România - Provincie, iulie 1939 (Anul 2, nr. 404-419)

1939-07-16 / nr. 404

BULETINUL BALNEO-CLIMATIC Slănicul-Moldovei SLANICUL MOLDOVEI. — In­tr un pitoresc de basm, în mijlocul pădurilor străbătute de apa Slănicelu­lui, se găseşte aşezat Slănicul-Mol­­dovei, al cărui renume în tămădui­rea boalelor de stomac şi intestine a trecut de mult hotarele. Mii de suferinzi vizitează anual staţiunea şi în fiecare an afluenţa se măreşte­­simţitor. Nu numai isvoarele, în număr de şaptesprezece, cu efectul lor mi­­raculos, dar şi clima dulce şi aspec­tul­ minunat al acestei frumoase raţiuni, fac ,ca ea să rivalizeze cu multe staţiuni din străinătate. Aşezămintele spitaliceşti.. „Sf„ Spi­­rideiu" din Iaşi, prin străduinţa epi­­tropilor ei,de fiecare an, reuşesc să-i imprime unul dintre cele mai atrăgătoare aspecte. Slănicul-Moldovei este staţiunea cea„ mai mare, dar şi cea mai lu­xoasă din ţară dintre staţiunile de munte. " Stabilimentele băilor, sub per­manenta observaţie a medicilor de specialitate, cazinoul regal şi alte numeroase edificii de utilitate pu­blică, satisfac îndeajuns toate ce­rinţele vizitatorilor sosiţi spre a-şi face cura. Isvoarele minerale, datorită efec­tului lor­­tămăduitor, sunt cele­ mai eficace, pentru tratarea următoa­relor boli : stomac, intestine, ficat, vezicei biliară, pancreasului, nutri­­ţiunei, rinichi ca şi altor tulburări interne. Ele pot sta alături de apele de Vichy, Karlsbad Rogacika -Slatina, etc., mai ales in ceea ce priveşte potftr i­nt Шкк -- ab loti­c e ^ Vaftațilln^ife. proprietăților.­,m com­^ggiția­ acestor.. aps__e diversă și ele EEuSEJSlMlif11Hi rde căpetenie in iTOmmenftvll,No-^*^plică bolnavilor. In cuprinsul stațiunei și în_parc. se 'găsesc bazate cu diverse mărfuri și articole pentru suveniruri, far­­macie, telefon, oficiu poştal, maga­zine cu alimente şi articole de stric­tă necesitate. Numeroase restau­rante, cu un serviciu ales, pot fi accesibile pentru toate pungile. Ca distracţii, vizitatorii au cine­matograful cu reprezentaţii zilnice şi trupe de teatru şi revistă în tre­cere prin localitate. In sat, se face piaţă în fiecare zi, astfel că e un avantaj pentru cei се­şi fac menajul singuri şi în special pentru vizitatorii ce d­au ca­mere în sat, unde curăţenia e tot aşa de mare, ca peste tot, în cen­trul acestor băi. Lumina electrică e furnizată, de uzina proprie a staţiunei şi se găse­şte răspândită din belşug în sta­ţiune ca şi în sat, cum şi pe toate cărările şi potecile băilor, ce duc pe munţii ce înlănţuesc fermecătoa­rea staţiune. Un parc, o minune ca din poveşti, de o întindere excepţională şi, cu un aranjament de flori bogate şi în v ''звёазваизняаяншяппЕШгс* diverse varietăţi, atrage admiraţia deosebită a tuturor. Comunicaţia cu gara Tg.-Ocna, se face cu multă uşurinţă, mai ales cu cele şase autobuze confortabile ale C. F. R.