România - Provincie, august 1939 (Anul 2, nr. 435-450)
1939-08-16 / nr. 435
3 16. VIII. 1929 ROMÂNIA No. 435 STRĂJERII ROMÂNEŞTI de TEOFIL GH. SIDOROVICI Comandantul Străjii Ţării Serbarea marinei regale româneşti, a devenit o tradiţie. Maiestatea Sa Regele Carol II-lea, Suveranul clarvăzător, a consacrat-o ca atare. O naţiune, pentru a-şi asigura un loc de cinste în concertul popoarelor lumii, trebue să fie stăpână desăvârşită pe brazda strămoşească, pe văzduhul ţării şi pe întinsul apelor ei. E fericită ţara care se poate mândri cu toate aceste valori dăruite de Dumnezeu, dar pentru fiecare se cere o atenţie încordată, o continuă grije şi o neprecupeţită strădanie. In domeniul stăpânirii apelor, se cere multă perseverenţă. Marele nostru Străjer, de la Inaltu-i post de comandă, scrutând zările viitorului, a trecut între preocupările de seamă, eforturile pentru desvoltarea marinei. Dar nu numai bastimentele fac tăria unei flote, ci mai presus de toate, acel spirit şi acea dragoste pătimaşe de navigator, pe întinsul apelor fără de hotar, care trebue sădit în sufletul generaţiilor ce se ridică. De aceea în programul Străjii Ţării, o principală grije se dă desvoltării laturii marinăreşti. Străjerii ţării, din cea mai fragedă vârstă sunt iniţiaţi progresiv în tainele stăpânirii apelor, punându-li-se la dispoziţie ambarcaţiuni uşoare, cu care străbat distanţe din ce în ce mai mari pe valurile râurilor, ale fluviului nostru şi ale mării. Ministerul Aerului şi Marinei ne-a înţeles gândul şi ne-a dat cel mai neprecupeţit sprijin. In felul acesta ne străduim să pregătim pentru ziua de mâine, o pleiadă de harnici navigatori, cari să poarte la proră pe nesfârşitul orizont al apelor, culorile noastre româneşti şi să formeze Straja puternică a ţărmurilor de hotar. La serbările marinei regale,participă şi străjerii noştri. Vor vedea astfel pe Supremul lor Comandant cinstind cum se cuvine pe acei ce ştiu să înfrunte cu bărbăţie furtunile, vor vedea chipurile bronzate ale armatei albastre şi-şi vor apleca frunţile când jerbe de flori se vor arunca în valurile cu răsfrângeri de senin, pentru pomenirea celor căzuţi la posturile de onoare, în luptă cu destinul şi pentru înălţarea Patriei. TABARA STRAJEREASCA А. С. T. DELA BUDACHI CORDON Zilele trecute, tabăra А. С. T. aşezată pe faleza pitorească de la Budachi Cordon şi-a ridicat peste cătunul străjeresc al celor 20 de corturi, Pavilionul naţional. La această înălţătoare solemnitate au luat parte d-nii : Pr. Protoereu Gh. Bagini, pr. Mihail Vasilescu-Ialomiţa, pr. Constantinescu- Iaşi, pr. Valeriu Naltooc-Bacău, Gh. Enescu Poenadre inspector în Straja Ţării, P. Dima subrevizor şcolar, maior M. Georgescu Comandantul legiunii jand. Cetatea Albă şi un numeros public din localitate. Ceremonialul a fost executat în careul celor peste 200 de ucenici străjeri, veniţi aci din toate colţurile ţării, să guste odihna mării, după un an de trudă prin fabrici şi ateliere, sub conducerea d-lui prof. I. Ivănescu, comandantul acestei tabere ajutat de d-nii, prof. Crăciunescu, Savin Aurel, prof. Traian Dumbravă, prof. Solobov M. Gh. Lazăr, Leon Teodorescu şi prof. Stolnic Marcel şi Curelescu Al. Slujba religioasă a fost oficiată de cei patru preoţi prezenţi. Părintele Valeriu Nalboe la textul biblic a desvoltat versetul : , Lucruri