România - Capitala, iulie 1939 (Anul 2, nr. 405-420)

1939-07-22 / nr. 411

г MAI MULTA BUNĂVOINŢĂ Pe marginea fantezistelor născociri răspân­ dite de agenţia telegrafica maghiară , demult, chiar în acest loc, încercam a lămuri raporturile noastre cu toate minorită­ţile din România, raporturi înte­meiate mai ales pe amara expe­rienţă a trecutului şi pe firea a­­dânc omenoasă a unui popor care n’a fost mistuit nici de nălucirile imperialiste, nici de fanatismul răsboaielor religioase, nici de nimi­citorul neastâmpăr al revanşelor. Puneam în primul rând accentul pe această structură sufletească, paşnică şi neexclusivistă, fiindcă a­­semenea chezăşii temperamentale preţuiesc mai mult decât orice tra­tat, orice pact, orice nestatornic interes poetic şi diplomatic, orice constrângere exterioară. Un pact subscris şi ferecat cu zece peceţi, poate fi măsluit în aplicare, cu a­­parenţa celui mai pios respect al clauzelor. Un interes politic şi di­plomatic, poate fi covârşit mâine de alt interes politic şi diplomatic, mai urgent ori mai hotărîtor mă­car pentru un ciclu de ani. O con­strângere poate fi treptat îm­blânzită şi transformată adesea în­­tr’o complicitate, cum prenumeră istoria îndestule exemple. Dar fi­rea unui popor, atitudinea sa în faţa vieţii, reacţiile sale, rânduie­lile de convieţuire — acestea nu se schimbă nici delà an la an, nici delà deceniu la deceniu, nici delà veac la veac. Acestea sunt garanţii mai presus de paratele care întăresc un per­gament. Şi acestea au dictat­ ra­porturile noastre cu minorităţile, dincolo de principiile statornicite în tratatele de pace, dincolo de di­ferite memorii şi rapoarte care-şi făceau vad la Societatea Naţiuni­­lor, dincolo de jalnica literatură revizionistă, care ne înfăţişa şi ne mai înfăţişează după chipul şi ase­­mănarea unui trib de canibali pri­­păşiţi pe cele două versante ale Carpaţilor. A­stfel de năsdrăvănii nu le-am luat niciodată prea în serios. Nu le-am pus la inimă. An­ lăsat timpul, marele­­ nostru aliat, să desmintă toate născocirile, nu prin discursuri focoase opuse dis­cursurilor focoase, nu prin articole indignate opuse articolelor făţar­nic indignate, nu prin fotografii ce se pot opune fotografiilor trucate. Am lăsat timpul să­­ acumuleze EL materialul statistic, într’un do­meniu unde cifrele nu mint­­m nu­mărul ţăranilor maghiari împro­prietăriţi şi în suprafeţele ce au intrat în stăpânire de veci în mâi­­nile acestor ţărani maghiari, pe când despre ţăranii unguri din Ungaria liberă nu se putea afirma nici pe departe un asemenea lucru, în numărul şcolilor confesionale ori de altă categorie unde limba ma­ternă a elevilor n’a fost prigonită așa cum au cunoscut prigoană co­piii români sub regimul mărini­mosului Tisza, în numărul biseri­cilor unde slujba dinaintea alta­rului n’a fost turburată de nici un amestec al Statului — decât doar pentru a asigura tocmai libertatea cultului, în numărul slujbaşilor şi pensionarilor de Stat de origină maghiară, al liber profesioniştilor de origină maghiară, al neguţăto­­rilor şi industriaşilor de origină maghiară, al întreprinderilor cu capital maghiar, al gazetelor şi publicaţiilor periodice de limba maghiară, al cărţilor de limbă ma­ghiară, care, toţi şi toate s’au bu­curat de acelaş regim, cu aceleaşi drepturi şi garanţii, fireşte şi cu aceleaşi îndatorinţe, pe tot cuprin­sul românesc. I P­ot fi tăgăduite acestea? În oricine a fost liber să pof­­tească şi să le cerceteze, sa le vadă cu ochii, să le iscodească până în cele mai depărtate şi ne­umblate unghere de ţară. N’aveam nimic de ascuns. Şi nici nu avem. . . O mare— şi