România - Provincie, august 1939 (Anul 2, nr. 420-434)

1939-08-01 / nr. 420

Staţiunea dle metro King’s Cross din Londra după o explozie, opera teroriştilor irlandezi Zilele trecute a fost inaugurată linia aero-poştală de noapte Paris— Marsilia, de d. Julien ministrul poştelor franceze. In fotografie d. Julien punând primul sac de corespondenţă în avionul care a deschis linia aeriană de noapte Paris—Marsilia PARANTEZE. CONSCOLARUL FEUX STAMATIAD La moartea unui viteaz Ne-am întâlnit în clasa III secun­­d­ară, la liceul Sf. Sava. Era în toamna anului 1892... Colegul Félix Stamatiad era ceva mai în vârstă decât mine, mai voinic şi mult deosebit de ceilalţi co­legi. Fratele său Aureliu — doctorul Stamatiad, de mai târziu — era şi el tot în clasa III, deşi mai mic decât Félix. Cei doi fraţi erau externi, eu eram intern. Prin puterea împrejură­rilor, internii cu externii întârziau să se cunoască. Se întâmpla uneori, că terminai liceul şi tu, elev intern, ra­­mâneai prea puţin informat despre in­timităţile sufleteşti sau despre vredniciile ascunse ale cutărui sau cutărui coleg extern. Trebuia să vă întâlniţi pe vreun drum excepţional, — în tren, la teatru, sau la carceră... — ca să înaintaţi mai adânc în cunoaşterea voastră reciprocă. Minutele de recreaţie nu erau de ajuns nici orele de muzică şi de gimnastică... Iar marile răspântii de întâlnire su­fletească şi tinerească, aşa cum nu se oferă astăzi Străjeria, erau rezervate viitorului... Aşa se face că Felix Stamatiad a stat un an cu mine în aceiaşi clasă fă­ră să pot să înţeleg preţiosul lui caracter. A părăsit liceul s’a dus în şcoala militară şi ne-am revăzut după şase ani, el, sub­locotenent, eu, student nehotărît între filosofie şi teologie... Atunci am prins de vese, întâia oară, că, Felix Stamatiad are darul excepţional »­ prieteniei cla­sice, aşa cum o găsim prin cărţile ce­lebre şi foarte rar în vremea şi în oa­menii de azi. In anul 1898, eram o mâ­nă de prieteni, legaţi între noi prin bi­­ruinţele adolescenţei, prin miragiile poeziei şi printr’un fel de contract ilu­zoriu de parvenire colectivă... Intr'o zi, trebuia să biruim! Toţi,_ în _ falangă­ compactă, trebuia să defilăm _ într’o zi, prin faţa admiraţiei generaţiei noas­tre dacă nu şi a celor viitoare! Felix Stamatiad, viitor sublocotenent, avea visuri, năzuinţi şi ceasuri tainice de dibuiri literare. A venit dela Craio­­va şi s'a reîntâlnit cu noi cei rămaşi în liceu, dar acum mici pretenţioşi, cu nuvelete şi cu poezii, răsărite în pagi­nile ziarelor şi ale revistelor. Arghezi, Demetrius, Cocea, Iuliu Dra­­gomirescu... eram un grup independent şi straniu care începea să atragă luarea aminte. Felix Stamatiad s’a lipit de noi, dar — unic exemplu pe care l-am văzut până a­zi, în viaţa mea — arun­când în foc tot ceea ce scrisese şi re­nunţând definitiv la orice veleităţi de scriitor. Bietul Félix! Ne-a socotit pe toţi (n’am înţeles nici­odată de ce) prea mari talente, faţă cu sine şi s’a mulţumit să fie fie prieten, nu şi con­curent literar!... Acest amic integral discret şi gata de apururi să se jertfească a plecat din­tre noi, când eram toţi risipiţi sau pri­zonieri treburilor şi durerilor. Unul era ţintuit pe patul de boală; altul, la poa­lele munţilor căuta să-şi vie în fire, după muncile şi supărările anului... Eu unul am prins de veste de moartea lui Félix, a doua zi după înmormântare, dintr ’un ziar desfăcut în compartimen­tul unui tren... A fost înmormântat cu mari onoruri militare. Scumpul nostru amic era colonel şi avea suprema dis­tincţie militară „Mihai Viteazu”. Pe câmpul de onoare — la Mărăşeştii cei de veşnică pomenire — Félix fusese o­­mul datoriei şi al sacrificiului, cu o plenitudine pe care viaţa mică şi civilă nu i-o îngăduia decât pe apucate şi cu mari atenuări. La Mărăşeşti fusese el întreg: cava­lerul unor alte vremuri, dispreţuitor de moarte, însufleţitorul camarazilor, no­bilul idolatru al Patriei şi