minunate am văzutazi”. D. prof. I. Ivănescu la cuvântul şefului a arătat idealurile urmărite de către Asoc. Creştină a Tinerilor, subordonată Străjii Ţării, al cărei temei este îndrumarea tineretului muncitoresc spre o viaţă moraloreligioasă. D. T. T. mai face şi oficiul de legătură între Straja Ţării, ministerul Muncii şi ministerul Educaţiei Naţionale, pentru rezolvarea tuturor problemelor de educaţie a ucenicilor. D-sa sfârşeşte, prin a aduce mulţumiri d-lor miniştri I. Bujor şi Teofil Sidorovici, pentru sufletul ce-i pun la împlinirea măreţului gând Regal, de regenerare a neamului prin Străjerie. D. maior M. Georgescu a vorbit din partea d-lui colonel Pop, prefectul judeţului şi a d-lui Gh. Muha primarul acestei frumoase staţiuni balneare, arătând opera întreprinsă de Straja Ţării în timpul verii prin aceste tabere şi colonii, în care îşi oţelesc trupul ostaşii de mâine. D. Gh. Enescu Foenandre, inspector în Straja Ţării, a relevat ordinea, curăţenia şi disciplina aflată la această tabără-şcoală a şefilor de cuib, unde datorită aptitudinelor de buni pedagogi a comandanţilor, munca, recreaţia şi petrecerea străjerască sunt minuţios dozate. A urmat apoi vizitarea taberii, cu corturile pitulate de după tufe de liliac, cu insignele meşteşugit lucrate de străjeri, din scoici şi troiţa albastră, rugă străjerească la malul mării. Seara s-a ţinut o reuşită şezătoare în jurul focului, la care au participat public şi străjerii coloniilor şi taberilor din jur. G. E. P. CENTRELE MARINĂREŞTI ale străjii ţării In ultimii ani, marina noastră a luat o frumoasă desvoltare graţie dragostei şi atenţiei deosebite de care se bucură în faţa M. S. Regelui, a cărui dorinţă de totdeauna a fost ca pavilionul naţional român să fie ridcat la înălţimea care se cuvine, în raport cu importanţa economică a ţării noastre şi a căilor de comunicaţie pe care le deţine. Straja Ţării, instituţie de înaltă ctitorie regală, trebuia să fie printre cele dintâi care să răspundă şi să contribue din tot sufletul la realizarea dorinţei Marelui Străjer. Anul trecut, domnul comandant, al Străjii Ţării, în mai multe conferinţe avute cu reprezentanţii Ministerului Aerului şi Marinei, a hotărît ca activitatea marinărească a străjerilor să se desvolte în mai multe centre organizate în oraşele principale din apropierea apelor. Pentru aceasta, în luna Mai 1938 au şi fost înfiinţate un număr de 21 de centre marinăreşti, care în anul acesta au fost sporite la 35. Scopul organizării centrelor marinăreşti este : — De a răspândi în massele tineretului străjeresc dragostea de apele noastre şi marină. — Să desvolte gustul pentru practicarea sportului pe apă de către tot tineretul străjeresc din apropierea apelor, fiind recunoscute ca cele mai complete şi sănătoase. — De a da putinţa tineretului străjeresc să cunoască frumuseţile neîntrecute ale ţării noastre, prin excursiuni pe râuri, Dunăre şi Mare, trăind în vacanţă cât mai mult în aer liber şi lângă apă. — Să formeze în massa tineretului o mentalitate sportivă marinărească îndrumându-l către cunoaşterea problemelor în legătură cu afirmarea nostră la Mare şi Dunăre. Suib supravegherea comandanţilor străjeri, instruiţi special în: acguştii, direcţie, străjerii marinari urmează un program care cuprinde : şcoală de înnot, de rame, vele, istoricul şi evoluţia