărbă­torit Unirea Basarabiei, organizând­­ serbări străjereşti la toate stolurile­­ şi în special s-a dat atenţiune şco­ j Hier de la periferia oraşului. Stolul liceelor I. P. Haşdeu şi­ A. Donici, a organizat în sala festivă a Casei Eparhiale un concert la care au luat parte: Rezidentul Regal al Ţinutului, autorităţile locale, co­mandantul Ţinutului străjeresc etc. Stalul Seminarului Teologic, a or­ganizat pentru soldaţii Regimentu­lui 25 art. o frumoasă serbare. Au­torităţile militare plăcut impresio­nate de gestul străjerilor au mulţu­mit Legiunii Lăpuşna. Străjerii din Caliacra se întrec în fapte bune, astfel străjerii Glontescu şi Ridvan au salvat de la moarte trei persoane, care se intoxicase. La ţipe­tele victimelor, străjerii s-au sculat, au adus lapte şi au alergat cale de câţiva kilometri aducând un doctor. Străjerii din Г mn eleni întreţin de la începutul anului 30 de colegi nevo­iaşi, aducându-le zilnic de mâncare, iar străjerele din cuibul 2 al cen­turiei a II-a de la Gimnaziul mixt din Cavarna, îngrijesc o femee vă­duvă şi cu doi copii. .­­ .11 Faptele bune constatăm cu bucu­rie că răsar pretutindeni. Iacă toc­mai din celălalt„ colţ "de ţară,* de la stolul Iacobenî Botoşani, ne vine şti­rea că din iniţiativă proprie, străje­rii au colectat suma de lei 3.003, pen­tru a nu obliga pe bătrânul Ursa­­che, om nevoiaş cu şapte copii şi fără un picior, să-şi vândă vaca, care era singura lui sursă de venit. . 16. vi. 1939 % ROMÁNIA ­T­R­­A­vJA TA Rji PAGINA SAPTAMANALA A ZIARULUI ROMANIAI Străjerii din Putna la datorie Stolul şcoalei primare No. 2 Foc­şani, a dat în ziua de 19 Martie a. c­, o frumoasă serbare străjerească, al cărui rezultat material a fost suma de 15.000 lei, bani ce vor folosi pen­tru organizarea unei tabere. In cadrul coborîrii Pavilionului Naţional la liceul de fete Focşani, a avut loc împărţirea a 23® perechi ciorapi de lână, lucraţi de străjerele stolului. Ciorapii s’au dat celor mai vechi regimente din garnizoană, 10 Doro­banţi şi 11 Artilerie. La solemnitate au luat parte de­legaţii garnizoanei şi d. prefect al judeţului Putna. D. prefect a luat cuvântul la sfâr­şit aducând mulţumiri străjerelor pentru fapta lor cu adevărat străje­rească încheind cu urări pentru Ma­rele Străjer. Străjerii In regiunea Mureş, se întrec in fapte bune Stolul şcoalei primare Pietriş, a­­duce cu săniuţele, din pădurea co­munală, lemne de foc şi tăiate, se distribue la 4 văduve bătrâne din sat,­­ocrotite de către acest stol. Stolul şc. pr. Urisiul de Jos des­fundă şanţurile, repară gardurile şi înfiinţează primele platforme de gu­noi în comună. Stolul şc. pr. Teaca.., un mic stră­jer, spărgând fără să vrea un geam la clasă, stolul întreg adună suma­ necesară şi face reparaţia. Apoi, sto­lul ajută o văduvă bătrână, cu ali­mente şi lemne de foc. Stolul şc. pr. Dileul Vechi a adu­nat 39 kg. seminţe salcâm şi a va­lorificat-o la Ocolul silvic Tg. Mureş cu suma de lei 633 din care sumă donează prefecturii Mureş lei, 330, pentru ajutorarea copiilor săraci. Străjerii îngrijesc biserica, două gospodării din sat şi stârpesc cio­rile. Stolul şc. pr. Fânare­ş înfrumuse-1 " In­............ 11 11 lilIVal.'Uorului ^ţlepo turn­e' au adunat 10 kg. sem­inţe de salcâm. Cu preţul seminţei înfiinţia- U ciulabă ajutor. Stolul şc. pr. Grebeniş a adus din pădure 8 sănii de lemne de foc, le-a tăiat şi le distribue săracilor. Stră­jerii îngrijesc drumul și podețele din comună. Au construit un dulap de medicamente și prim ajutor. REPREZENTANŢII STATELOR CARI AU PARTICIPAT LA SERBĂRILE STRĂJII ŢĂRII, TRIMIT TELEGRAME OMAGIALE Excelenţa Sa d. Baldur von Schi­­rach conducătorul tineretului german care împreună cu o numeroasă dele­gaţie a participat la măreţele serbări ale tineretului