România - Capitala, august 1939 (Anul 2, nr. 421-435)

1939-08-01 / nr. 421

n­­­ . Anul II Nr*. 421 Maiestatea Sa Re­gele a hotărit ca pe ziua de 15 August 1939, Ziua Marinei, Măria Sa Marele Voe­­vod de Alba lulia Mi­­hai, să fie înscris ca sublocotenent în ma­rina de războiu. SUB STĂPÂNIREA UNGUREASCA IMPRESIONANTELE SCRISORI DE JALANIE SOSITE DELA CEI RĂMAŞI SUB STĂPÂNIREA MAGHIARĂ Am primit la redacţie scrisori dela cei rămaşi în Rusia Subcarpatică, sub stăpânirea maghiară. Publicăm una dintre ele, trimisă din Körtes­­vily u. p. Tarachoz, comit. Maramu­reş merge şi care ne dispensează de orice comentarii. Iată textul ei: „Subsemnatul cu respect rog, să nu-mi refuzaţi dorinţa mea de a-mi traduce din ruseşte în româneşte şi a tipări în preţioasa gazetă „România" următoarele: „Mai nefericit popor ca cel din Rusia Subcarpatică nu este sub cer. O mie de ani, poporul din Rusia Sub­carpatică a fost sub jugul maghiari­lor. Timp de 20 de ani cât a fost stă­pânirea cehă, s’a trăit bine, a fost de toate din belşug şi totul ieftin. Ce­hii în relaţiile lor cu poporul, dea­­semeni se purtau cinstit, ca oamenii de caracter. PRIGOANA ÎMPOTRIVA PREOŢILOR ŞI A POPU­LAŢIEI ORTODOXE D­ar a sosit sfârşitul tuturor aces­tora. Cehii au plecat şi cu ei a ple­cat totul, bucurie noastră s’a trans­format în plâns şi jeluire. Maghiarii cum au apărut, au şi început prigo­nirea poporului şi mai cu seamă a preoţilor creştini. In timpul stăpâni­rii ceheşti, preoţii oficiau numai că­sătorii religioase, apoi, celelalte for­me se trimiteau la administraţia ţi­nutului — pretura — iar aceasta le restituia notarului pentru înscrierea în matricolele satului. Acum, nu mai este aşa, căci pentru populaţia pra­voslavnică au introdus nouă măsuri, mai mult de prigonire. Jandarmii declară deschis, că Un­garia se află sub coroana Sfântului Ştefan şi că ei aici nici o pravosla­­vie nu recunosc. In satul Apşa lucrează la şosea 800 de maghiari,, care primesc pe zi de la 4 până la 7 pengő. Carpatoruşilor li se plăteşte de la 1.30 până la 2.50 cel mult şi sunt puşi la cele mai grele munci. In afară de aceasta sunt foar­te imorali, căci pentru o femee se a­­lungă câte 20 de oameni. Chiar Du­minecile, femeiele se tem a ieşi la , biserică. Ne mirăm, maghiarii sunt , animale ori ne socot pe noi drept a­­nimale. Când găsesc pe voia lor o fe­mee, se adună acolo şi se ucid şi se ■ taie. (Multe cazuri dintre acestea au ■ fost până acum). . ţin sosita maghiarilor în Rusie , euncarpatiza, localnicii maghiari e­­­­rau foarte bucuroşi. Acum Insă, nu se sfiesc să spună: Mesia noastra a­­ sosit, dar voi rugaţi-vă lui Dumnezeu , că Mesia vostru să nu vină nici­oda­tă, căci dacă va fi ca al vostru, (adi­că ca al lor maghiarilor) mai bine în veci să-l solomonească Dumnezeu. La sosirea maghiarilor, toate pie­lile şi magazinele au fost golite, a a­dică tot ce vindeau au cumpărat şi­ au trimis în Ungaria. mai ales bo­canci dela magazinul „Bata”, încât, înainte de Paşti nu se putea cumpăra nimic dela „Bata”, care a şi fost li­chidată. In locul magazinului „Bata”, există un magazin „Cikta” ; la „Bata” se puteau cumpăra cu 49 coroane ce­he, mult mai bune ghete decât la „Cikta” cu 22 pengő. POPORUL ESTE NEMUL­ŢUMIT Poporul e foarte nemulţumit de venirea maghiarilor şi cu nerăbda­re aşteaptă să scape de această tira­nică stăpânire. E­i se gândesc la ceva, deoarece fac drumuri de-a lungul graniţei. Drumurile se fac late de 8 m. şi in lungime 150 km. Ele trec printre dealuri şi stânci de-a lungul graniţei româneşti, cu toate că dela oraşul Huşti până la Iasina există o şosea bi­nă, însă e la vre-o 40 m. de grani- Uişi în caz de războiu nu se va pu­­r.