marinei în decursul veacurilor, construcţii de miniaturi de vapoare şi diferite ambarcaţiuni, reguli de navigaţie pe Dunăre şi Mare, semnalizări matelotaj, reparaţii de ambarcaţiuni şi toate cunoştinţele necesare pentru a forma tânărului străjer o mentalitate marinărească şi a-l atrage spre viaţa sănătoasă în aer liber, lângă apă. Specializarea străjerilor ca marinari începe de la vârsta de 14 ani împliniţi şi se va face neîntrerupt până la vârsta de 18 ani. In anul 1938, numărul străjerilor marinari instruiţi a fost de 860, iar anul acesta a ajuns la 1620. La începutul lunei iulie a acestui an, un grup format dintr’un comandat şi 40 de străjeri marinari, selecţionat din toate centrele marinăreşti din ţară a fost trimis în Polonia pentru a participa la o tabără, în urma convenţiei de schimb între tineretul ambelor State, pentru a strânge legăturile de prietenie ce există de mulţi ani între organizaţiile tineretului polon şi român. Instrucţia străjerilor în centrele marinăreşti se va face pe ambarcaţiuni tip, adoptate nevoilor de instrucţie ale străjerilor. Astfel un prim lot de 25 caiace tip Straja Ţării au şi fost procurate încă de anul trecut şi cu ele s-a executat prima caravană nautică străjerească. Anul acesta din fondurile ce se vor pun- dispoziţie se vor comanda şi celelate ambarcaţiuni necesare instrucţiei, can gole şi bărci cu motor precum şi un număr mai mare de caiace care va satisface în bune condiţiuni instrucţia numărului mare de străjeri ce doreşte să se înscrie la această specialitate. Eustaţiu Nicolau caravană nautică a Străjii Ţării Anul trecut, Comandamentul Străjii Ţârii a aprobat organizarea unei Caravane Nautice Străjereşti la care să participe câte 2 străjeri din fiecare centru organizat. In ziua de 2 August 1938 a avut loc la Giurgiu solemnitatea sfinţirii Pavilionului naţional al Caravanei şi botezul celor 26 de caice străjereşti. La această serbare au luat parte reprezentanţii Străjii Ţării şi autorităţile locale şi toate stolurile de băeţi şi fete împreună cu comandanţii lor.In ziua de 3 August 1938, Caravana Nautică a Străjii Ţării compusă din 26 caiace, o barcă cu motor, un cuter cu un efectiv de 60 străjeri, 3 comandanţi şi doi medici, au plecat din Giurgiu la ora 7 dim, având următorul itinerar: Giurgiu, Olteniţa, Sfistra, Cernavodă, Hârşova, Brăila, Galaţi, Tulcea, Canalul Sf. Gheorghe, Canalul Regele Ferdinand, Lacul Razelmn, Gura Portiţei, Gura Bugazului şi a ajuns la Mamaia in ziua de 16 August orele 18:30. Primirile care s’au făcut caravanei străjereşti la Brăila, Galaţi şi Tulcea, au rămas amintiri neşterse iin sufletele străjerilor repezentanţi ai celor 21 de oraşe din ţara noastră, fiind o frumoasă recompensă pentru efortul făcut şi greutăţile întâmpinate pe cei 700 de km. pe care i-a parcurs. In ziua de 8 Septembrie 1938, caravan nautică a Străjii Ţării a luat parte la serbările marinei, unde străjerii au avut fericita ocazie să ovaţioneze pe înaltul lor Ocrotitor, M. S. Regele Carol I. Prin trofeele câştigate la concursurile sportive de la Mamaia, străjerii au dat dovadă că sunt vrednici de dragostea şi grija pe care le-o poartă Marele Străjer. Această manifestaţie străjerească pe lângă aceia că şi-a ajuns scopul prin cunoştinţele şi experienţa căpătată de străjeri pe tot parcursul celor 700 km. a constituit şi