străjer, înainte de a părăsi ţara a fost primit de către d. Teofil G. Sidorovici comandantul Străjîi Ţării, căruia i-a împărtăşit admiraţia şi adânca preţuire pentru strălucita prezentare a străjeriei în cadrul serbărilor Restauraţiei, afir­mând că dintre ţările pe cari le cu­noaşte, România şi-a găsit cea mai autentică formă de pregătire a gene­raţiilor ce se ridică. D.sa a ţinut apoi să-şi îndeplinea­scă o plăcută datorie înmânând d-lui comandant al Străjii Ţării „Fotogra­­fia Fuehreru.hU Cancelar Adolf Hitler cu autograf şi dedicaţie personală. De la graniţă Excelenţa Sa Baldur von Schirach a trimis d.lui Teofil Sidorovici următoarea telegramă: „Părăsind România vă rog să transmiteţi M. S. Regelui Carol 11, ex­­presiunea celui mai profund omagiu şi recunoştinţă pentru neuitatele zile ce le-am petrecut în mijlocul Străjii Ţării ca oaspete al M. S. Regelui. Dv. personal vă mulţumesc pentru primirea prietenoasă a delegaţiei germane, dorindu-vă noroc şi reuşi­tă în marea operă de viitor pe care o desăvârşiţi. (ss) BALDUR VON SCHIRACH Delegaţia poloneză în frunte cu Voevodul Mihail Grazynski a trimis din Varşovia următoarea telegramă d-lui Teofil C. Sidorovici comandan­tul Străjii Ţării. „Timpul petrecut in România ne-a lăsat cele mai bune impresii. Suntem încântaţi de strălucita serbare a ti­nerelului străjer de sub conducerea dv. şi prin vizita făcută la Centrele de formare a comandanţilor ca şi prin călduroasa prietenie şi tradiţio­nală ospitalitate cari vor contribui şi mai mult la strângerea legăturilor în­­tre tinerelul nostru ca şi Statul Ma­­jor, al conducătorilor Asociaţiunilor de cercetaşi şi cercetare şi între Stra­­ja Ţării. Ingăduiţi-mi Excelenţă să vă ex­prim profunda recunoştinţă pentru generozitatea cu care ne-aţi arătat frumuseţile ţării dv. şi forţa admira­­bilă a tineretului român”. (ss) MIHAIL GRAZYNSKI Delegaţia spaniolă a trimis de la graniţă d-lui comandant al Străjii Ţării următoarea telegramă: „Părăsind pământul românesc în care am găsit primire frăţească şi ospitalitate atât de generoasă, dele­­gaţia spaniolă vă roagă să înălţaţi M. S. Regelui mărturia respectoasei noastre gratitudini şi Măriei Sale Ma­relui Voevod care întruchipează mi­­nu­nata tinerime română, afecţiunea tinerimei spaniole. Reînoind Exce­lenţii Voastre recunoaşterea şi feli­citările noastre cele­ mai sincere pen­tru admirabila operă realizată sub imboldul Marelui Străjer, asigurăndu- Vă că ne vom strădui să întărim şi mai mult cam­araderia tinerimei spa­niole şi române. Trăiască România „Arriha Espana”. (ss) SANCHO DAVILA Tineretul italian a fost reprezen­­tat printr’o distinsă delegaţie în frunte cu d. comandant Luras­chi. Viu impresionată de marile desfă­şurări de tineret ca şi de organiza­rea centrelor de formare a comandan­ţilor, au trimis următoarea telegramă d.lui Teofil Sidorovici comandantul Străjii Ţării: „Părăsind România, exprim Ex­celenţii Voastre, sentimente pline de recunoştinţă din partea mea precum şi a delegaţiei ce m’a însoţit, pentru cordiala ospitalitate şi cea mai vie admiraţie pentru organizaţiunile ti­neretului străjer”. Ca cordialitate Comandant LURASCHI S. R. Principele Paul al Greciei întâmpinat de o mică străjeră, în vizita sa la Predeal No. 374 sa cu 45 zile înaintea deschiderei coloniei, după cum urmează: ,. 