România - Provincie, iulie 1939 (Anul 2, nr. 404-419)

1939-07-22 / nr. 410

Anul II Nr. 410 ••••••• S'AU ÎMPLINIT, 12­­ANI DELA MOARTEA MARELUI REGE ÎNTREGITOR de ŢARĂ REGELE FERDINAND I S’au scurs doisprezece ani de când, la capătul unei grele sufe­rinţe — îndurată cu seninătate de martir, — şi-a dat obştescul sfârşit Regele Ferdinand I, ctitorul României Mari, împlinitorul visului milenar de reconstituire a unităţii naţio­nale rom­âneşti­, Marele Suveran, care va simboliza în curgerea veacurilor rea­litatea eroică, jertfa de sine, vitejia şi nesfârşita iubire d­e popor, a avut o domnie scurtă dar plină de fapte glorioase. A ocârmuit în vremi dramatice, dar şi de apoteoză, pentru neamul românesc. Identificându-se cu instinctul şi sentimentul naţional, prinzând vibraţiile lor cele mai tainice, a înţeles să le fie nu numai interpret fidel; le-a fost exponent neşovăitor şi desăvârşit în momente de cotitură istorică, alături de strălucita Sa tovarăşe de viaţă, Regina Maria, părtaşa suferinţelor şi bucuriilor Sale, şi de întreaga familie domnitoare, contopită în cuget şi simţire cu poporul român. Cu înţelepciune, osârdie şi curaj, caracteristicile marilor noştri Voevozi, cu lealitatea, dârzenia şi perspicacitatea се-Г erau proprii, Ferdinand I a izbutit să îndeplinească sarcinile epocale pe care soarta I le aşezase pe umeri, să înscrie în istoria Patriei pagini lu­minoase şi nepieritoare, să che­zăşuiască reînmănuncherea, pentru vecie, a tuturor mădularelor poporului român. ' ' ' ' ' Din clipa urcării Sale pe Tron şi până când pleoapele I s’au închis pentru totdeauna, El s’a străduit cu spor şi fără odihnă, blând dar ferm, întru întărirea, mărirea şi fericirea Ţării. In grai de străveche cronică, El făcea poporului Său această spovedanie, în momentul solemn şi de veacuri dorit, al încoronării la Alba Iulia, ca Rege al tuturor românilor. ...,,Inceput-am cu binecuvântarea lui Dumnezeu, domnia Noas­tră, în zile grele de mari primejdii, dar şi de mari nădejdi. „Cea dintâi grije a Noastră, a fost ca Neamul în fruntea căruia s’a aşezat pronia cerească, să nu piardă prilejul de a-şi asigura dreptul de a trăi netrunchiat şi de sine stătător. „Luptele, jertfele şi toată truda generaţiilor trecute, cam­ dea­­lungul vremurilor au izbutit să înalţe treptat, dar sigur, clădirea trainică a Statului nostru independent, îmi luminau zarea şi îmi întăreau sufletul întru împlinirea datoriei Mele sfinte de Domn şi Rege. ■ „Cu încredere în Dumnezeu şi în puterea de viaţă a Neamului, îndemnat de cuvântul întregului popor şi ajutat de sfatul acelor cari cu credinţă s’au închinat Ţării şi Tronului, am purtat războiul ■ întregirii Neamului şi biruind restriştele, am văzut înfăptuită uni­tatea naţională de atâta vreme aşteptată"... In această zi de pomenire şi de reculegere, întreaga Ţară în­­genunche cu smerenie, slăvind­u-i faptele, pildele, înfăptuirile şi vrednicia românească. — Ţara care L-a iubit şi venerat şi căreia I-a lăsat urmaş, spre a duce mai departe măreaţa-I operă, pe M. S. Regele Carol al II-lea, făuritorul Renaşterii Naţionale şi ctitor al nouei civilizaţii române. # D. CHAMBERLAIN CREDE CĂ NEGOCIERILE CU RUSIA SE VOR ÎNCHEIA înainte de vacanţa parlamentului LONDRA, 19. (Rador). — în­trebat în Camera,Comunelor a­­supra* negocierilor cu Uniunea Sovietelor, d. Chamberlain a de­clarat că guvernele Marii Brita­nii şi Franţei examinează ra­poartele ambasadorilor lor cu privire la convorbirile pe care l-au avut Luni cu d. Molotov. Răspunzând la întrebarea deputa­tului laburist Dalton, primul mini­stru a spus: Este sigur că n’am a­­juns încă la un acord şi n’avem in­formaţii cu privire la pretinse pro­puneri făcute de guvernul german spre a deschide Rusiei Sovietice un credit de 25 milioane lire. D.