România - Provincie, august 1939 (Anul 2, nr. 420-434)

1939-08-01 / nr. 420

FOSTUL COMISAR SOF IEJOV AR FI FO­ST ÎMPUŞC­At ...iar generalul Stern înlocuit MOCOVA, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Havas” trans­mite : La Moscova circulă svonul neconfirmat că fostul comisar Ieiov ar fi fost împuşcat. Pe de altă parte, se află că generalul Popov va Înlocui pe generalul Stern la comandamentul armatei întâia speciale din Extremul Orient. După ziarele sovietice, generalul Stern s-a acoperit de glorie cu pri­lejul afacerii Ciang Ku Feng. El primise însemnele ordinului Lenin. De aceea, motivele înlocuirii sale rămân misterioase. LA LONDRA A ÎNCEP Numeroşi irlandezi arestaţi şi expulzaţi LONDRA, 29 (Rador). — „Vânarea suspecţilor”, începută Vineri după amiază de îndată ce a fost votată legea pentru reprimarea terorismu­lui, a durat în tot cursul nopţii. Până acum au fost arestaţi 30 de irlandezi, dintre cari 10 au şi­ fost expulzați. CELEI DE A ZECEA SESIUNE A SOVIETULUI SUPREM AL U. R. S. S. MOSCOVA, 29 (Rador)* _ Sâm­bătă a avut loc la Kremlin şedinţa de închidere a celei de a zecea sesiuni a Sovietului Suprem al U. R. S. S. Deputatul Vakhrucev a fost numit preşedinte al consiliului comisarilor poporului din U. R. S. S. Deputaţii au salutat cu aplauze pe şeful guvernului U. R. S. S. Deputatul Bulganin a fost desăr­cinat­ de funcţiunile de preşedinte al Consiliului comisarilor poporului din U.R. S. S. în vederea numirii sale în posturile de vicepreşedinte al consi­liului comisarilor poporului din­­U. R. S. S. şi de preşedinte al consi­liului de administraţie al băncii de Stat a U. R. S. S. .7­­ .­ . colele româneşti, în portul Cons­tanţa, înainte de plecare spre Istanbul OFICIOSUL VATICANULUI DESPRE CAMPANIA SANITARĂ DIN ROMÂNIA ROMA, 29 (Rador). — „Osservatore Romano” publică amănunte asupra campaniei sanitare din România şi asupra extinderii pe cari au luat-o organizaţiile sanitare model pe tot cuprinsul ţării. Ziarul insistă şi asupra activităţii desfăşurate de echipele sanitare şi de cele ale Serviciului Social la sate. UI UISTITUC ANZI §|QUII»I n m MILITAR OBLIGATOR DANZIG ,29 (Rador). _ Cores­pondentul Agenţiei Havas trans­mite: Un svon neconfirmat, circulând la Danzig, pretinde că Senatul ar pre­găti un decret prin care se institue serviciul militar obligatoriu. Generalul Skoblin a fost condamnat in lipsă de Curtea cu juri la muncă silnică pe viaţă Intr’una din zilele trecute, Curtea cu juraţi din Paris a dat o serie de sentinţe excepţional de severe: două condamnări la moarte şi două con­damnări la muncă silnică pe viaţă. Juriul­­parizian a condamnat în acea zi pe generalul Skoblin, care a aparţinut odinioară armatei ţariste şi care era acuzat de răpirea genera­lului Miller. L-a condamnat la mun­că silnică pe "Viaţă,­­adică la maxi­mum legal de pedeapsă. afacerea skoblin In ce constă­ afacerea Skoblin? In­­tr’un lung şir de mistere, mai mult sau mai puţin rocamboleşti. Această întunecată afacere nu este dealtfel decât o verigă din lanţul ne­sfârşit al întâmplărilor senzaţionale care au marcat viaţa emigraţiei ru­seşti dia Paris. VIAŢA EMIGRAŢIEI RU­SEŞTI LA PARIS Se ştie că după revoluţia din 1917, o mare parte din emigraţia rusă s’a concentrat la Paris. Tot aici s’au re­găsit căpeteniile fostei armate ţaris­te, care au combătut câţiva ani ar­matele revoluţiei. Foştii ofiţeri din armatele generalilor rudenici, Vran­­ghel şi ceilalţi comandanţi albi s’au regrupat­ în capitala Franţei după modelul militar. Şef al acestei rămăşiţe a armatelor albe a fost ani dea rândul generalul Kutiepof, care conducea în acelaş timp şi celelalte organizaţii ale emi­graţiei albe. Intr’o bună zi, generalul Kutiepof a fost răpit. De cine? De ce? Mister. Poliţia franceză a încercat pe toa­te pistele, b­ar n'a izbutit sa faca lu­mină asupra acestei curioase răpiri. Emigraţia rusă a ales la conducere pe generalul Miller, ca înlocuitor al generalului Kutiepol. De pe atunci s’a ştiut că această alegere n’a avut darul să satisfacă pe toată lumea. Ne­mulţumirile personale au început să se manifeste sub forme din ce în ce mai agresive. Până într’o zi, când, la rândul său, generalul Miller a dispărut. Această nouă dispariţie a făcut o şi mai mare vâlvă decât aceia a se­ilGralului Kutiepof. LiUrnGSu­nt TîlCPpUt sa-şi dea seama că lupta pentru şefie a trebuit să se restrângă asupra a­­cestui joc al răpirilor, urmate sau precedate probabil de asasinate.