-ului, ce parcurg distanţa celor optsprezece kilometri, cât des­part staţiunea băilor de gară, în mai puţin de jumătate oră. Alte nu­meroase mijloace de transport ca maşini particulare şi trăsuri spe­ciale, cum mimai aici se pot vedea, stau la dispoziţia celor ce vin să-şi găsească vindecarea suferinţelor. . Regiunile apropiate ca şi cele­ mai depărtate dejtari e legată staţiunea Slănicului, pline în frumuseţi na­turale, constitue un mare îndemn de a fi admirate şi vizitate pentru aşezarea lor. Drumurile ce şerpuiesc prin ace­ste păduri de falnici brazi şi fagi, o crescătorie de păstrăvi, înălţimile munţilor acoperite cu un desiş de pini şi molii­, locul la „trei fagi” cum şi alte poziţii atrăgătoare, fac ca excursiile în grup să fie foarte plăcute şi recreative. Se observă, anul acesta, un nu­măr mai mare de vizitatori şi ze­cile de vile particulare, cu sute de camere sunt mereu pline, iar timpul foarte plăcut, contribue la plăcerea ce-o simţi petrecându-ţi câteva săptămâni de meritată odihnă după istovitoarea activitate din tot cursul anului. ___________________ Vederea generală a Slănicului Moldovei 9 Noui vizitatori la staţiunea balneară Poiana-Câmpina POIANA-CÂMPINA, 13. — In cursul acestei săptămâni la staţiu­nea balneară Poiana Câmpina, a sosit un număr destul de mare de vizitatori, climă cum urmează: DIN BUCUREŞTI: d. Pandeles­­cu cu familia, d. Bădescu Procopie fam. Diboldi, d. farmacist Victor Pavel, fam. Cotnăreanu, d-ra Paula Dinu, d-ra Elena Buiuc, fam. col. Scărlătescu, fam. preotul Mihail Ștefan, ing. Abraham dr. lonescu, etc. ^звввЕвяавйявагшвввввввя!­E AZ . Breaza este una din staţiunile clim­aterice din ţară, care din­ punct de vedere al poziţiei geografice, co­respunde tuturor cerinţelor ■ medi­cale. Aşezată la o altitudine de 400 m. de nivelul mării, îrntr’o poziţie minunată pe Valea­­Prahlovei, face să fie cea mai preţuită şi căutată staţiune climatică. In afară de poziţia ei naturală, Breaza mai este înzestrată şi de următoarele: UN ŞTRAND aşezat la marginea râului Prahova, în curs de amena­jare (care va fi inaugurat în cu­rând), sub binevoitorul concurs al d-lui prof. P. Manolescu, va fi uni­cul pe valea Prahovei. Acest ştrand va da un aspect mult mai frumos şi plăcut ca în o­­raşele ţării, care cu toate că au ştranduri, dar le lipseşte aerul bun de aici. Totodată, de notat e că mă­surile luate aspectul său civilizat pe care îl va prezenta vizitatorilor la deschidere cât şi curăţenia e­­xemplară care va predomina, face de pe acum să avem numai cu­vinte de laudă față de conducătorii actuali. ALEEA DE NUCI, concesionată de oficiul de­ turism de la principele Brâncoveanu, face un loc minunat de recreare pentru vizitatori. SALA FESTIVĂ, proprietatea C. C. V., care dă posibilitate vizitato­rilor să petreacă la festivalurile si cuniunile cu caracter cultural. In afară de acestea, Breaza mai posedă un frumos PARC, amenajat minunat și o sală de CINEMATO­GRAF. Tot în Breaza se află Centrul de îndrumare străjerească, fiind în a­­celas timp si un sat model ceea ce face să fie vizitat de mulţi străini ce se interesază de mişcarea culturală şi educarea tineretului dinn ţară. In comparaţie cu anii trecuţi, Breaza se prezintă şi anul acesta sub un nou aspect graţie d-lui prof Manolescu, actualul primar şi pre­şedintele oficiului local de cură şi turism. Piaţa e destul de eftină şi abundentă, iar restaurantele de o rară curăţenie,, fac ca sezontiştii să fie pe deplin mulţumiţi ş­i­ satisfă­­cuţi. Dat fiind că această staţiune se bucură de multe avantagii printre cari şi acela că este aproape de Ca­pitală, face din ea o staţiune foarte căutată. N. Gorscky Breaza: Vedere spre gară '^’^яяяавяясзгдвпквяяяяянв stratori sosiţi la Vatra Bornei , VATRA DORNEI, 13.