acum— putem adaoga: o mare şi exagerată libertate de spirit, ne-a îndemnat să nu apli­căm minorităţilor din România noastră şi în special minorităţii maghiare, regimul pe care l-au în­durat românii băştinaşi de la admi­nistraţia maghiară, atunci când de la Pesta purcedea o neîndurată luptă de exterminare. Ne-a îndemnat la această liber­tate de spirit însăşi firea noastră, dar şi experienţa trecutului­ din e­­poca nu prea îndepărtată, când ro­lurile fiind inversate, pe socoteală proprie am cunoscut că asuprirea nu poate distruge nimic şi mai ales sufletul, că orice prigoană căleşte rezistenţa, ci şi mâinile morţile, din morminte răscolesc ţărâna pen­­tru că cere dreptate, când dreptatea a fost călcată. Aceasta o ştiam noi, prin noi. Prin regimul pe care Ungaria de eri, l-a aplicat românilor de eri, parcă înadins pentru a le păstra o conştiinţă naţională neadormită. Ce nesăbuită strâmbătate de ju­decată, ne-ar fi mânat oare să re­petăm fatala experienţă a Ungariei de ori, când ştiut este că aceleaşi cauze produc aceleaşi efecte, în destinul Statelor, ca şi în recile legi ale fizicei? D­e douăzeci de ani politica noastră faţă de minorităţi, faţă de minoritatea maghia­ră în deosebi, s’a rezemat pe a­­ceste temeiuri care precum se vede, prea bine se puteau dispensa de clauzele tratatelor, de pacte sem­nate şi contrasemnate, de ratifica­rea diferiţilor inspectori şi experţi de la Societatea Naţiunilor, de ple­doariile unor cauze pierdute care s’au dus pe apa lacului Leman. Reprezintanţii minorităţii ma­ghiare din România stau mărturie. Şi de vor fi avut cândva a se plân­ge de vre­o stare a noastră turbu­rătoare pentru raporturile dintre români şi ungurii din România, dintre ungurii din România şi vremelnicii conducători ai guverne­lor, această pricină de turburare a fost curmată în luna Fevruarie anul trecut. E adevărat, că sub regimul par­tidelor politice, o supralicitaţie de ambele părţi şi cu substrat electoral de ambele părţi, răsturnă datele problemelor de convieţuire, menţi­nea o atmosferă de instabilitate, si­lea reprezintanţii legali ai mino­rităţii maghiare să oscileze între un partid şi altul, între un guvern şi altul, fiindcă oamenii răspunde­rilor se schimbau prea des şi mai des chiar de­cât oamenii, se schim­bau ideile şi credinţele şi progra­mele acestor oameni. D­ar odată cu noua întocmire a ţării, când Chezăşiile sunt cruţate de oportunismul elec­toral şi când Suveranul, de atâtea ori, apăsat şi clar, a precizat po­litica noastra faţă de minorităţi, cine, de aci, dină­untrul ţării ar merge cu lipsa de bună-credinţă pâ­nă la a subscrie un singur cuvânt din basmele răspândite de agenţia telegrafică maghiară? Şi cine oare s’ar încumeta a pretinde că o ase­menea politică de asmuţări a Fes­tei, e menită să slujească în vreun fel minoritatea maghiară din Ro­mânia? Este nevoie să facem o compara­ţie între stările pe care le îndură românii din Ungaria şi cele de care ц se bucură maghiarii din Româ­­ţi­­ia? Să numărăm şcolile româneşti închise, dascălii lăsaţi pe drumuri, a preoţii cărora li s’a interzis uşa al- D tarelor? Este nevoie să dăm publi­cităţii scrisorile ţăranilor maghiari din România care deplâng soarta fraţilor de sânge, unguri din Un­garia, lipsiţi de dreptul lor la pă­mântul lor în ţara lor? Este ne­voie să împânzim lumea cu decla­raţiile de loialitate ale reprezin­­tanţilor maghiari din România, ca­re spun cu totul altceva decât pro­fesioniştii revizionismului de la Pes­ta ?N­oi credem că n’a fost nevoie şi că nu este nevoie de nimic din toate acestea. Ca dovadă că ziarele româneşti s’au grăbit să publice