al Tronului! Cronica acelor zile eroice trebue să aibă o pagină cu numele şi cu marile is­prăvi ale colonelului Felix Stamatiad. Camarazii încă în viaţă nu vor uita pe cel ce le-a făcut atâta cinste şi le-a ridicat sufletul în slavă în ziua marilor primejdii. Memoriile scrise, sau , încă nescrise ale celor ce au stat în preajma eroului Felix Stamatiad vor mărturisi, intr’o zi, mai intim decât le cunoa­ştem: iniţiativa, rapiditatea şi dârjenia activităţii lui de la Mărăşeşti... In ceasul de uimire şi de durere când am ştiut că Félix a plecat dintre noi, l-am văzut în închipuirea mea — şi aşa cum a trebuit să fie — purtat pe braţe de camarazi. Şi o amintire din anii poeziilor învăţate pe dinafară, a prins a călăuzi convoiul celui adormit. Acum, ridică trupul pe mâini de soldaţi: Cinste cuvenită acelora care mor pentru împăraţi... Şi tot ca atunci, când îmi recitam poezia mie însumi, am revăzut con­voiul prin resfirarea unei lacrimi... GALA GALACTION î. VIII. 1939 ROMANIA No- 420 S­cârna тым D-nul general Paul Teodo­rescu la Ploeşti. • D. general Paul Teodorescu, mi­nistrul Aeronauticii şi Marinei a fost la Ploeşti unde a asistat la exame­nul piloţilor aeroclubului Prahovei. Sporirea capitalului uzi­nelor I. A. R. din Braşov. Ministerul Aerului şi Marinei în realizarea programului de desăvâr­şire a armamentului şi având în ve­dere necesitatea sporirii coeficien­tului în industria de război, a obţi­nut o importantă sporire a capitalu­lui uzinelor I. A. I­. din Braşov, înaltul decret regal 3006, dat la 26 Iulie 1939, prevede următoarele: Pentru autorizarea Ministerului Aerului şi Marinei de a spori fon­dul de dotaţie al Regiei Autonome I. A. R., Ministerul Aerului şi Mari­mei este autorizat a spori fondul de dotaţie al Regiei Autonome I.A.R., Industria Română Aeronautică de la Lei 200.000.000 la Lei 385.000.000. Suma de lei 185.000.000 se va preleva­ din Fondul Naţional al A­­viaţiei în baza planului de angajări întocmit pe anul 1939—1940, în conformitate cu legea pentru orga­nizarea şi administrarea Fondului Apărării Naţionale, Fondul Naţional al Aviaţiei şi Fondul Naţional al Marinei. Se întocmeşte o statistică a salariaţilor din între­prinderile comerciale şi industriale. Sâmbătă dim. s-a întrunit la mini­sterul Muncii, comisia însărcinată cu întocmirea lucrărilor pentru fa­cerea unei statistici a salariaţilor din întreprinderile comerciale şi in­dustriale din ţară. Au luat parte d-nii: Penescu Kertsch­, Eftimie Gherman, dr. Sabin Manuilă, director Soibulescu, direc­tor Vasiliu. Plutare Cotaru George­­scu, director general Stavri Cunescu, insp. g-ral D. Constantinescu, maio­rii Mălinescu şi Ionescu, director A. Missir şi Ştefănescu. În urma discuţiunilor ce au avut loc, s’a hotărît formarea unei co­­misiuni care se va întruni în fiecare zi pentru accelerarea întocmirii for­mularelor statistice necesare şi or­ganizarea te­ch­ni­că a recensământu­lui muncitoresc. Prima şedinţă a subcomisiunei va avea loc mâine Marţi 1 August a. c. Exploatarea lucrărilor de electrificare rurală din regiunea Bucureşti-Olte­­niţa-Mânăstire­a. M S-a concesionat Societăţii Gene­rale de Gaz şi Electrcitate executa­rea şi exploatarea lucrărilor de elec­trificare rurală din regiunea Bucu­­eşti-Olteniţa-Mânăstirea din judeţul Ilfov, pe termen de 30 ani, pe baza proectelor întocmite de această so­cietate şi aprobate de Ministerul Lu­crărilor Publice şi al Comunicaţii­lor. Creditul extraordinar bugetar de 25.000.000 lei, deschis prin Decre­­tul-Lege Nr. 2352 din 6 Iunie 1939, va constitui contribuţia ministeru­lui Lucrărilor Publice şi al Comuni­caţiilor la aceste lucrări şi se va a­­corda integral ca avans Societăţii Generale de Gaz şi Electricitate din Bucureşti în baza avizului comisiu­­nei de angajări şi a lucrărilor de electrificare rurală prevăzute în Decretul-Lege Nr. 2527 din 15 Iunie 1937. O precizare a Legaţiunei Spaniole. Câteva ziare au publicat ştirea, cum