— In ultimul timp au mai sosit în localitatea noastră: d-na avocat Claudia Na­­stasi, fam. dr. Leonida Domide, Dej; fam. colonel Georgescu, Cernăuţi; fam. dr. Simionescu, Piteşti; dr. Tolnai Andrei, Bucureşti; dr. George Ioaneţ, Bucureşti; fam. ing. Tudo­­raş, Suceava; fam. locot. Popescu Dumitru, Timişoara; d-na Cornelia Tarangul, Cernăuţi; fam. Bârgovan, Suceava; d-na Viorica Ştefănescu, Cernăuţi; d-na Maria Manoliu, Iaşi; d-na Dăscălescu Elena, Iaşi; d-na Pădureţ Aura, Iaşi; fam. Bărbu­­lescu Ioan, Bucureşti; d-na Patri­ciu Maria, Bucureşti; fam. Criste­­scu, Bucureşti; d-na Haţieganu A­malia, Cluj; Mihăilescu, R.­Sărat; fam. Vaier Pop, Cluj; fam. prof. u­­niversitar Găzdaru; fam. inspector financiar Murgulescu, d. prof. I. Vlandea, Rădăuţi; înv. Tomoruj- A. Cernăuţi; dr. Vartinovschi, Cer­năuţi; Frigator Nicolae, Brăila; fa­milia Catareniuc, Rădăuţi; Tipa Ef­­timia, Suceava; Bârzoi Eugenia, Su­ceava; Alexandrescu Oraţiu, Cer­năuţi; fam. Stănescu, Bucureşti; Onciul Eufrosina, Rădăuţi; E. Apo­­stolescu, Iaşi; Grecu D-tru, Cer­năuţi; dr. Lu­ca Petru, Cernăuţi; Lu­­cescu Irina, Cernăuţi; dr. Pop Va­sile, Cluj; dr. State Ioan, Bucureşti; profesor Savin, Chişinău; Ibrăilea­­nu Elena, Iaşi. MANGALIA VILA VICTORIA Intre Pretură $i Căminul funct. M. Finanţe, având in fată plaja si marea, construcţie nouă (1438), se închiriază camere mo­bilate, confort modern (parchet, lumină electrică, apă curentă dus, telefon etc.) A se adresa : Parcul Delavrancea, Aleea A. No­ud, Bucureşti. Telef. 371.57, sau Mangalia vilă sau d-lui l­imo­nide-Mangalia. V &5s3LJS* Pălăria de pai negru are o formă originală. Două aripi de pescăruș parcă stau să-și ia sborul Foto-Telefrance-Paris явнививвнвяивввввнвяяяяивявяявзвнв1ааввви»&«*и.<*шь!и*1ивв! Furnicile pompieri Plimbându-Vă la ţară, dacâ vi se întâmplă să daţi de un furnicar, nu vă grăbiţi să fugiţi. Dimpotrivă,­­ o­­priţi-vă , şi aplecaţi-vă asupra lor, priviţi cu­ atenţie şi veţi constata în­văţămintele preţioase ce vi le­ dă. Im­presionant e cum ştiu furnicile a se apăra de foc. Aruncaţi un căpătâi de ţigară a­­prinsă pe un cuib de furnici.­­Se gră­besc imediat să-l stingă. Se îngrămă­desc în jurul ţigării şi lansează, în mod instinctiv, acid form­ic, pe­­care ştim foarte bine să-l dirijeze. Se aud chiar trosnituri. Apoi una din ace­ste curajoase ,,pompieriţe” se aruncă în mijlocul focului, unde se lasă stoic arsă. Atunci, lucru admirabil, din zece în zece minute, altele imită gestul de bravură. Ele înţeleg bine impor­tanţa gestului de sacrificiu, căci în momentul de a se oferi în holocaust pentru binele comunităţii, dau une­ori înapoi înainte de a se arunca pe rug. Aruncarea repetată a lichidului misterios pe care îl emit şi asalturile micilor şi vitezelor făpturi, reuş­esc să izoleze de foc cuibul ameninţat. In vacanţă fiţi tinere şi simple­ ,v coafură şi machiaj la­ pljă* H In oraş* sad­ la ţară, la* câmp sau la plajă, trebue să fiţi bine coafate. Coafura contribue enorm in aspec­tul îngrijit şi atrăgător al unei fe­mei Natural, aţi ales pentru vară o coafură simplă. Nu se mai poartă bucle mici