România - Provincie, august 1939 (Anul 2, nr. 420-434)
1939-08-01 / nr. 420
Staţiunea dle metro King’s Cross din Londra după o explozie, opera teroriştilor irlandezi Zilele trecute a fost inaugurată linia aero-poştală de noapte Paris— Marsilia, de d. Julien ministrul poştelor franceze. In fotografie d. Julien punând primul sac de corespondenţă în avionul care a deschis linia aeriană de noapte Paris—Marsilia PARANTEZE. CONSCOLARUL FEUX STAMATIAD La moartea unui viteaz Ne-am întâlnit în clasa III secundară, la liceul Sf. Sava. Era în toamna anului 1892... Colegul Félix Stamatiad era ceva mai în vârstă decât mine, mai voinic şi mult deosebit de ceilalţi colegi. Fratele său Aureliu — doctorul Stamatiad, de mai târziu — era şi el tot în clasa III, deşi mai mic decât Félix. Cei doi fraţi erau externi, eu eram intern. Prin puterea împrejurărilor, internii cu externii întârziau să se cunoască. Se întâmpla uneori, că terminai liceul şi tu, elev intern, ramâneai prea puţin informat despre intimităţile sufleteşti sau despre vredniciile ascunse ale cutărui sau cutărui coleg extern. Trebuia să vă întâlniţi pe vreun drum excepţional, — în tren, la teatru, sau la carceră... — ca să înaintaţi mai adânc în cunoaşterea voastră reciprocă. Minutele de recreaţie nu erau de ajuns nici orele de muzică şi de gimnastică... Iar marile răspântii de întâlnire sufletească şi tinerească, aşa cum nu se oferă astăzi Străjeria, erau rezervate viitorului... Aşa se face că Felix Stamatiad a stat un an cu mine în aceiaşi clasă fără să pot să înţeleg preţiosul lui caracter. A părăsit liceul s’a dus în şcoala militară şi ne-am revăzut după şase ani, el, sublocotenent, eu, student nehotărît între filosofie şi teologie... Atunci am prins de vese, întâia oară, că, Felix Stamatiad are darul excepţional » prieteniei clasice, aşa cum o găsim prin cărţile celebre şi foarte rar în vremea şi în oamenii de azi. In anul 1898, eram o mână de prieteni, legaţi între noi prin biruinţele adolescenţei, prin miragiile poeziei şi printr’un fel de contract iluzoriu de parvenire colectivă... Intr'o zi, trebuia să biruim! Toţi,_ în _ falangă compactă, trebuia să defilăm _ într’o zi, prin faţa admiraţiei generaţiei noastre dacă nu şi a celor viitoare! Felix Stamatiad, viitor sublocotenent, avea visuri, năzuinţi şi ceasuri tainice de dibuiri literare. A venit dela Craiova şi s'a reîntâlnit cu noi cei rămaşi în liceu, dar acum mici pretenţioşi, cu nuvelete şi cu poezii, răsărite în paginile ziarelor şi ale revistelor. Arghezi, Demetrius, Cocea, Iuliu Dragomirescu... eram un grup independent şi straniu care începea să atragă luarea aminte. Felix Stamatiad s’a lipit de noi, dar — unic exemplu pe care l-am văzut până azi, în viaţa mea — aruncând în foc tot ceea ce scrisese şi renunţând definitiv la orice veleităţi de scriitor. Bietul Félix! Ne-a socotit pe toţi (n’am înţeles niciodată de ce) prea mari talente, faţă cu sine şi s’a mulţumit să fie fie prieten, nu şi concurent literar!... Acest amic integral discret şi gata de apururi să se jertfească a plecat dintre noi, când eram toţi risipiţi sau prizonieri treburilor şi durerilor. Unul era ţintuit pe patul de boală; altul, la poalele munţilor căuta să-şi vie în fire, după muncile şi supărările anului... Eu unul am prins de veste de moartea lui Félix, a doua zi după înmormântare, dintr ’un ziar desfăcut în compartimentul unui tren... A fost înmormântat cu mari onoruri militare. Scumpul nostru amic era colonel şi avea suprema distincţie militară „Mihai Viteazu”. Pe câmpul de onoare — la Mărăşeştii cei de veşnică pomenire — Félix fusese omul datoriei şi al sacrificiului, cu o plenitudine pe care viaţa mică şi civilă nu i-o îngăduia decât pe apucate şi cu mari atenuări. La Mărăşeşti fusese el întreg: cavalerul unor alte vremuri, dispreţuitor de moarte, însufleţitorul camarazilor, nobilul idolatru al