că o delegaţie Economică Spa­niolă a părăsit Spania pentru a vi­zita mai multe ţări, printre cari şi România, pentru a trata noi acor­duri comerciale. Suntem autorizaţi a desminţi ca­tegoric ştirea de mai sus, căci până astăzi guvernul spaniol nu a luat nici o măsură în acest sens; în mo­mentul oportun însă se vor face cele necesare pentru ca relaţiunile comerciale şi economice între Ro­mânia şi Spania să fie cele ce co­respund celor două ţări amice. A înscrierea în registrul an­treprenorilor autorizaţi. La 10 August a. c., expiră termenul prevăzut prin lege pentru înscrierea antreprenorilor în registrul antre­prenorilor autorizaţi, care execută lucrări de inginerie. Cererile de în­scriere cu actele necesare se vor depune până la data de mai sus, la Colegiul inginerilor, str. col Laho­­vari nr. 11. Noui construcţii şi moder­nizarea de drumuri na­ţionale. In cadrul programului de noui lu­crări de drumuri în valoare de 870 milioane lei, vor fi modernizate dru­murile naţionale: Piteşti—Câmpu­lung, Piteşti—C­rai­ova—T.­­ S­everin, Mehadia—Lugoj—Timişoara şi Iaşi- Tg.-Frumos. De asemenea vor fi accelerate lu­crările de construire a drumului na­ţional Bucureşti—Urziceni, care tre­­buesc terminate până în 1940 şi a celor de definitivarea porţiunei Pia­tra Craiului—Aleşd—Tinăud, de pe drumul naţional Bucureşti—Cluj— Oradea, precum şi o serie de com­­plectări la lucrările de noui dru­muri, definitivări și modernizări de drumuri din Basarabia. Teatru în aer liber la Vălenii de Munte Teatrul în aer liber la Văle­nii de Munte”, întemeiat de d. prof. Nicolae Iorga, în vara anului trecut, îşi va continua activitatea şi in vara aceasta, reprezentând piesa „Contra Patriei” de Nicolae Iorga. Piesa este pusă în scenă de Nico­le Massim, cu o figuraţie numeroasă, coruri şi costume de la Opera Ro­mână. Primul spectacol se va da azi Du­minecă 30 Iulie la ora 6. HUMORUL ZILEI MAI RAU CA IN CODRU — Ce-i cu voi în halul ăsta ? ! — Ne-a pus dracul și am luat masa la „Balaya Park“! Muncitoarele și muncitorii din Oradea cari au sosit în Capitală pentru a cânta la radio majd­a. eri dimineaţa a plecat din Cons­tanţa spre Genova echipajul român însărcinat cu aducerea în ţară a u­­neia din cele patru noui motonave comandate pentru marina noastră comercială în Italia şi care se află în construcţie la şantierele din Pa­lermo. Primul vas din această serie des­tinată să îmbogăţească flota de co­merţ românească, se numeşte „Suli­­na” şi va fi urmat — la intervale de câte trei luni — de vasele „Cavar­­na”, „Mangalia” şi „Balci­c” Cele patru nouă unităţi, cu o ca­pacitate de încărcare de câte 5000 tone fiecare, ne vor spori considera­bil posibilităţile — şi vo­r aduce o mai mare întărire a rosturilor noa­stre — la mare. „Sulina”, care va fi curând adusă în ţară va însemna primul nou semn al unei politici de chibzuită şi fertilă gospodărie în materie de în­zestrare comercială navală. Roadele acestei înţelepte politici constructive, fireşte, îşi vor arăta în­treaga însemnătate în timp. Să nu uităm că, astăzi, mai bine de 90 la sută din exportul nostru u­­tilizează — în lipsa unui număr su­ficient de vapoare româneşti — va­se străine. Din 10 milioane lire sterline a­­nual 9 milioane­ merg la vapoarele marilor State cu marină comercia­lă puternică şi numai un milion lire sterline anual la vapoarele noa­stre. Se poate uşor înţelege, în lumina celor de mai sus, importanţa deo­sebită pe care o prezintă pentru România achiziţionarea fiecărei noui unităţi navale, menite să majoreze forţa comercială — bizuită pe proprii mijloace — a ţării. Specialiştii au atras atenţia tutu­ror guvernelor din trecut, asupra acestui fapt. Le-au atras atenţia cu stăruinţă şi cu durere, căci, cunos­­cători în materie, nu puteau privi cu ochi indiferenţi cum — în imen­să majoritate — venituri ce puteau rămâne tării, luau prin forţa lucru­rilor alte căi. Guvernul Renaşterii Naţionale — preocupat în toate