România - Provincie, august 1939 (Anul 2, nr. 435-450)

1939-08-16 / nr. 435

3 16. VIII. 1929 ROMÂNIA No. 435 STRĂJERII ROMÂNEŞTI de TEOFIL GH. SIDOROVICI Comandantul Străjii Ţării Serbarea marinei regale româneşti, a devenit o tradiţie. Maiestatea Sa Regele Carol II-lea, Suveranul clar­văzător, a consacrat-o ca atare. O naţiune, pentru a-şi asigura un loc de cinste în concertul popoarelor lumii, trebue să fie stăpână desăvârşită pe brazda strămoşească, pe văzduhul ţării şi pe întinsul apelor ei. E feri­cită ţara care se poate mândri cu toate aceste valori dăruite de Dumnezeu, dar pentru fiecare se cere o atenţie încordată, o con­tinuă gri­je şi o neprecupeţită strădanie. In domeniul stăpânirii apelor, se cere multă perseverenţă. Marele nostru Străjer, de la Inaltu-i post de comandă, scrutând zările viitorului, a trecut între preocupările de seamă, eforturile pentru desvoltarea marinei. Dar nu numai bastimentele fac tăria unei flote, ci mai pre­sus de toate, acel spirit şi acea dragoste pătimaşe de navigator, pe întinsul apelor fără de hotar, care trebue sădit în sufletul generaţiilor ce se ridică. De aceea în programul Străjii Ţării, o principală grije se dă desvoltării laturii marinăreşti. Străjerii ţării, din cea mai fragedă vârstă sunt iniţiaţi progre­siv în tainele stăpânirii apelor, punându-li-se la dispoziţie ambar­caţiuni uşoare, cu care străbat distanţe din ce în ce mai mari pe valurile râurilor, ale fluviului nostru şi ale mării. Ministerul Aerului şi Marinei ne-a înţeles gândul şi ne-a dat cel mai neprecupeţit sprijin. In felul acesta ne străduim să pregătim pentru ziua de mâine, o pleiadă de harnici navigatori, cari să poarte la proră pe ne­sfârşitul orizont al apelor, culorile noastre româneşti şi să for­meze Straja puternică a ţărmurilor de hotar. La serbările marinei regale,participă şi străjerii noştri. Vor vedea astfel pe Supremul lor Comandant cinstind cum se cuvine pe acei ce ştiu să înfrunte cu bărbăţie furtunile, vor vedea chipu­rile bronzate ale armatei albastre şi-şi vor apleca frunţile când jerbe de flori se vor arunca în valurile cu răsfrângeri de senin, pentru pomenirea celor căzuţi la posturile de onoare, în luptă cu destinul şi pentru înălţarea Patriei. TABARA STRAJEREASCA А. С. T. DELA BUDACHI CORDON Zilele trecute, tabăra А. С. T. a­­şezată pe faleza pitorească de la Bu­­dachi Cordon şi-a ridicat peste că­tunul străj­eresc al celor 20 de cor­turi, Pavilionul naţional. La această înălţătoare solemni­tate au luat parte d-nii : Pr. Proto­­ereu Gh. Bagini, pr. Mihail Vasiles­­cu-Ialomiţa, pr.­­ Constantinescu- Iaşi, pr. Valeriu Naltooc-Bacău, Gh. Enescu Poenadre inspector în Straja Ţării, P. Dima subrevizor şcolar, maior M. Georgescu Comandantul legiunii jand. Cetatea Albă şi un numeros public din localitate. Ceremonialul a fost executat în careul celor peste 200 de ucenici străjeri, veniţi aci din toate colţu­rile ţării, să guste odihna mării, după un an de trudă prin fabrici şi ateliere, sub conducerea d-lui prof. I. Ivănescu, comandantul acestei tabere ajutat de d-nii, prof. Crăciu­­nescu, Savin Aurel, prof. Traian Dumbravă, prof. Solobov M. Gh. Lazăr, Leon Teodorescu şi prof. Stolnic Marcel şi Curelescu Al. Slujba religioasă a fost oficiată de cei patru preoţi prezenţi. Părin­tele Valeriu Nalboe la textul biblic a desvoltat versetul : , Luc­ruri mi­nunate am