pe gât. S’au demodat. Parul se aşează în mişcări largi, ri­dicat in sus pe frunte şi răsucit în coc. Iată o coafură practică, care su­portă bine vântul: Tăiaţi părul mai scurt; lăsaţi tocmai atât cât­ să-i în­toarceţi vârfurile în jurul cefii şi deasupra urechilor. Faceţi o cărare­­în mijlocul cefii. Pentru a vă coafa ajunge o perie la stânga şi dreapta cărării. Dacă e bine făcut perma­nentul e ascultător şi la locul lui. In faţă puteţi lăsa părul mai lung, ru­­lându-1 şi menţinându-1 cu o baretă, nu cu ace Machiajul la plajă trebue să­­fie natural Dacă sunteţi foarte tânără lăsaţi faţa să se bronzeze uniform. Dacă aveţi obrajii puţin roz îşi vor păstra frăgezimea sub bronzul soa­relui; dacă aveţi tenul mai păstraţi acea caldă paloare care vă dă înfă­­ţişarea unui fruct aurit Dar dacă vă temeţi că păreţi un pic prea palide şi obosite, uzaţi atunci de subterfu­giile obişnuite. Dimineaţa pentru primul machiaj ca şi pentru acel ce îl refaceţi după baei întrebuinţaţi un roşu gras. In palma manei stângi puneţi pu­ţin din crema dv.. de machiaj, pu­ţină, atât cât un bob de mazăre din roşul gras. Mestecaţi, frământând bine timp de 10—20 secunde pentru ca roşul­­să fie bine topit cu crema prin căldura mâinii. Patru sau cinci pastile cu degetul aşezate pe fiecare obraz unificaţi totul masând foarte uşor şi estompaţi cu un mic tampon de vată. Aşteptaţi ca roşul să se u­­suce puţin înainte de a vă pudra. Machiajul ochilor. Nu îndemnăm fardul­ colorat pentru pleoape, afară de seara. Ungeţi ziua pleoapele , cu puţin din uleiul ce întrebuinţaţi, la băile de soare. Cât despre gene, fardurile ce în­trebuinţaţi în mod obişnuit în oraş, nu rezistă la umezeală. E mai prac­tic în vacanţă să vă lipsiţi de acest fard ungând genele. Le lăsaţi să se odihnească. Dacă le aveţi prea blon­de, vopsiţi-le cu aceiaş tinetură ce găsiţi la coafor, şi care e inofensivă. Puteţi înota, sta în apă cât de mult „frumuseţea" genelor şi sprâncene­lor nu va­ avea de suferit. Plăcerea vacanţei e făcută mult şi din plăcerea de a fi frumoasă. ЩЯВИаЕЯИ»ВЯВЯВВВВИВВВВВВВВаШВВВВВВВВВВВИЯВВВВВВНВВ1 B0RÏS0VCA - JUD. ISMAÏL BOLGRAD, 14. — Staţiunea bal­neară Borisovca, situată pe malul lacului Saşie, la 4 km. depărtare de comn. Tătărăşti (fostă Tatarbu­­nar), jud. Cetatea Albă, este cea mai modestă şi mai accesibilă plaje de nămol din Basarabia. Cu un confort destul de conve­nabil în Borisovea se găsesc ca­mere mobilate cu preţul de 200-300 lei pe lună şi cu săptămâna 50-60 lei. Preţul băilor este mult mai avan­tajos decât în orice altă staţiune. Are doctori specialişti balneologi, cari tratează şi dă consultaţii bol­navilor cu tarif redus. De altfel şi în privinţa traiului şi a vieţii zilnice, Borisovea are o piaţă bogată, restaurante îngrijite, cu un meni potrivit pacientului , cofetării, magazine cu galanterie, coloniale, farmacie, etc. Se ajunge aci prin gara­ Sărata. De la Bolgrad direct la Borisovea de pe linia Cetatea Albă, parcur­gând 23 km. cu autobuzul de curse. 