o frumoasă propagandă pentru sporturile de apă. Amul acesta, caravana nautică nu s’a organizat, toată atenţia Comandamentului Străjii Ţării fiind îndreptată asupra şcoalei de comandanţi stăjeri marinari fără de care instrucţia tineretului stăjeresc în specialitatea marinărească este greu de a se realiza, având în vedere, că nu seputea găsi nicio persoană căreia să i se poată încredinţa cu toată siguranţa educaţiainteretului intr’un mediu susceptibil de accidente. Pe lângă aceasta, numărul ambarcaţiunilor rămânând acelaşi participarea la această excursiune a unui număr mai mare de străjeri ar fi fost imposibilă. In urma comenzei masive de ambarcaţiuni din anul acesta, se va satisface dorinţa străjerilor, ce ar voi să ia parte. CURSURILE DE INIŢIERE MARINĂREASCA Comandamentul Străjii Ţării a hotărit ca fiecare centru marinăresc să-şi formeze câte un instructor comandant străjer care să se ocupe numai de această nouă ramură de activitate. Astfel în luna ianuarie 1939, a chemat la Centrul de îndrumare Breaza, un număr de 50 comandanţi străjeri din centrele marinăreşti, in majoritate profesori de educaţie fizică, care sub conducerea unui select corp profesoral format din ofiţeri de marină propuşi de ministerul Aerului şi Marinei, au urmat un curs teoretic de iniţiere marinărească. In luna iulie a acestui an, la Salvamar-Mamaia, aceiaşi comandanţi străjeri au fost chemaţi pentru a absolvi partea practică. Cursul a fost pus sub comanda d-lui comandor Em. Popovici, comandantul ţinutului străjeresc al Mării şi sub direcţia de studii a d-lui Ant. Nicolau Eustaţiu din Comandamentul ‘Străjii Ţării. Timp de 12 zile cât a ţinut cursul, elevii comandanţi străjeri au executat un program practic compus din: şcoală de vele,şcoală de rame, şcoală de şalupe, şcoală de vinor şi instrucţiuni practice de întreţinerea bărcilor şi materialului nautic. S’au ţinut cursuri teoretice relativ la organizarea centrelor marineşti şi a caravanei nautice din anul viitor. S’au făcut eşiri in Mare cu vaporul de pasageri Români, pilotina I. G. Duca şi distrugătorul Mărăşti, unde comandanţii străjeri au asistat la trageri de artilerie, lansări de torpile şi diferite manevre la bord. S-au vizitat toate navele de comerţ din port şi instalaţiunile portului Constanţa. Şcoala a dat rezultate foarte bune, comandanţii străjeri arătând tot timpul un interes deosebit pentru cunoştinţele ce se predau, învăţând în cele mai bune condiţiuni, diferitele manevre practice ale tutror felurilor de ambarcaţiuni. Comandanţii străjeri au plecat cu material bogat de cunoştinţe marinăreşti şi entuziasmaţi de ocazia unică pe care au avut-o de a veni un contact atât de apropiat cu viaţa marinărească şi de a participa atât la excursiuni cu nave de comerţ, cât şi la cu nave de războiu. PAVILIONUL STRĂJERILOR MARINARI IN CADRUL EXPOZIŢIEI „MUNCA ŞI VOE BUNA‘ Ca urmare a programului de realizări In direcţia marinărească, Straja Ţârii incadrul expoziţiei Muncă şi voie bună, a organizat pe terenul său de la Arcul de Triumf un pavilion cu atelier şi expoziţie, în care unităţile de străjeri marinari au expus o serie întreagă delucrări foarte inteesante executate în cursul anului. Acest pavilion organizat cu concursul ministerului Aerului şi Marinei a prezenta un vast şi important material demonstrativ. Pe lângă lucrări