văzut­­azi”. D. prof. I. Ivănescu la cuvântul şefului a arătat idealurile urmărite de către Asoc. Creştină a Tinerilor, subordonată Străjii Ţării, al cărei temei este îndrumarea tineretului muncitoresc spre o viaţă mor­alo­­religioasă. D. T. T. mai face şi oficiul de le­gătură între Straja Ţării, ministerul Muncii şi ministerul Educaţiei Na­ţionale, pentru rezolvarea tuturor problemelor de educaţie a ucenici­lor. D-sa sfârşeşte, prin a aduce mulţumiri d-lor miniştri I. Bujor şi Teofil Sidorovici, pentru sufletul ce-i pun la împlinirea măreţului gând Regal, de regenerare a nea­mului prin Străjerie. D. maior M. Georgescu a vorbit din partea d-lui colonel Pop, pre­fectul judeţului şi a d-lui Gh. Muha primarul acestei frumoase staţiuni balneare, arătând opera întreprinsă de Straja Ţării în timpul verii prin aceste tabere şi colonii, în care îşi oţelesc trupul ostaşii de mâine. D. Gh. Enescu Foenandre, ins­pector în Straj­a Ţării, a relevat or­dinea, curăţenia şi disciplina aflată la această tabără-şcoală a şefilor de cuib, unde datorită aptitudinelor de buni pedagogi a comandanţilor, munca, recreaţia şi petrecerea stră­­jerască sunt minuţios dozate. A urmat apoi vizitarea taberii, cu corturile pitulate de după tufe de liliac, cu insignele meşteşugit lu­crate de străjeri, din scoici şi troiţa albastră, rugă străjerească la malul mării. Seara s-a ţinut o reuşită şezătoare în jurul focului, la care au partici­­pat public şi străjerii coloniilor şi taberilor din jur. G. E. P. CENTRELE MARINĂREŞTI ale străjii ţării In ultimii ani, marina noastră a luat o frumoasă desvoltare graţie dragostei şi atenţiei deosebite de care se bucură în faţa M. S. Rege­lui, a cărui dorinţă de totdeauna a fost ca pavilionul naţional român să fie ridcat la înălţimea care se cuvine, în raport cu importanţa e­­conomică a ţării noastre şi a căilor de comunicaţie pe care le deţine. Straja Ţării, instituţie de înaltă ctitorie regală, trebuia să fie printre cele dintâi care să răspundă şi să contribue din tot sufletul la­ realiza­rea dorinţei Marelui Străjer. Anul trecut, domnul comandant, al Străjii Ţării, în mai multe con­ferinţe avute cu reprezentanţii Mi­nisterului Aerului şi Marinei, a ho­­tărît ca activitatea marinărească a străjerilor să se desvolte în mai multe centre organizate în oraşele principale din apropierea apelor. Pentru aceasta, în luna Mai 1938­ au şi fost înfiinţate un număr de 21 de centre marinăreşti, care în a­­nul acesta au fost sporite la 35. Scopul organizării centrelor ma­rinăreşti este : — De a răspândi în massele tine­retului străjeresc dragostea de ape­le noastre şi marină. — Să desvolte gustul pentru prac­ticarea sportului pe apă de către tot tineretul străjeresc din apropie­rea apelor, fiind recunoscute ca cele mai complete şi sănătoase. — De a da putinţa tineretului străjeresc să cunoască frumuseţile neîntrecute ale ţării noastre, prin excursiuni pe râuri, Dunăre şi Mare, trăind în vacanţă cât mai mult în aer liber şi lângă apă. — Să formeze în massa tineretului­­ o mentalitate sportivă marinărească îndrumându-l către cunoaşterea problemelor în legătură cu afirma­rea nostră la Mare şi Dunăre. Suib supravegherea comandanţilor străjeri, instruiţi special în: acguştii, direcţie, străjerii marinari urmea­ză un program care cuprinde : şcoa­lă de înnot, de rame, vele, istoricul şi evoluţia marinei