16. Ш 1939 ROMANIA No. 404 Ce mâncăm azi !) ROŞII UMPLUTE CU SALATA RUSEASCA: Luaţi roşii frumoase, de formă rotundă, tăiaţi-le un capac, iar cu linguriţa scoateţi cu băgare de sea­mă miezul, să nu se sfărâme roşiile. Presăraţi înăuntru sare şi stropiţi cu puţin oţet, pe care o­ scurgeţi după ce a stat 15 minute. Salata se prepară din diferite le­gume: fasole verde subţire, mazăre, cartofi, puţin morcov, postomac, fierte în apă cu sare. Când sunt gata se fac mărunt, adăugând şi castra­vete murat. Amestecaţi cu muştar, după gust. Faceţi apoi o maioneză acrită cu lămâie (din care păstraţi puţină) şi o amestecaţi cu legumele fierte şi mărunţite. Umpleţi roşiile, puneţi capacele, iar cu un cornet faceţi o garnitură din maioneza pă­strată. Sunt gustoase şi foarte frumoase la prezentare. : 2) ŞNIŢEL DE VIŢEL CU ZAR­ZAVAT: jsxtfeniâ­u şase persoane: ТТя ksgî^al*­­n# de,aviţel, ‘20 gr. faină, 50 gr. gră­sime, o ceapă, un morcov, nac, % praz, % pătrunjel,­­4 varză dulce, sare’şi 2 dl. vin. ..n. Se fac şniţelele, dar fără­ să ț se bată c­a de obicei, şi ,puţin mai groa­se, se dau prin făină şi se prăjesc nu­mai pe o parte. Se aşează pe partea neprăjită pe fundul cratiţei şi dea­supra lor Se pune zarzavatul, care ,a fost bine prăjit, se adaugă sarea, vinul. Odată aşezate toate la tavă se pun la cuptor. Când e gata se aşează frumos de farfurie, iar sosul de Zar­zavat se strecoară peste şniţel. . Căsătoriţi de douăzeci şi şase de ani, nu s’au văzut niciodată Un caz care face cinste unui oră­şel american din încântătorul ţinut Wisconsin. De douăzeci şi şase de ani d­na şi d. Jasper Kinder trăesc cea mai fericită dintre existenţele conju­gale. Ei nu s’au văzut nici­odată, fiindcă sUnt orbi din naştere. Cum poate interveni faimosul „coup de foudre“ în viaţa sentimen­tală a doi orbi? Misterul corespon­denţelor sufleteşti şi al afinităţilor spirituale, d-na şi d. Kinder s’au iubit de când s’au întâlnit pentru prima oară. Orbirea completă nu a împiedicat pe d. Kinder să călătorească în toa­te statele Uniunii Federale, nici pe d-na Kinder să-şi vadă de treburile gospodăriei, să râdă, să cânte, să glumească. Tot oraşul cunoaşte tocănitul ba­stonului alb, fidel întovărăşitor al d-lui Kinder, mai atent la vehicu­lele cari se apropie decât mulţi pie­toni cu ochii mari deschişi. In fiecare dimineaţă se duce la treburile sale şi nu uită să­­aducă soţiei sale obiectele ce-i lipsesc din gospodărie. ....... Anumite cumpărături sunt cu deosebire în priceperea sa. Inută să spunem că nu uită niciodată ni­mica, iar când vine acasă găseşte o casă unde domneşte ordinea şi armonia, unde nu se găseşte un fir de praf şi unde fiecare obiect e la locul lui. Şi să, nu credeţi că lectura e ab­sentă în serile plăcute ale celor doi soţi, cărora teatrul şi cinematogra­ful le sunt interzise! Metoda Braille le îngădue să-şi mobileze spiritul şi să-şi facă o cultură destul de înain­tată. Cititul cu glas tare e resortul so­ţiei, în timp ce soţul, pentru a face o diversiune plăcută în monotonia serilor ia vioara şi cântă o sonată sau altă bucată plină de antreu. Imposibil de a găsi o pereche mai fericită decât aceşti orbi, de cari tot oraşul e mândru pe bună dreptate. Ei spun că viaţa este ceea ce o faci, a lor e modelul vieţilor umane. Dacă vreodată se va ridica o sta­­tue în orăşelul ■ Sparta din ţinutul Wisconsin, aceea va fi a soţilor Kinder. COMPOT AMESTECAT O roche de vară remarcată cursele de la Auteur} {Copyright by Agence ;1%;.

Next