aidoma, cuvânt cu cuvânt, toate balivernele născocite de agen­ţia telegrafică maghiară, toate fan­teziile posturilor de radiodifuziune, pentru ca asemenea plăsmuiri să se anuleze prin ele înseşi, ucise de propriul lor absurd şi ridicol. Căci nu este o moarte mai fără ridicare din morţi, decât sinuciderea prin absurd şi ridicol. Am dori numai atât: agenţia te­legrafică maghiară să dea publici­tăţii în „Ungaria liberă” pentru lectorii din „Ungaria liberă” statis­tica ţăranilor maghiari împroprie­tăriţi în România cu suprafeţele respective; numărul şcolilor ma­ghiare din România cu suprafeţele respective; numărul şcolilor ma­ghiare din România; numărul pen­sionarilor şi funcţionarilor maghiari din România; numărul publicaţiilor maghiare care apar în România. Atât! Lăsând cititorii unguri din „Ungaria liberă” să mediteze, căci despre cele ce gândesc maghiarii din România, nu ne­ îndoim. Nu ne putem îndoi, ca de lumina zilei. CEZAR PETRESCU GUVERNUL ENGLEZ MENȚINE STRÂNS CONTACT CU guvernul francez LONDRA, 20 (Rador). — In cer­curile diplomatice se declara joi di­mineață că guvernul britanic con­tinuă să studieze raportul ce a pri­mit din partea d-lui Seeds cu pri­vire la ultima sa întrevedere cu d. Molotov. Deasemeni se afirmă că guvernul englez menţine un strâns contact cu guvernul francez. Se adaugă că în curând vor fi tri­mise noui instrucţiuni d-lui Seed3, mai înainte ca acesta să aibă o nouă întrevedere cu d. Molotov. AU RAMAS DOAR CHES­TIILE DE DETALII PARIS, 20 (Rompress). — Cercu­rile diplomatice franceze anunţă că în cursul zilei de joi Quai d’Orsay a fost tot timpul în legătură telefo­nică cu Foreign Office pentru a pu­ne la punct instrucţiunile ce tre­­buesc trimise ambasadorilor celor două ţări la Moscova, referitor la punerea concluziilor pactului anglo­­franco-sovietic. Aceleaşi cercuri cred a şti că o nouă întrevedere a celor doi am­basadori va fi fixată Vineri sau Sâmbătă. In ciuda svonurilor defetiste răs­pândite de o anumită presă intere­sată, concluziile finale ale pactului sunt pe cale de a fi puse, rămânând doar să fie aranjate ultimele detalii. PESTE 500.000 MUNCITORI A­M­ERIC­ANI AU­ DECLARAT GREVA NEW-YORK, 20. (Rador). — Pe­ste 500.000 de muncitori de la „Wor­­kers Alliance” au declarat grevă, în semn de protest contra aplicării nouei legi prevăzând licenţierea tu­turor lucrătorilor cari au muncit mai mult de 18 luni la „Works Pro­gress Administration”. La New­ York sunt în grevă de azi dimineaţă 40.000 de muncitori. Poliţia a luat măsuri pentru pre­venirea incidentelor. i NU S’A CERUT SISTAREA TRIMITERII DE SCRISORI KINGHALL IN GERMANIA LONDRA, 20 (Rador). — D. Kinghall a desminţit svonul după care, la cererea ambasadorului en­glez la Berlin, guvernul britanic i-ar fi cerut să înceteze a mai tri­mite scrisori în Germania. „Aviaţia romana va şti să învingă SAU SĂ MOARĂ” ...a spus d. genera­lauli Teodorescu ml -d­rcf vijJ A 41 î si t 4 a 4 c ГГЮГ t *'*' U. JL r w r r V F Marinei în discursu rostit­ori cu prilejul serbării patronului aviaţiei. Reportajul complect paginiie 5 şi 7* POMENIREA REGELUI FERDINAND I LA CURTEA DE ARGEŞ CAVALERII ORDINULUI MIHAI VITEAZUL" AU FĂCUT DE GARDĂ LA CRIPTELE REGALE CURTEA DE ARGEŞ, 20 (Prin te­lefon). — Implinindu-se 12 ani de la moartea Marelui Rege Ferdinand I, cavalerii ordinului „Mihai Viteazul” au sosit în pelerinaj la Curtea de Argeş, unde, in cursul nopţii şi zilei de eri, au făcut de gardă la mor­mintele Regelui Ferdinand I, Carol I, Reginei Elisabeta şi Reginei Ma­ria. După săvârşirea serviciului reli­gios de la ora 2:15 — oră la care Ma­rele Rege Ferdinand I