în decursul vea­curilor, construcţii de miniaturi de vapoare şi diferite ambarcaţiuni, reguli de navigaţie pe Dunăre şi Mare, semnalizări matelotaj, repa­raţii de ambarcaţiuni şi toate cu­noştinţele necesare pentru a forma tânărului străjer o mentalitate ma­rinărească şi a-l atrage spre viaţa sănătoasă în aer liber, lângă apă. Specializarea străjerilor ca mari­nari începe de la vârsta de 14 ani împliniţi şi se va face neîntrerupt până la vârsta de 18 ani. In anul 1938, numărul străjerilor marinari instruiţi a fost de 860, iar anul acesta a ajuns la 1620. La începutul lunei iulie a acestui an, un grup format dintr’un coman­dat şi 40 de străjeri marinari, selec­ţionat din toate centrele marină­reşti din ţară a fost trimis în Polo­nia pentru a participa la o tabără, în urma convenţiei de schimb între tineretul ambelor State, pentru a strânge legăturile de prietenie ce există de mulţi ani între organiza­ţiile tineretului polon şi român. Instrucţia străjerilor în centrele marinăreşti se va face pe ambarca­ţiuni tip, adoptate nevoilor de ins­trucţie ale străjerilor. Astfel un prim lot de 25 caiace tip Straja Ţării au şi fost procurate încă de anul trecut şi cu ele s-a exe­cutat prima caravană nautică stră­jerească. Anul acesta din fondurile ce se vor pun- dispoziţie se vor comanda şi celelate ambarcaţiuni necesare instrucţiei, can gole şi bărci cu motor precum şi un număr mai mare de caiace care va satisface în bune condiţiuni instrucţia număru­lui mare de străjeri ce doreşte să se înscrie la această specialitate. Eustaţiu Nicolau caravană nautică a Străjii Ţării Anul trecut, Comandamentul Străjii Ţârii a aprobat organizarea unei Ca­ravane Nautice Străjereşti la care să participe câte 2 străjeri din fiecare cen­tru organizat. In ziua de 2 August 1938 a avut loc la Giurgiu solemnitatea sfinţirii Pavilionului naţional al Cara­vanei şi botezul celor 26 de caice stră­jereşti. La această serbare a­u luat parte reprezentanţii Străjii Ţării şi au­torităţile locale şi toate stolurile de băeţi şi fete împreună cu comandanţii lor.In ziua de 3 August 1938, Caravana Nautică a Străjii Ţării compusă din 26 caiace, o barcă cu motor, un cuter cu un efectiv de 60 străjeri, 3 comandanţi şi doi medici, au plecat din Giurgiu la ora 7 dim, având următorul itine­rar: Giurgiu, Olteniţa, Sfistra, Cerna­vodă, Hârşova, Brăila, Galaţi, Tulcea, Canalul Sf. Gheorghe, Canalul Regele Ferdinand, Lacul Razelmn, Gura Porti­ţei, Gura Bugazului şi a ajuns la Ma­maia in ziua de 16 August orele 18:30. Primirile care s’au făcut caravanei străjereşti la Brăila, Galaţi şi Tulcea, au rămas amintiri neşterse iin sufletele străjerilor repezentanţi ai celor 21 de oraşe din ţara noastră, fiind o frumoa­să recompensă pentru efortul făcut şi greutăţile întâmpinate pe cei 700 de km. pe care i-a parcurs. In ziua de 8 Septembrie 1938, cara­­van nautică a Străjii Ţării a luat parte la serbările marinei, unde străjerii au avut fericita ocazie să ovaţioneze pe înaltul lor Ocrotitor, M. S. Regele Carol I. Prin trofeele câştigate la concursu­rile sportive de la Mamaia, străjerii au dat dovadă că sunt vrednici de dra­gostea şi grija pe care le-o poartă Ma­rele Străjer. Această manifestaţie străjerească pe lângă aceia că şi-a ajuns scopul prin cunoştinţele şi experienţa căpătată de străjeri pe tot parcursul celor 700 km. a constituit şi o frumoasă propagandă pentru sporturile de apă. Amul acesta, caravana nautică nu s’a organizat, toată atenţia Comandamen­tului Străjii Ţării fiind îndreptată a­­supra şcoalei de comandanţi stăjeri marinari fără de care instrucţia tine­retului stăjeresc în specialitatea mari­nărească este greu de a se realiza, a­­vând în vedere, că nu se­­putea găsi nicio persoană căreia să i se poată în­credinţa cu toată siguranţa educaţia­­interetului intr’un mediu susceptibil de accidente.