Patriei şi al Tronului! Cronica acelor zile eroice trebue să aibă o pagină cu numele şi cu marile isprăvi ale colonelului Felix Stamatiad. Camarazii încă în viaţă nu vor uita pe cel ce le-a făcut atâta cinste şi le-a ridicat sufletul în slavă în ziua marilor primejdii. Memoriile scrise, sau , încă nescrise ale celor ce au stat în preajma eroului Felix Stamatiad vor mărturisi, intr’o zi, mai intim decât le cunoaştem: iniţiativa, rapiditatea şi dârjenia activităţii lui de la Mărăşeşti... In ceasul de uimire şi de durere când am ştiut că Félix a plecat dintre noi, l-am văzut în închipuirea mea — şi aşa cum a trebuit să fie — purtat pe braţe de camarazi. Şi o amintire din anii poeziilor învăţate pe dinafară, a prins a călăuzi convoiul celui adormit. Acum, ridică trupul pe mâini de soldaţi: Cinste cuvenită acelora care mor pentru împăraţi... Şi tot ca atunci, când îmi recitam poezia mie însumi, am revăzut convoiul prin resfirarea unei lacrimi... GALA GALACTION î. VIII. 1939 ROMANIA No- 420 Scârna тым D-nul general Paul Teodorescu la Ploeşti. • D. general Paul Teodorescu, ministrul Aeronauticii şi Marinei a fost la Ploeşti unde a asistat la examenul piloţilor aeroclubului Prahovei. Sporirea capitalului uzinelor I. A. R. din Braşov. Ministerul Aerului şi Marinei în realizarea programului de desăvârşire a armamentului şi având în vedere necesitatea sporirii coeficientului în industria de război, a obţinut o importantă sporire a capitalului uzinelor I. A. I. din Braşov, înaltul decret regal 3006, dat la 26 Iulie 1939, prevede următoarele: Pentru autorizarea Ministerului Aerului şi Marinei de a spori fondul de dotaţie al Regiei Autonome I. A. R., Ministerul Aerului şi Marimei este autorizat a spori fondul de dotaţie al Regiei Autonome I.A.R., Industria Română Aeronautică de la Lei 200.000.000 la Lei 385.000.000. Suma de lei 185.000.000 se va preleva din Fondul Naţional al Aviaţiei în baza planului de angajări întocmit pe anul 1939—1940, în conformitate cu legea pentru organizarea şi administrarea Fondului Apărării Naţionale, Fondul Naţional al Aviaţiei şi Fondul Naţional al Marinei. Se întocmeşte o statistică a salariaţilor din întreprinderile comerciale şi industriale. Sâmbătă dim. s-a întrunit la ministerul Muncii, comisia însărcinată cu întocmirea lucrărilor pentru facerea unei statistici a salariaţilor din întreprinderile comerciale şi industriale din ţară. Au luat parte d-nii: Penescu Kertsch, Eftimie Gherman, dr. Sabin Manuilă, director Soibulescu, director Vasiliu. Plutare Cotaru Georgescu, director general Stavri Cunescu, insp. g-ral D. Constantinescu, maiorii Mălinescu şi Ionescu, director A. Missir şi Ştefănescu. În urma discuţiunilor ce au avut loc, s’a hotărît formarea unei comisiuni care se va întruni în fiecare zi pentru accelerarea întocmirii formularelor statistice necesare şi organizarea technică a recensământului muncitoresc. Prima şedinţă a subcomisiunei va avea loc mâine Marţi 1 August a. c. Exploatarea lucrărilor de electrificare rurală din regiunea Bucureşti-Olteniţa-Mânăstirea. M S-a concesionat Societăţii Generale de Gaz şi Electrcitate executarea şi exploatarea lucrărilor de electrificare rurală din regiunea Bucueşti-Olteniţa-Mânăstirea din judeţul Ilfov, pe termen de 30 ani, pe baza proectelor întocmite de această societate şi aprobate de Ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor. Creditul extraordinar bugetar de 25.000.000 lei, deschis prin Decretul-Lege Nr. 2352 din 6 Iunie 1939, va constitui contribuţia ministerului Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor la aceste lucrări şi se va acorda integral ca avans Societăţii Generale de Gaz şi Electricitate din Bucureşti în baza avizului comisiunei de angajări şi a lucrărilor de electrificare rurală prevăzute în Decretul-Lege Nr. 2527 din 15 Iunie 1937. O precizare a Legaţiunei Spaniole. Câteva ziare