­­ Când poliţia franceză a optat pen­tru această din urmă ipoteză, s’a produs a treia dispariţie, tot atât de senzaţională. Aceia a generalului Skoblin, care luase între timp con­ducerea organizaţiei emigraţiei ruse. La dispariţia generalului Miller, fusese proclamat şef al „armatei al­be” generalul Skoblin, care părea cel mai indicat la acest post prin trecu­tul său de arme şi prin activitatea depusă în cadrul emigraţiei. Proba­bil că cei cari l-au pus la un aseme­nea loc nu bănuiau ceia ce bănuia poliţia. Fapt este că generalul Skoblin a dispărut la rândul său. DISPARIŢIE FARA RĂ­PIRE A dispărut, dar cu această deose­bire că dispariţia sa n’a fost produ­sul unei răpiri, ci al unei măsuri de prevedere. Căutat de poliţia franceză, gene­ralul alb a preferat să se ascundă pe undeva, fie în Franţa, fie într’o altă ţară. Această fugă n’a oprit însă jus­tiţia să-şi spună cuvântul. Acuzat că la 22 Septembrie 1937 a sechestrat în locuinţa sa din strada Jasmin din Paris pe generalul Miller, pe care apoi l-a violentat şi răpit, generalul Skoblin a fost condamnat în lipsă la muncă silnică pe viaţă. Cu câteva luni înainte, la 14 De­cembrie 1938, soţia generalului Sko­blin fusese condamnată pentru com­plicitate la douăzeci ani muncă sil­nică. Frumoasa Pleviţkaia, cum i se spunea de obicei. Madînfiî -Skoblîn, a unit sa patimeasca peste forțele sale fizice, — căci este grav bolnavă de plămâni, — din cauza soțului ei fu­gar. A TREIA DISPARIȚIE GENERALUL SKOBLIN MARELE VOEVOD MIHAI LA SOFIA Măria Sa Marele Voevod ihai de Alba Italia, în ecere spre Istanbul, a fost întâmpinat în gară la Sofia de către A. S. R. Prinţul Kiril reprezen­tând pe M. S. Regele Bo­ris al Bulgariei, de şeful protocolului in ministerul de Externe d. Belinov, re­prezentând pe d. Kiossei­­vanov, de d. Avramov, mi­nistrul Comunicaţiilor şi de personalul legaţiei ro­mâne în frunte cu d. Cru­­penski. In clişeele noastre Mă­ria Sa Marele Voevod Mi­­hai şi A. S. R. Prinţul Ki­ril, pe peronul gării din Sofia. 7 ЬА Ъ 1­ ŢIONAL SUB­­IN COMUNICAT Ministerul Apărării Naţionale co­munică următoarele prescripţiuni ce trebuesc cunoscute şi îndeplinite de către toţi ofiţerii de rezervă, subofiţerii şi trupa din complectare, rezervă şi miliţie pentru caz de mo­bilizare. 1) Fiecare trebue să aibe un li­vret de serviciul militar, care tre­bue vizat anual, în timpul ce se va anunța prin presă, radio, etc. Cel care a pierdut livretul, tre­bue să ceară imediat înlocuirea de­la cercul de recrutare unde este în­scris. 2) Orice schimbare definitivă de domiciliu va trebui comunicată — personal sau în scris , în termen de 5 zile, cercului de recrutare cât şi unităţii din care face parte. Cel care lipseşte de la locuinţa sa mai mult de 15 zile va lăsa unui membru din familie, prieten sau cu­noscut grija de a-i transmite ime­diat toate ordinele sau comunicările militare ce i se vor transmite sau i se vor anunţa prin autorităţi, publi­­caţiuni, presă, etc. 3) In afară de livret, fiecare tre­bue să aibe asupra sa şi un singur bilet (ordine de chemare galben sau roşu, ordin de mobilizare pentru lu­cru, ordin alb de rămânere la va­tră), care se va păstra lipit pe livre­tul militar. Cei cari nu au un asemenea bilet, vor cere imediat lămuriri unităţii şi cercului de recrutare cărora apar­ţin. 4) In caz de mobilizare se va pre­zenta numai acei ce posedă ordine de chemare de felul arătat precis prin publicaţiile ce se vor face. Cel care posedă ordin de mobi­lizare pentru lucru sau ordin de ră­mânere la vatră, nu se va prezenta la unitatea care conteaza, decât în cazul când va fi chemat cu ordin special adresat personal. 5) Toţi cei chemaţi cu ordine gal­bene şi roşii sunt datori să se pre­zinte la unităţile lor în timpul şi in locul fixat prin ordine de chemare. 6) Ofiţerii vor veni cu echipa­mentul de campanie complet şi cu lada de bagaje regulamentară ; cei din armele călări, vor aduce cu ei şi harnaşamentul de campanie. Ofiţerii sunt obligaţi să comunice autorităţilor din care fac parte, în termen de 10 zile, dacă posedă sau nu echipamentul şi lada de campa­nie. Acelora care nu au echipament li se va confecţiona cu ocazia primei concentrări, reţinându-se costul din prima soldă. Pentru procurarea lăzilor de cam­panie regulamentare, cei ce nu au se vor adresa unităţilor respective pentru a li se confecţiona contra cost. 7) Oamenii de trupă vor veni cu câte un rând de cămăşi, ismene, ciorapi sau obiele, bocanci sau o­­pinci, ştergar şi batistă; iarna vor aduce în plus flanelă sau cojoc. Vor avea asupra lor şi hrana pentru transport şi pentru ziua prezentării la unitate. Schimbaşii se vor prezenta com­plet echipaţi şi vor aduce şi calul de serviciu. URME ROMANE IN DOI Ruinele cetătii romane Abritus, — unde s’a deschis erl Duminecă 30 Iulie, сц o deosebită solemnitate, campania de săpături arcfreolo­­~­o­gice — văzute dijj avion ' '

Next