­­ Pe lângă aceasta, numărul ambar­­caţiunilor rămânând acelaşi participa­rea la această excursiune a unui nu­măr mai mare de străjeri ar fi fost im­posibilă. In urma comenzei masive de ambarcaţiuni din anul acesta, se va satisface dorinţa străjerilor, ce ar voi să ia parte. CURSURILE DE INIŢIERE MARINĂREASCA Comandamentul Străjii Ţării a ho­­tărit ca fiecare centru marinăresc să-şi formeze câte un instructor comandant străjer care să se ocupe numai de această nouă ramură de activitate. Astfel în luna ianuarie 1939, a che­mat la Centrul de îndrumare Breaza, un număr de 50 comandanţi străjeri din centrele marinăreşti, in majoritate profesori de educaţie fizică, care sub conducerea unui select corp profesoral format din ofiţeri de marină propuşi de ministerul Aerului şi Marinei, au urmat un curs teoretic de iniţiere ma­rinărească. In luna iulie a acestui an, la Salva­­mar-Mamaia, aceiaşi comandanţi stră­jeri au fost chemaţi pentru a absolvi partea practică. Cursul a fost pus sub comanda d-lui comandor Em. Po­povici, comandantul ţinutului străjeresc al Mării şi sub di­­recţia de studii a d-lui Ant. Nicolau Eustaţiu din Comandamentul ‘Străjii Ţării. Timp de 12 zile câ­t a ţinut cursul, elevii comandanţi străjeri au executat un program practic compus din: şcoală de vele,­­şcoală de rame, şcoală de şa­lupe, şcoală de vinor şi instrucţiuni practice de întreţinerea bărcilor şi ma­terialului nautic. S’au ţinut cursuri teoretice relativ la organizarea centrelor marin­eşti şi a caravanei nautice din anul viitor. S’au făcut eşiri in Mare cu vaporul de pasageri Români, pilotina I. G. Duca şi distrugătorul Mărăşti, unde comandanţii străjeri au asistat la tra­geri de artilerie, lansări de torpile şi diferite manevre la bord. S-au vizitat toate navele de comerţ din port şi instalaţiunile portului Con­stanţa. Şcoala a dat rezultate foarte bune, comandanţii străjeri arătând tot tim­pul un interes deosebit pentru cuno­ştinţele ce se predau, învăţând în cele mai bune condiţiuni, diferitele mane­vre practice ale tutror felurilor de am­barcaţiuni. Comandanţii străjeri au plecat cu material bogat de cunoştinţe marină­reşti şi entuziasmaţi de ocazia unică pe care au avut-o de a veni un contact atât de apropiat cu viaţa marinăreas­că şi de a participa atât la excursiuni cu nave de comerţ, cât şi la cu nave de războiu. PAVILIONUL STRĂJERILOR MARI­NARI IN CADRUL EXPOZIŢIEI „MUNCA ŞI VOE BUNA‘­ Ca urmare a programului de reali­zări In direcţia marinărească, Straja Ţârii in­­cadrul expoziţiei Muncă şi voie bună, a organizat pe terenul său de la Arcul de Triumf un pavilion cu atelier şi expoziţie, în care unităţile de străjeri marinari au expus o serie întreagă de­­lucrări foarte inte­­esante executate în cursul anului. Acest pavilion organizat cu concur­sul ministerului Aerului şi Marinei a prezenta un vast şi important material demonstrativ. Pe lângă lucrări