1) Dacă organizatorul coloniei ţeste instituţie sau asociaţie de stat, cererea se va adresa direct Falan­gei Străgerilor Sos. Bonaparte 8, Bucureşti, după cum colonia este de j băeţi sau de fete. ( 2) . Dacă organizatorul coloniei jeste, p ^asociație sau, persiană parti­­cularâ, ’&fâsggfigp "Ael­ de străjeri sau Legiunel de stră­­jere; pe., teritoriul, câreia se afi^.se­­­diul vaaofi.i^t3eii4Sia,Usííácimiailéttb£"legal al organizatorului, după cum colonia’ este de băeți sau de fete. Legiunea respectivă va aviza asupra garan­ţiilor morale şi materiale şi asupra experienţei organizatorului, înain­­­tând-o imediat Falangei respective. Pentru orice alte­ lămuriri, orga­nizatorii de colonii se vor adresă Falangei respective sau­­Legiunei de străjeri (e), care au primit toate­­ibstr­icţiunile, de vor organiza,' -şi funcţiona repedunile du Vară.,' |,-$зл -«|t J| 30J5 „JKI-ЬОГ - -. v. 5*» ... y? DISPOZITIUNILE STRĂJII ŢĂRII CU РШЕIA FUNCŢIONAREA COLONIILOR DE VARA In conformitate cu art. 29 din Legea Străjii Ţârii, nimeni nu poa­te organiza şi pune în funcţiune, vreo colonie de orice categorie şi sub orice denumire, fără aproba­rea prealabilă a Comandamentului Străjii Ţării.. Toate coloniile de orice categorie şi, die oricine*, ar fi ele organizate,­ sunt supuse controlului şi suprave- lu­ife­.iaff0.. .fiffifcpeiei sale de resort şi obligate a respecta întocmai dispqgaţiunile date fieji date imediat ce s’ar constata щ nu corespund condiţmnilor de organi­zare şi funcţionare stabilite prin a­­ceste ’dis­poziţiuni. S’a stabilit că au dreptul de a or­ganiza colonii de vară. Instituţiu­­nile de Stat, asociaţiunile de Stat, comitetele şcolare, instituţiunile şi asociaţiunile particulare, cu sau fără personalitate juridică recunos­cute ca având în trecut o activitate de asistenţă, instituţiunile sau aso­ciaţiunile particulare, create în ul­timul timp, care au obţinut perso­nalitatea juridică, şi persoanele particulare, cu condiţia ca acestea să prezinte serioase garanţii mora­le şi materiale precum şi suficientă experienţă, în ceea ce priveşte or­ganizarea şi fucţionarea coloniei. Coloniile de vară vor fi: pentru recreaţie cu copii sănătoşi, pentru convalescenţă cu copii debili şi pen­­tru tratament cu copii suferinzi. Participanţii unei colonii sau u­­nei aceleaşi serii a coloniei, trebue să fie sau numai băeţi sau numai feţe. Nu se admit sub nici un motiv co­lonii mixte,­­indiferent de vârsta participanţilor, cari să funcţione­ze cu administraţie şi conducere co­­muncă în acelaş local sau în loca­luri apropiate. Fiecare colonie trebue să aibă un conducător efectiv, o persoană care să prezinte suficiente , garanţii mo­rale, precum şi experienţa necesară pentru a asigura o bună conducere. Acest conducător va fi numit de A­­sociaţia sau instituţia care organi­zează colonia. Se menţionează că o colonie de fete nu poate fi condusă de bărbaţi. Fiecare colonie trebue să aibă la fiecare grup de 50 copii, câte un co­­madant (ă) străjer (ă). Unul din aceşti comandanţi (e), trebue nea­părat să fie absolvent (a) a cursu­lui special de colonii, organizat la unul din centrele Străjii Ţării. Ace­sta va fi „comandantul străjer al coloniei”, iar ceilalţi vor fi coman­danţi străjeri ajutori. Comandanţii străjeri vor fi numiţi de Falanga Străjerilor, sau Străjerelor, după cum colonia va fi de băeţi sau de fete, numirile lor urmând a fi co­municate organizatorilor, odată cu eliberarea autorizaţiei de funcţio­nare a coloniei. Organizatorii pot propune pe comandanţii străjeri. Colonia este obligată a aplica programul educativ dat de către Straja Ţării, ajutând pe coman­danţi de a adapta acest program, cât mai bine posibilităţilor locale de executare. Controlul coloniilor, va fi făcut de către comandanţii şi comandan­­tele de Legiune pe teritoriul căro­ra se va instala colonia, de coman­danţii de­ţinut, de îndrumătorii şi îndrumătoarele de Ţinut şi de de­legaţii Comandamentului Străjii Ţă­rii (Direcţii şi Falange). Cererile de autorizare pentru funcţionarea coloniilor, se vor adre­­ s. S. Regele Carol II, Măria Sa Marele Voevod Mihai, A. S. Regală Prinţul Paul al Greciei şi d. Sidorovici, comandantul „Străjii Țării”, trecând în revistă străjerii la 8 