şi-a dat ob­ştescul sfârşit — astăzi la orele 12 cavalerii ordinului „Mihai Viteazul” împreună cu reprezentanţii autori­tăţilor locale au luat parte la sluj­ba parastasului oficiată de către arhimandritul Grigore Uriţescu, în­conjurat de un sobor de preoţi. Răs­punsurile au fost date de către co­rul preoţilor de la catedrală, iar compania I-a de vânători a dat o­­norurile. Cavalerii ordinului „Mihai Vitea­zul” şi asistenţa au depus apoi nu­meroase coroane de flori pe mor­mintele regale. SERVICIU DIVIN LA VIENA VIENA, 20 (Rador). — Cu ocazia aniversării morţii Regelui Ferdinand şi Reginei Maria s’a oficiat la capela română din Viena o slujbă religi­oasă la care au asistat d. Pencovici, consulul general al României, întreg personalul consulatului general și numeroși membri ai coloniei româ­ne. I U KILE Stricţîoasa Ц Bea» 60. Pasagiu) Victo Administraţia: Pas Imobiliara) Scara Direcţiunea 1 657­35­­ Secretariatul general: 55738 . Ш Redacţia şi secretariatul! 557.78 Secretariatul de provinciei 657.77 Administratorul: 4.20.62­­­4 Administraţia şi abonamente: 65751 Serviciul publicităţii: 4.89.05 ABONAMENT® -ОП an 750 I Şase luni 380 Trei luni 200 Pentru instituţiuni 1000 ANGLIA SERBAREA PATRONULUI AVIAŢIEI ROMÂNE* TRIMITE nouă instrucţiuni la MOSCOVA M. S. Regele Carol II cu d. Armand Călinescu, preşedintele Consiliului, la sărbătorirea patronului avia­ţiei române VATICANUL MEDIATOR AL PATIEI INTERNATIONALE? yaki», 20 (Kompress). — Min Bonnet a primit în cursul după am ris, Monseniorul Valerio Valeri. Vizita făcută d-lui Bonnet a st fîtice. Se spune că Monseniorul Va gă ministrul de Externe francez să fui în politica de „mediatiune” a si Se crede că reprezentanţii Vat­iene vor proceda de o manieră si mite de la Vatican­­istrul de Externe francez d. Georges iezii de Joi pe nunţiul papal la Pa­ârnit comentarii vii în cercurile po­­leric Valeri ar fi intervenit pe lân­­accepte o colaborare a Vaticanu­­tuaţiei internaţionale, îcanului din celelalte capitale eufo­­milară conform instrucţiunilor prin FOSTUL AVASADOR AL RUSIEI IN BULGARIA A FOST PUS IN AFARĂ DE LEGE DIPLOMATUL SOVIETIC ESTE ÎNVINUIT CĂ A TRECUT IN TABĂRA DUȘMANILOR SI CĂ A REFUZAT SĂ SE INAPOEZE IN U. R. S. S. MOSCOVA, 20 (Rador). — Agenţia Tass transmite: In ziua de 17 Iulie, Curtea Su­premă a examinat chestiunea lui Raskolnikov, fost ambasador al Uniunii Sovietelor în Bulgaria şi a stabilit că el a dezertat de la postul său, că a trecut în tabăra duşmanilor poporului şi că a re­fuzat să­­se înapoieze în U.R.S.S. Conform articolelor 319 şi 320 din codul de procedură penală şi a legii din 21 Noembrie 1929, Curtea Supremă a pus pe Ras­­kolnirov îrt afară de lege. ACORDUL ANGLO-POLONEZ PE CALE DE A FI SEMNAT ANGLIA ACORDĂ POLONIEI UN ÎMPRUMUT DE 8.000.000 LIRE STERLINE PENTRU ÎNARMARE FRANŢA ACORDĂ DEASEME­NEA 600.000.000 FRANCI PENTRU MATERIALE DE RĂZBOI LONDRA, 20 (Rador). — Redac­torul diplomatic al agenţiei Reuter Pilă că negocierile anglo-poloneze au făcut azi un atât de considerabil progres încât semnarea acordului poate fi aşteptată într'un scurt timp. Operaţia cuprinde: 1) un împru­mut de 8.000.000 lire sterline, care vor fi destinate reînarmării şi cum­părării de material brut şi 2) un împrumut de 5.000.000 lire sterline, pe care guvernul polonez va fi li­ber să-l cheltuească în alte ţări. A­­cest ultim împrumut va fi supus .-Ies nu vor constitui obstacole în calea utilizării lui. In legătură cu această operaţie, guvernul francez va autoriza acor­darea unui împrumut de 600.000.000 de franci francezi către Polonia, pentru cumpărarea de material de război. í !

Next