şi fotografii din care se putea vedea activitatea străjerilor marinari din toată ţara, un cuib de străjeri de la stolul I. C. A. R. a lucrat în atelier diferite miniaturi de cutere, bărci şi vapoare şi la încheierea unui caiac străjeresc. Un cuib­ de străjeri de la şcoala de piscicultura din Giurgiu a lucrat la diferite unelte şi plase de pescuit. Au expus modele foarte frumoase, stolul străjeri I. C. A. R. Bucureşti sto­lul şantierului naval Turnu-Severin, stolul arsenalului Marinei Regale Ga­laţi, stolul şcoalei de piscicultura din Giurgiu şi Constanţa şi stolul liceului Mircea cel Bătrân şi al liceului indu­strial din Constanţa. Toţi cei ce au avut ocazie să viziteze acest pavilion au putut să-şi dea seama de munca şi realizările frumoase ale tineretului străjeresc în aşa de scurt timp dela organizarea centrelor mari­năreşti, realizări care s’au văzut pen­tru prima oară în ţara noastră. "DOTAREA CENTRELOR MARINĂ­REŞTI CU MATERIAL DE AM­BARCAŢIUNI Straja Ţării, urmărind cu un deose­bit interes desvoltarea grabnică şi in cele mai bune condiţiuni a activităţii străjerilor din centrele marinăreşti or­ganizate, a hotărît înzestrarea lor cu materialul nautic necesar. Astfel pe lângă fondurile puse la dispoziţie de către d. general ajut. Paul Teodorescu, ministrul Aerului şi Marinei, în ziua de 7 iunie a acestui an, zi închinată Solidarităţii Naţionale, domnul comandant al Străjii Ţării a făcut un călduros apel către toţi stră­jerii şi străjerele din ţară spre a con­tribui din puţinul lor pentru a se strânge fondurile necesare înzestrării celor 35 de centre marinăreşti cu am­barcaţiunile necesare instrucţiei. Din media sumelor subscrise până acum credem că suma totală se va ri­dica până la 2.000.000 lei, la care adău­­gându-se fondurile de 300.000 lei puşi la dispoziţie de ministerul Aerului şi Marinei se vor putea înzestra unităţile marinăreşti ale Străjii Ţării cu sufi­ciente ambarcaţiuni pentru instrucţie. In felul acesta Caravana Nautică, ce se va organiza în anul viitor, va fi cea mai măreaţă manifestaţie de acest gen, ce s’a făcut până in prezent, atât la noi cât şi în străinătate. Pavilionul aero-maritim străjeresc în cadrul expoziţiei Muncă şi voe bună, după vizita M. S. Regelui Ca­rol II-Iea, în ziua de 7 Iunie 1939. Solemnitatea ridicărei pavilionului naţional de la Giurgiu, înainte de plecarea coloanei nautice străjereşti, la 2 August 1938 Străjeri marinari la exerciţii de mare cu caiacul Botezul caiacelor străjereşti la Giurgiu, 7 August 1939 Străjeri şi su­flere, în această şi mare şi sfântă, ziua marinarilor noştri, reculegeţi-vă o clipă pentru cei ce şi-au jertfit viaţa apărând bă­trâna Dunăre şi „Marea cea mare", luptând pen­tru întregirea neamu­lui românesc în hotare­le lui f­ireşti. Zilnic în luptă cu pu­terile naturii, marinarii noştri poartă cu demni­tate pavilionul naţional pregătindu-se unii pen­tru a fi gata la datorie atunci când nevoia va cere, alţii fără odihnă, d­u c­â­n­d pe vapoarele noastre bogăţiile ţării pe toate mările pămân­tului. Viaţa lor de sbucium şi sacrificiu să vă fie pildă vei şi să oţelească sufletele voastre pentru lupta care vă aşteaptă, gândul fiindu-vă întot­deauna de a munci cu sârguinţă în locurile în care vă aflaţi pentru a fi cât mai folositor ţării spre mulţumirea Mare­lui nostru Comandant, M. S. Regele Carul II, Sănătate! Straja Ţării

Next