­­ Chamberlain, răs­punzând la alte întrebări, şi-a exprimat speranţa că negocierile cu Rusia se vor încheia înainte de va­canţa Parlamentului. W WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW 1 WuL РИШ la numerar. Ord. P. T. T. No. ШД1Д iulie SIROU кШВ Direcţiunea ţl Redacţia­­ Calea Victoriei 60, Pasagiu] Victoria, Scara 0, Et. L Administraţia, Pasagiu] Victoria (fost Imobiliara) Scara 0. TELEFOANE Direcţiunea­ 657.85 Secretariatul general: 8­57.88 Redacţia «1 secretariatul: 657.78 Secretariatul de provinciei 657.77 Administratorul: 4.20.62 Administraţia şi abonamentei Serviciul publicităţii: 4.89.05 ABONAMENTE Un an Şase luni Trei luni Pentru instituţiuni 657 ROMANIA ESTE GATA SAOIURUEAHGAJAMENTEIISOBLIBATIILISAlE Sl HU VA USA SA SE ADUCA VRE-O ATINGERE DREPTURILOR EI Șl NICI PRIETENIILOR El Concluziunile anchetei făcută in Balcani de d. Robert Poulain PARIS, 19 (Rador). — LE TEMPS publică azi articolul de încheere a anchetei făcută în Balcani de d. Robert Poulain. Referindu-se la România, d. Pou­lain scrie: România nu-şi ascunde nicide­cum intenţiile. Sforţările conside­rabile pe cari le realizează actual­mente, sub imboldul energic al Re­gelui său şi al guvernului, pentru a pregăti material şi moral naţiunea ca să se apere contra oricărei încer­cări de violare a frontierelor sale, a tuturor frontierelor sale, sunt do­vada­­ cea­­ mai strălucită a acestei situaţii. România a primit cu entuziasm garanţia franco-engleză. Un element activ al înţelegerii Balcanice, care grupează aproape 60 de milioane de locuitori, Româ­nia socoate că acest factor uman, care reprezintă ca efective militare puterea unei mari naţiuni, ar pu­tea juca prea bine un rol de me­diator între cele două blocuri, de­mocratic şi totalitar, care nu se în­fruntă până acum decât pe teren diplomatic. In tot cazul, atitudinea energică a României din Martie trecut şi ac­tivitatea inteligentă desfăşurată de ministrul ei de Afaceri Străine do­vedesc că România este gata să o­­noreze toate angajamentele sale, toate obligaţiile sale şi că nu va lăsa să se aducă vreo atingere drep­turilor ei, nici prieteniilor ei. D. Poulain­­chee arătând ma­rea activitate pe care Franţa ar pu­tea să o desfăşoare în toate ţările balcanice, unde prestigiul ei­ a ră­mas neatins. 880 200 1000 DIN CAUZA LIPSEI MÂINII DE LUCRU ITAIILE GERMANE vor înlocui mâna de lucr PRIN CEA FEMEIASC BERLIN, 19 (Rador).