au publicat ştirea, cum că o delegaţie Economică Spaniolă a părăsit Spania pentru a vizita mai multe ţări, printre cari şi România, pentru a trata noi acorduri comerciale. Suntem autorizaţi a desminţi categoric ştirea de mai sus, căci până astăzi guvernul spaniol nu a luat nici o măsură în acest sens; în momentul oportun însă se vor face cele necesare pentru ca relaţiunile comerciale şi economice între România şi Spania să fie cele ce corespund celor două ţări amice. A înscrierea în registrul antreprenorilor autorizaţi. La 10 August a. c., expiră termenul prevăzut prin lege pentru înscrierea antreprenorilor în registrul antreprenorilor autorizaţi, care execută lucrări de inginerie. Cererile de înscriere cu actele necesare se vor depune până la data de mai sus, la Colegiul inginerilor, str. col Lahovari nr. 11. Noui construcţii şi modernizarea de drumuri naţionale. In cadrul programului de noui lucrări de drumuri în valoare de 870 milioane lei, vor fi modernizate drumurile naţionale: Piteşti—Câmpulung, Piteşti—Craiova—T. Severin, Mehadia—Lugoj—Timişoara şi Iaşi- Tg.-Frumos. De asemenea vor fi accelerate lucrările de construire a drumului naţional Bucureşti—Urziceni, care trebuesc terminate până în 1940 şi a celor de definitivarea porţiunei Piatra Craiului—Aleşd—Tinăud, de pe drumul naţional Bucureşti—Cluj— Oradea, precum şi o serie de complectări la lucrările de noui drumuri, definitivări și modernizări de drumuri din Basarabia. Teatru în aer liber la Vălenii de Munte Teatrul în aer liber la Vălenii de Munte”, întemeiat de d. prof. Nicolae Iorga, în vara anului trecut, îşi va continua activitatea şi in vara aceasta, reprezentând piesa „Contra Patriei” de Nicolae Iorga. Piesa este pusă în scenă de Nicole Massim, cu o figuraţie numeroasă, coruri şi costume de la Opera Română. Primul spectacol se va da azi Duminecă 30 Iulie la ora 6. HUMORUL ZILEI MAI RAU CA IN CODRU — Ce-i cu voi în halul ăsta ? ! — Ne-a pus dracul și am luat masa la „Balaya Park“! Muncitoarele și muncitorii din Oradea cari au sosit în Capitală pentru a cânta la radio majda. eri dimineaţa a plecat din Constanţa spre Genova echipajul român însărcinat cu aducerea în ţară a uneia din cele patru noui motonave comandate pentru marina noastră comercială în Italia şi care se află în construcţie la şantierele din Palermo. Primul vas din această serie destinată să îmbogăţească flota de comerţ românească, se numeşte „Sulina” şi va fi urmat — la intervale de câte trei luni — de vasele „Cavarna”, „Mangalia” şi „Balcic” Cele patru nouă unităţi, cu o capacitate de încărcare de câte 5000 tone fiecare, ne vor spori considerabil posibilităţile — şi vor aduce o mai mare întărire a rosturilor noastre — la mare. „Sulina”, care va fi curând adusă în ţară va însemna primul nou semn al unei politici de chibzuită şi fertilă gospodărie în materie de înzestrare comercială navală. Roadele acestei înţelepte politici constructive, fireşte, îşi vor arăta întreaga însemnătate în timp. Să nu uităm că, astăzi, mai bine de 90 la sută din exportul nostru utilizează — în lipsa unui număr suficient de vapoare româneşti — vase străine. Din 10 milioane lire sterline anual 9 milioane merg la vapoarele marilor State cu marină comercială puternică şi numai un milion lire sterline anual la vapoarele noastre. Se poate uşor înţelege, în lumina celor de mai sus, importanţa deosebită pe care o prezintă pentru România achiziţionarea fiecărei noui unităţi navale, menite să majoreze forţa comercială — bizuită pe proprii mijloace — a ţării. Specialiştii au atras atenţia tuturor guvernelor din trecut, asupra acestui fapt. Le-au atras atenţia cu stăruinţă şi cu durere, căci, cunoscători în materie, nu puteau privi cu ochi indiferenţi cum — în imensă majoritate — venituri ce puteau rămâne tării, luau prin forţa lucrurilor alte căi. Guvernul Renaşterii Naţionale — preocupat