&*+utiliza T­p aicin pi cam­­ruiesc noua şosea in munţi printre locurile cele mai stăncoase şi ascunse. Vă doresc toate cele bune. N­umele meu nu-l scriu, şi veţi în­ţelege de ce. Rusia Subcarpatică 15.VII.939. Noul crucişător american „Honolulu” sosind în rada portului cu acelaş nume, o delegaţie de tinere indigene s-au urcat la bord şi după ce au remis ofiţerilor tradiţionalul colier de flori, ele au jucat dansul „Hula” în onoarea lor AMMAN, 30. (Rador). — O bandă înarmată compusă din 400 de tero­rişti arabi a pătruns în Transjorda­­nia în cursul nopţii de Sâmbătă spre Duminecă. Klup Paşa, comandantul trupelor din Transjordania a plecat imediat în regiunea invadată spre a pro­ceda la isgonirea teroriştilor. Pen­tru prima dată o bandă atât de mare îşi propune să acţioneze pe celait mal al Iordanului. Situaţia preocupă de aproape cercurile oficiale. Emirul Abdulah, care se găsea la reşedinţa sa de vară, s-a înapoiat la Amman. PARIS, 30. (Rador).— „Le Matin” anunţă următoarele : „De la începu­tul anului şi până acum poliţia a desfăşurat o mare activitate în con­tra spionajului. Au fost făcute 25000 anchete, cari au dus la 236 arestări. Împrejurarea că Siguranţa franceză va avea să se ocupe acum ei de tot teritoriul nord-african şi faptul că la Alger se va înfiinţa un post de radio pentru ca să comunice direct cu acela din Paris, din serviciul po­litiei, reprezintă cea mai bună ga­rantie că supravegherea va fi spo­rită intr’un mod şi mai conside­rabil”. ~ . «­ *1# D. prof. Radu Andrei, maramure­şean, cu rudenii în Rusia Subcarpa­tică, profesor la liceul din Satu-Mare ne trimite următoarea scrisoare: „Tisa asta ne desparte...” ar putea exclama sărmanii locuitori ai Apşe­­lor, Halinei şi Biserici Albe, pentru cari n’a sunat încă ora libertăţii. Tisa aceasta, care e prea puţin a noastră, străpunge dureros trupa Maramureşului românesc, deslipind un număr de aproape 20.000 de su­flete rămase nedesrobite. Pentru cei de peste Tisa, visul neîmplinit, acel „copil al suferinţa” cum spunea Oc­­tavian Goga, a rămas tot vis. Stăpânirea cehească, deşi neplăcu­tă ca orice stăpânire străină, a fost înţelegătoare. Copiii se bucurau de hrana sufletească a şcolii româneşti, în biserică se predica în limba stră­moşească, iar când natura nu era prea darnică faţă de pământul lor deluros, ei puteau să-şi ducă de la noi cel puţin porumbul de mămăligă. Graniţa era deschisă pentru cei cari urmau cursurile şcolilor secundare sau academice din ţară. La fel pen­tru proprietarii de pământ în Ro­mânia, cari erau îngăduiţi să-l lu­creze. C­ehii nu i-au persecutat. Nu erau ca acasă, dar se simţeau totuşi des­tul de în voie. Iată însă, că ciudăţeniile soartei au înstăpânit acolo din nou jugul cel greu. N’au avut noroc. Cu toate apelurile lor disperate — atât de stăruitor susţinute de d. N. Iorga — ei au trebuit să asiste nepu­tincioşi la reîntronarea unui regim pe care-l cunoşteau, vai! prea bine. A­rpadienii nu s’au desminţit nici de astădată. Uitând că noi, chiar a­­lături, la Sighet, sau la Satu-Mare, O­­radea, Arad şi în toate oraşele şi sa­tele unde există dintre ai lor, supor­tăm şi chiar sprijinim şcoală ungu­­rească, biserici şi predici ungureşti, funcţionari maghiari cari nu ştiu ro­mâneşte nici chiar până astăzi (ca un singur exemplu concludent la li­ceu roţm­ăi de stat „Mihail Emines­­cu’’ di­n Satu-Mare există nu mai pu­ţin decât şase profesori unguri din­­tr’un număr de 20), — uitând toate acestea, ei au pornit la o grabnică acţiune de desnaţionalizare.