—Lipsa mân­­ii de lucru sileşte autorităţile ger­­mane să ia în considerare înlocui­­ea mâinii de lucru bărbăteşti prin ea femeiască la toate întreprinde­­ile unde este, posibil. Această situaţie, este în contradic­­ie cu principiul anunţat pe vre­­m­uri de şeful naţional-socialismului principiu potrivit căruia femeia tre­me să se consacre numai familiei. Astfel, procentajul de femei folo­­site în birouri este din ce în ce mai ridicat din 400.000 persoane în slujbă la bănci sau la societăţile de asigurare, 102.500 sunt­­ femei., Ziarele,partidului se străduesc să convingă, pe femei şi pe fete să pre­steze o muncă folositoare comuni­tăţii şi să nu î şi­­ risipească timpul cu lucruri de interes secundar. De altfel, mâna de lucru femeias­că nu este limitată­ doar­ la profesi­unile birocratice. iin­ cele­ mai multe din marile orașe germane, tramva­iele vor avea-de acum-încolo femei încasatoare. ' ** Polonia nu cedează nimic Arestări de marxişti in BERLIN, 19 (Rador). — Informa­­ţiunile presei străine cu privire la posibilitatea ca d. Hitler să fie ales şef al Statului Danzig sunt califi­cate „drept poveşti fantastice" de către DANZIGER VORPOSTEN. Ziarul adaugă că „Reichul res­pinge orice compromis cu privire la Danzig". ARESTĂRI DE MAR­XIŞTI IN ORAŞUL LIBER BERLIN, 19. (Rador). — Cores­ pondentul agenţiei HAVAS trans­mite: Din Danzig s­e anunţă: Douăzeci de persoane care au aparţinut or­ganizaţiilor politice de stânga au fost arestate sub inculparea de înaltă trădare. Ele sunt acuzate de a fi pregătit atentate. Pe de altă parte, în legătură cu întărirea poliţiei din Danzig, cer­curile competente din Oraşul Liber afirmă că la Danzig nu s’a recurs decât la cetăţeni ai Oraşului Liber. OM din drepturile sate.­­Oraşul Liber Efectivele suplimentare ale poliţiei sunt evaluate de DANZIGER VOR­POSTEN la 3000—4000 oameni. VARŞOVIA, 19 (Rador). — Sena­tul din Danzig a confirmat Miercuri arestarea a 20 de danzighezi, acu­zaţi de activitate marxistă. In cercurile poloneze din Danzig se declară că aceste arestări ar fi mult mai numeroase, ele trecând de o sută de persoane. POLONIA NU CEDEAZÂ DIN DREPTURILE SALE LA DANZIG VARSOVIA, 19 (Rador). — Оn­ d­osul „Dobry Wieczor", comen­tând știrile publicate in străinătate că’• Senatu­l din Danzig ar urma să ia, in curând mai multe hotăriri prin care să se constate voinţa po­porului din Danzig de a fi realipit la Reich scrie: „Ce ar putea schimba un decret al Senatului din Danzig? Nimic. Ar fi o lovitură în gol, care n’ar ridi­culiza decât pe proprii săi autori. Nu înţeleg ei oare că Polonia nu va ceda nicio fărâmă din drepturile sale esenţiale la Danzig?” UN PROTEST POLONEZ VARŞOVIA, 19 (Rador). — Co­misariatul general al Poloniei a remis Miercuri Senatului o scrisoa­re în care protestează contra nu­meroaselor licenţieri nejustificate de lucrători polonezi utilizaţi în şantierele navale din Danzig şi con­tra atingerii adusă, deputatului Po­loniei la controlul vamal la fronti­era­ Prusiei Orientale, date fiind piedicele neîncetate pe cari le în­tâlnesc, inspectorii vamali polonezi în exerciţiul funcţiunei lor. SĂRBĂTORIREA A150 In ziua de 14 Iulie s-a sărbătorit la Paris a 150-a aniversare a tricolorului francez, pe balconul primăriei sub preşedinţia d-lor Albert Lebrun preşedintele Republicii şi Edouard Daladier preşedintele Consiliului. Fotografia a fost lu­ată în timp ce d. Edouard Herriot preşedintele Camerei Deputaţilor, îşi rostea discursul. In fotografie d. Albert Lebrun preşedintele Republicii, membrii guvernului francez şi Corpul Diplomatic MARI CĂLDURI IN ALBANIA TIRANA, 19 (Rador). « Un val de căldură s’a abătut asupra întregai Albanii. In capitală termometrul a înregis­trat 42 grade la umbră, dar se pare că temperatura este și mai mare în interiorul țării. —

Next