iunie 1939 ТеоШ Străjerii din Cocora - Ialomiţa Isprăvile străjerilor din Cocora- Ialomiţa nu sunt mai prejos de ale celorlalţi. Astfel,, au amenajat în curtea şcoalei un platou Pentru jocul cu mingea, exerciţii străjereşti şi pr­e­­militare. Din fondurile strânse benevol de la locuitori, s’a înfiinţat farmacia sto­lului, dotată cu toate medicamentele de prim-ajutor, care se distribue ce­lor ce au nevoie. S’a înfiinţat cooperativa stolului din micile economii ale străjerilor şi străjerelor, cu toate rechizitele şco­lare. S’a săpat de către străjeri şanţul şoselei pe toată întinderea şcoalei, nivelându-se apoi drumul. Străjerele se duc în ajun de sărbă­tori şi Duminica la biserică, pentru facerea curăţeniei in sfântul locaş. Din fondurile strânse benevol s’a cumpărat material şi i s’a închis gră­dina cu flori din faţa şcoalei pe în­­tindere de­ 22 metri. S’a cumpărat material necesar ri­­dicării Pavilionului Naţional al sta­­lului, care se va face în cursul ace­stei luni. S’a colectat dela văduvele de răz­boi în mod benevol suma necesară ridicării unei troiţe, în amintirea şi cinstirea Eroilor din această comună morţi în campania 1916—918. In speranţa unui om­ bogat, toate, văduvele de război şi oamenii înstă­riţi din comună, au promis că vor contribui cu toţii pentru ridicarea unui monument al Eroilor. Comuna, numără peste 800 familii. S’a strâns şi se strâng încă plante medicinale ca­, muşeţei, coada şori­celului, flori de soc etc., pentru far­macia stolului. O activitate străjerească demnă de laudă. cronica strâjereasca A LEGIUNII DE STRĂJERI R.SĂRAT Adunarea fondu­lui pentru tabără Pentru a se creia un fond iniţial necesar ,organizării şi susţinerii unei tabere­ străjereşti, judeţene,­­ care va funcţiona uf., var a acestui an în chiar munţii judeţului, cu concursul ce­­lorlaţi comandanţi străjeri din ora­şul ,şi judeţul I­âmnicul Cărat, ,a fost organizată o serbare publică în sa­loanele Prefecturii locale, sub pa­tronajul d-lui colonel I. Stănculescu, prefectul judeţului. Serbarea a reuşit să întrunească un numeros public, comandanţi stră­jeri, toţi în costumul străjeresc sau cel naţional, precum şi din susţină­tori ai străjeriei. Ceea ce a înfăptuit unitatea şi armonia sufletească a participanţilor a fost un bogat şi ales program de dansuri naţionale exe­cutate cu suflet, graţie şi deosebită însufleţire de comandanţii străjeri. Cu ocazia aceasta a fost premiat cel mai frumos şi autentic costum naţional, din regiunea noastră. Pe lângă succesul moral, serbarea aceasta a procurat şi suma de 25.000 lei care s’a vărsat la fondul iniţial al organizării taberii. Jurământul comandanţilor STRĂJERI Pei stadionul din faţa liceului co-­ mercial din localitate, comandanţii străjeri din Legiunea R. Sărat au pre­­pus jurământul de credinţă către Rege, ţară, neam şi Straja Ţării. Nouă zeci şi cinci de comandanţi străjeri, în costumul străjeresc sau port naţional, au fost prezenţi la a­­ceastă aleasă festivitate. Un sobor de trei preoţi, în frunte cu Cucer­nicia Sa Părintele D. Georgescu, a oficiat un scurt serviciu religios în cadrul ceremonialului ridicării Pa­vilionului Naţional. După ce Părin­tele D. Georgescu, printr’o simţită şi concisă cuvântare, a arătat însem­nătatea instituţiei străjereşti, s’a de­pus jurământul. A vorbit apoi Comandantul Legiu­nii de Străjeri. In câteva cuvinte sin­cere şi pline de convingere, a subli­niat înalta semnificaţie a jurămân­tului depus de comandanţii străjeri, precum şi răspunderea ce şi-au asu­mat-o aceştia prin amintitul jură­mânt. Solemnitatea a fost onorată cu par­ticiparea tuturor autorităţilor jude­ţului şi ale oraşului nostru. La sfârşitul solemnităţii, coman­danţii străjeri s-au fotografiat în grup* după ваге a urmat defilarea.

Next