­­Aşa ■red ei. Românul nu se desnaţionali­­zează. Am închis şcolile româneşti, au interzis predicile în biserică în lim­ba maternă, au scos din serviciu pe funcţionari şi au concediat fără alt motiv pe muncitorii delà salinele din Hatina. Pe deasupra, le-au mai in­terzis și practicarea limbii materne. Pe lângă toate aceste atentate la libertatea unor cetățeni cari nu au altă vină decât de a fi români, cul­mea culmilor, ei sunt acei cari strigă­m­ tot noi suntem cei cari... persecu­tăm de ai lor. Dacă avem vre-o vină, apoi este tocmai aceea că suntem in­dulgenţi şi iertători. Noi nu ne temem de soarta bravi­lor români din Rusia Subcarpatică, din acele Apşe, sau Biserica Albă, care au dat atâţia bărbaţi de seamă. Nu-i putem totuşi lăsa, pradă. Până acum nu se indurau să-şi părăsească bruma de pământ. Dar acum se im­pune un gând pentru colonizarea lor cât mai grabnică. Trebue să-i sal­văm! Sighet, 25 iulie 1939. (ss) Andrei Radu Profesor la liceul „M. Eminescu” din Satu Mare pagini u­s&? dSs VECHEI CETĂŢI ROMANE ABRITTUS Serviciul divin oficiat la inaugurarea săpăturilor Pământul românesc ascunde sufletul ro­mânesc care a renăscut pe aceste meleaguri sufletul acela aprig, constructiv, mândru şi or­ganizator, pe care noi urmaşii lui îl integrăm în conştiința latinităţii noastre vigilente, hotă­rite şi neînduplecate faţă de toţi câţi râvnesc hotarele noastre. Г REPORTAJUL II Ж Ш PARIS, 30. (Rador). — Agenţia „Havas” transmite : Publicarea nouilor decrete legi, expunerea privitoare la situaţia fi­nanciară făcute Sâmbătă seară de d. Paul Reynaud şi alte măsuri din ultima vreme arată că în sectorul francez rezistenţa contra agresiunii se consolidează intern. Pe planul internațional progresul negocierilor anglo-franco-sovietice, a căror încheiere este acum privită cu optimism, avertismentul dat de președintele Roosevelt Japoniei, a­­titudinea hotărâtă pe care o arată Anglia în negocierile privitoare la Tientsin, toate arată că apărarea păcii se organizează tot mai solid atât în Europa cât şi în Asia. Trebue subliniat de altfel că po­litica externă a Statelor Unite, in­dependentă în motivele ei şi urmă­rind numai apărarea intereselor a­­mericane, coincide prin firea lucru­rilor cu politica Angliei şi Franţei, ale căror sforţări se îndreaptă în primul rând spre Europa. Progresul „frontului” păcii este de altfel confirmat prin informaţiile sosite din ţările totalitare. Ultimul articol oficios apărut în revista ita­liană „Relazioni Internazionali” a fost comentat cu un deosebit inte­res la Paris. Dând partea ce se cu­vine manevrei diplomatice și pro­pagandei se constată totuși că tonul tăios al revistei s’a îndulcit mult. » GRAV ACCIDENT DE AVION LA UN MEETING AERIAN PARIS, 30 (Rador). — Un accident de avion s’a produs Duminecă dimi­neaţa în cursul unui meeting aerian organizat la Boulogne. Un avion de pe vasul port-avion „Bearn” s’a prăbuşit şi a luat foc pe terenul unde era parcate automo­bilele publicului. Pilotul a fost omorît. Mai multe persoane , au fost ușor rănite. Studenţii români, bursieri ai Institutului francez de înalte studii din Capitală, fotografiaţi în gara de Nord , tom» i,, steşji sBti Гевй / 7"

Next