domeniile de fa­vorizarea şi creşterea mijloacelor de afirmare economică românească — socoteşte că este timpul a se acorda cu totul alte griji şi cu totul u­ită însemnătate decât până mai­eri, chestiunii înmulţirii parcului nos­tru de vapoare. Comenzi de vase noui, în conse­cinţă, nu vor întârzia — pentru a ve pune astfel la dispoziţia marinei comerciale instrumentele suficiente unei cât mai întinse desvoltări, întreagă această politică de crea­ţie şi de înzestrare — şi în domeniul maritim — este urmărită şi diri­guită cu dinamică perseverenţă şi cu neostenit spirit de prevedere, de ministerul Aerului şi Marinei, sub îndemnul energic al d-lui ministru general adjutant Paul Teodorescu. Să mai notăm că multe ţări reu­şesc să-şi strângă valuta necesară aproape numai din transporturile pe cari le fac cu vasele lor? Nu putem desigur, vorbi de o a­­semenea treaptă de evoluţie la ma­­­re în ce priveşte viitorul apropiat. Dar avem datoria, neîndoelnic, de a continua pe drumul bun început şi a asigura ţării noastre cât mai mari posibilităţi şi în această direcţie Binevestitor al zilelor viitoare şi prielnic eforturilor de sporire a pu­terii României pe mare, vasul „Su­lina” ne adaugă îndreptăţite nă­dejdi. - Kiron REPORTAJUL ZILEI MBOGATIREA FLOTEI DE SPORIREA P J.FI CODUL SAU FIŞA? Franţa pregăteşte un Cod al apă­rării familiei franceze. La prima privire se pare că acest cod, sus­ţine teza, şi o desăvârşeşte, printr-o categorisire oficială prin realizarea unei laturi de echilibru pecuniar în folosul familiei ideale, pentru apă­rarea numericului naţiunei. Presa franceză, subliniază recent, nedrep­tatea funciară, în alocarea sumelor de 75 de franci pe lună pentru un copil de cap de familie lucrând în industrie sau comerţ şi numai de 55 franci dacă acest cap de familie lu­crează într’o administraţie de Stat. Dar „Codul de familie” nu trebuie să se rezume­ze atât, susţine presa franceză. O mai profundă nedrep­tate constă in a acorda alocaţiile unor categorii de muncitori,­­ igno­rând alte, nu puţine categorii pre­cum ţăranii, micii patroni, meşteşu­garii, profesiunile libere, pescarii, etc. .'jf Insă cu toate aceste lacune, sau lipse de nivel, acest Cod al apără­rii familiei franceze, este exact pe o idee generatoare, pe pericolul de­­natalităţii care ameninţă naţiunea. Ei bine şi noi românii, vom avea ceva similar, un fel de fişă de­ fa­milie, care va fi pornită pe altă li­nie de interes social, cetăţenesc, de­cât recenta fişă de imobil, care are un scop bine definit. Fişa aceasta de familie, bănuim (o spunem fără intenţie maliţioasă, sau cu dorit efect de alarmă), va pune multe lucruri la punct, va re­voluţiona haotica dulceaţă a vieţii cetăţeneşti. Nu o vom judeca, din pricină, că definirea acestei fişe, nu pare încă lămurită. Scopul ei este încă în stadiu de chrisalidă, pentru conştiinţa noastră. Se pare că a­­ceastă fişă, va fi ramura la zi a ar­borelui de familie, care va menţiona componenţa unei familii, numărul membrilor, datele sănătăţii fiecărui membru in parte, consemnate de capul familiei. Această fişă­ de fami­lie, să ne fie îngăduit, să-i antici­păm definirea, pare să fie jurnalul de bord al familiei X. . Această notare zi la zi a tuturor evenimentelor familiale, va ţine o evidenţă despre toate laturile d­e a­­firmare socială a familiei şi posibi­litatea, alcătuirii unui tablou in scară a întregii societăţi româneşti în care, moralitatea, mortalitatea, natalitatea şi fatalitatea, etc., etc.... înfăţişându-şi culoarea şi intensita­tea, ne vor învăţa multe. Se va vedea poate, astfel, cât du­rează o căsnicie. Se vor lua măsuri în consecinţă, (prilej de bucurie sau tristeţe pentru soţ în speţă) şi cine mai ştie ce forme noui vor rezulta, ce corective, pentru familia de azi, care plutea în haos, care nu-şi cu­noştea până azi, componenţa şi mersul ei. Şi de azi încolo, vom a­­vea prilej să ne cunoaştem între noi rudele!. A. A. I y

Next