în toate domeniile de favorizarea şi creşterea mijloacelor de afirmare economică românească — socoteşte că este timpul a se acorda cu totul alte griji şi cu totul uită însemnătate decât până maieri, chestiunii înmulţirii parcului nostru de vapoare. Comenzi de vase noui, în consecinţă, nu vor întârzia — pentru a ve pune astfel la dispoziţia marinei comerciale instrumentele suficiente unei cât mai întinse desvoltări, întreagă această politică de creaţie şi de înzestrare — şi în domeniul maritim — este urmărită şi diriguită cu dinamică perseverenţă şi cu neostenit spirit de prevedere, de ministerul Aerului şi Marinei, sub îndemnul energic al d-lui ministru general adjutant Paul Teodorescu. Să mai notăm că multe ţări reuşesc să-şi strângă valuta necesară aproape numai din transporturile pe cari le fac cu vasele lor? Nu putem desigur, vorbi de o asemenea treaptă de evoluţie la mare în ce priveşte viitorul apropiat. Dar avem datoria, neîndoelnic, de a continua pe drumul bun început şi a asigura ţării noastre cât mai mari posibilităţi şi în această direcţie Binevestitor al zilelor viitoare şi prielnic eforturilor de sporire a puterii României pe mare, vasul „Sulina” ne adaugă îndreptăţite nădejdi. - Kiron REPORTAJUL ZILEI MBOGATIREA FLOTEI DE SPORIREA P J.FI CODUL SAU FIŞA? Franţa pregăteşte un Cod al apărării familiei franceze. La prima privire se pare că acest cod, susţine teza, şi o desăvârşeşte, printr-o categorisire oficială prin realizarea unei laturi de echilibru pecuniar în folosul familiei ideale, pentru apărarea numericului naţiunei. Presa franceză, subliniază recent, nedreptatea funciară, în alocarea sumelor de 75 de franci pe lună pentru un copil de cap de familie lucrând în industrie sau comerţ şi numai de 55 franci dacă acest cap de familie lucrează într’o administraţie de Stat. Dar „Codul de familie” nu trebuie să se rezumeze atât, susţine presa franceză. O mai profundă nedreptate constă in a acorda alocaţiile unor categorii de muncitori, ignorând alte, nu puţine categorii precum ţăranii, micii patroni, meşteşugarii, profesiunile libere, pescarii, etc. .'jf Insă cu toate aceste lacune, sau lipse de nivel, acest Cod al apărării familiei franceze, este exact pe o idee generatoare, pe pericolul denatalităţii care ameninţă naţiunea. Ei bine şi noi românii, vom avea ceva similar, un fel de fişă de familie, care va fi pornită pe altă linie de interes social, cetăţenesc, decât recenta fişă de imobil, care are un scop bine definit. Fişa aceasta de familie, bănuim (o spunem fără intenţie maliţioasă, sau cu dorit efect de alarmă), va pune multe lucruri la punct, va revoluţiona haotica dulceaţă a vieţii cetăţeneşti. Nu o vom judeca, din pricină, că definirea acestei fişe, nu pare încă lămurită. Scopul ei este încă în stadiu de chrisalidă, pentru conştiinţa noastră. Se pare că această fişă, va fi ramura la zi a arborelui de familie, care va menţiona componenţa unei familii, numărul membrilor, datele sănătăţii fiecărui membru in parte, consemnate de capul familiei. Această fişă de familie, să ne fie îngăduit, să-i anticipăm definirea, pare să fie jurnalul de bord al familiei X. . Această notare zi la zi a tuturor evenimentelor familiale, va ţine o evidenţă despre toate laturile de afirmare socială a familiei şi posibilitatea, alcătuirii unui tablou in scară a întregii societăţi româneşti în care, moralitatea, mortalitatea, natalitatea şi fatalitatea, etc., etc.... înfăţişându-şi culoarea şi intensitatea, ne vor învăţa multe. Se va vedea poate, astfel, cât durează o căsnicie. Se vor lua măsuri în consecinţă, (prilej de bucurie sau tristeţe pentru soţ în speţă) şi cine mai ştie ce forme noui vor rezulta, ce corective, pentru familia de azi, care plutea în haos, care nu-şi cunoştea până azi, componenţa şi mersul ei. Şi de azi încolo, vom avea prilej să ne cunoaştem între noi rudele!. A. A. I y