şi fotografii din care se putea vedea activitatea străjerilor marinari din toată ţara, un cuib de străjeri de la stolul I. C. A. R. a lucrat în atelier diferite miniaturi de cutere, bărci şi vapoare şi la încheierea unui caiac străjeresc. Un cuib de străjeri de la şcoala de piscicultura din Giurgiu a lucrat la diferite unelte şi plase de pescuit. Au expus modele foarte frumoase, stolul străjeri I. C. A. R. Bucureşti stolul şantierului naval Turnu-Severin, stolul arsenalului Marinei Regale Galaţi, stolul şcoalei de piscicultura din Giurgiu şi Constanţa şi stolul liceului Mircea cel Bătrân şi al liceului industrial din Constanţa. Toţi cei ce au avut ocazie să viziteze acest pavilion au putut să-şi dea seama de munca şi realizările frumoase ale tineretului străjeresc în aşa de scurt timp dela organizarea centrelor marinăreşti, realizări care s’au văzut pentru prima oară în ţara noastră. "DOTAREA CENTRELOR MARINĂREŞTI CU MATERIAL DE AMBARCAŢIUNI Straja Ţării, urmărind cu un deosebit interes desvoltarea grabnică şi in cele mai bune condiţiuni a activităţii străjerilor din centrele marinăreşti organizate, a hotărît înzestrarea lor cu materialul nautic necesar. Astfel pe lângă fondurile puse la dispoziţie de către d. general ajut. Paul Teodorescu, ministrul Aerului şi Marinei, în ziua de 7 iunie a acestui an, zi închinată Solidarităţii Naţionale, domnul comandant al Străjii Ţării a făcut un călduros apel către toţi străjerii şi străjerele din ţară spre a contribui din puţinul lor pentru a se strânge fondurile necesare înzestrării celor 35 de centre marinăreşti cu ambarcaţiunile necesare instrucţiei. Din media sumelor subscrise până acum credem că suma totală se va ridica până la 2.000.000 lei, la care adăugându-se fondurile de 300.000 lei puşi la dispoziţie de ministerul Aerului şi Marinei se vor putea înzestra unităţile marinăreşti ale Străjii Ţării cu suficiente ambarcaţiuni pentru instrucţie. In felul acesta Caravana Nautică, ce se va organiza în anul viitor, va fi cea mai măreaţă manifestaţie de acest gen, ce s’a făcut până in prezent, atât la noi cât şi în străinătate. Pavilionul aero-maritim străjeresc în cadrul expoziţiei Muncă şi voe bună, după vizita M. S. Regelui Carol II-Iea, în ziua de 7 Iunie 1939. Solemnitatea ridicărei pavilionului naţional de la Giurgiu, înainte de plecarea coloanei nautice străjereşti, la 2 August 1938 Străjeri marinari la exerciţii de mare cu caiacul Botezul caiacelor străjereşti la Giurgiu, 7 August 1939 Străjeri şi suflere, în această şi mare şi sfântă, ziua marinarilor noştri, reculegeţi-vă o clipă pentru cei ce şi-au jertfit viaţa apărând bătrâna Dunăre şi „Marea cea mare", luptând pentru întregirea neamului românesc în hotarele lui fireşti. Zilnic în luptă cu puterile naturii, marinarii noştri poartă cu demnitate pavilionul naţional pregătindu-se unii pentru a fi gata la datorie atunci când nevoia va cere, alţii fără odihnă, du când pe vapoarele noastre bogăţiile ţării pe toate mările pământului. Viaţa lor de sbucium şi sacrificiu să vă fie pildă vei şi să oţelească sufletele voastre pentru lupta care vă aşteaptă, gândul fiindu-vă întotdeauna de a munci cu sârguinţă în locurile în care vă aflaţi pentru a fi cât mai folositor ţării spre mulţumirea Marelui nostru Comandant, M. S. Regele Carul II, Sănătate! Straja Ţării