România - Capitala, septembrie 1939 (Anul 2, nr. 467-481)

1939-09-16 / nr. 467

Y Examen de conştiinţă, sub cer brăzdat de obuze C­omunicatele frontului oriental aduc în amin­tire fantomatice numiri din ofensivele şi con­traofensivele celuilalt răsboiu. Memoria le pierduse, le estompase, pentru mulţi nu mai spuneau nimic. Fortăreaţa Przemysl cu im­­pronunţabilele consoane şi eroicile rezistenţe ; pă­durea Augustowa şi celălalt codru imens, Bialowiecz, cu ultimele turme de zimbri ca în veacurile descăli­­catorilor; toate se animează din cenuşa răcită a, ui­tării, se suprapun pe alte hărţi şi comunicate — te întrebi dacă pacea n’a fost un scurt vis şi dacă răs­­boail nu e unica predestinare a acestui veac care nu­mai întru aceasta a ascuţit geniul născocitorilor, a mobilizat laboratorii, a perfecţionat o savantă teh­nică a exterminării. Sentimentul acesta, ştiu bine, că nu mai este as­tăzi o excepţie f­irică , au încărunţit veteranii celuilalt răsboiu, copiii atunci născuţi abia au intrat sub arme — şi iată ca luptă sub aceleaşi ziduri, pe aceleaşi câmpuri, doar cu instrumente încă mai necruţătoare, cu o mai sceptică experienţă, sub povara unei ireducti­bile fatalităţi. Starea noastră de pace înarmată, în poziţie de de­fensivă, fără a avea nimărul de cerut nimic, dar nici nimărui de dat nimic, nu ne scuteşte de un sever exa­men de conştiinţă. Cum am folosit noi pacea? Ce-am dăruit păcii, cu lepădare de sine, din ambiţiile f­iecă­ruia, din egoismul fiecăruia, din îndestulările de o clipă ale fiecăruia, din acele pieritoare bunuri la care ne năpustim cu nesaţiu deşi nu le ducem cu noi în pământ? Un asemenea examen de conştiinţă este necesar fie el şi umilitor, pentru individul singuratic când se află numai între patru pereţi, în neagra tăcere a nopţii, faţă în faţă cu nefăţarnicul său cuget. El ne va da forţa morală, pentru a răscumpăra în asemenea ceasuri, o pace care a fost risipită în ni­micnicii cu a tuturor complicitate, până când hotărî­­rea, voinţa şi previziunea Suveranului, ne-au smuls din acest colcot al pasiunilor egoiste, pentru a ne chema la datoriile care ne depăşesc şi pe care le ui­tasem. Căci n’a fost numai destinul politic, numai as­­muțarea partidelor, numai lipsa de solidaritate; n'au fost numai acestea, care au creiat climatul României de până în Februrie anul trecut, când nu ne învred­nicisem încă dintr’o Românie Mare să făurim şi una nouă. A fost o delăsare generală de spirit, o molipsire de la individ la individ, o ahtiare după bunuri mate­riale, un asalt de ambiţii şi pofte, o lipsă de preve­dere şi de solidaritate naţională, ca şi cum vremurile aveau să ne cruţe pentru totdeauna de un soroc al socotelelor. E drept că fiinţă reservoriul cel mare şi de­ o ro­bustă sănătate sufletească al norodului ţărănesc, în­­tro ţară cu 80% din populaţie plugari şi păstori. Rar de soarta acestora, de sufletul acestora, de sănătatea trupească şi morală a acestora, cine în­grijise oare cu sinceritate şi răbdarii întocmiri, până ce Regele Ţării a luat cu fermitate cârma orânduiri­lor din măinele slăbănoage şi şovăelnice şi schim­bătoare? Acum, la paza hotarelor, cu arma la picior, straja cea mai temeinică o alcătuesc mai ales aceşti oameni ai ogoarelor şi ai muncilor plugăreşti. Se află acolo, străini de orice ideologie abstractă, de orice subti­litate diplomatică, aşa cum s’au aflat întotdeauna gata să-şi apere Ţara, Moşia, Legea, dreptatea, limba, Domnul, toţi şi toate contopindu-se într’o sin­gură realitate pe care nu vor îngădui să le-o ştirbea­scă nicio încumetare de nici dintr’o parte. Au uitat tot şi-au pătimit, au uitat tot ce i-a min­ciunit. Peste toate s’au aşezat grija şi fapta regea­scă, simţimântul că Regele întrupează cu desăvâr­şire acum gândul, voinţa, sufletul, nădejdea, cumin-­­ţenia Ţării — dincolo de nestatorniciile noastre, de care ne-a absolvit, deşi nu toţi le-am expiat. Forţa aceasta morală a oşteanului plugar şi mun­citor, ne asigură pacea. Rar pe noi, ceştialalţi, oameni ai târgurilor, care, am vânturat toate ideologiile, care am schimbat toate partidele, care am folosit pacea fără nici un senti­ment grav al răspunderilor în măruntele şi egoistele, noastre îndestulări, pe noi ne strâmtorează măcar acum ceasul la un examen de conştiinţă pe care nu se cuvine să-l mai măsluim. Nu cu făţarnice gesturi şi cu deşarte cuvinte, ne vom răscumpăra zădărnicia atâtor ani de pace pier­duţi, pentru fiecare individ în ultima analiză, pen­tru neamul întreg, în rândul dintâi. Nu cu aceasta înlăturăm o judecată a viitorului, ce stă asupra noastră, şi multe ne va cere pentru a ne ierta, căci mult şi cu multe am păcătuit. Ci cu o bărbătească, tare, neînduplecată hotărîre,­­de a ne lepăda de tot egoismul, de toate minciunile, de toată drojdia deşertăciunilor în care am hălăduit­ de la гш răsboiu al neamurilor până la alt răsboiul al neamurilor, uitând că pacea e un bun ce se iro­seşte şi nu capătă preţ decât sub ameninţarea pier­­zaniilor. Mai sunt atâtea de îndeplinit! Se pot să­vârşi încă atâtea minuni! Retorim morţilor din ce­lălalt răsboiu, atâtea le­g aminte, pe care le-am călcat! Iată! Ceasul îndreptărilor aşteaptă, înainte de a se pref­ace în ceasul ispășirilor. . .­­ г -­ CEZAR PETRESCU BIROURILE n­r . Ul „ i Direcţiunea şl Redacţia: Calea Victoriei Ьятпята } «Λ. Pasagiul Victoria, Scara S, Et. I. UlllUulU I AAmhlMmtllL* Рйяяpilii Vlrtalft {fost I Administraţia: Pasagiul Victoria ti­ost 1 Imobiliara) Scara O. I TELEFOAN* Direcţiunea: 657.85 Secretariatul general: 8­57.88 Redacţia şi secretariatul: 657.74 Secretariatul de provincie: 657.77 Administratorul: 480.62 Administraţia şi abonamente: 65751 Serviciul publicităţii: 4.89.05 septembrie 16 pagini abonamente cm an Şase luni Trei luni Pentru Instituţiuni 750 iei 880 200 1000 . Situaţia pe cele două fronturi ale războiului Costumicatul Marelui Stat Major francez PARIS 14 (Bador). — Agenţia Havas transmite: Comunicatul Marelui Stat Major francez, publicat în dimineaţa zilei de 14 Septembrie, are următorul cu­prins: „In dimineaţa zilei de 14 Septem­brie, se semnalează o puternică ac­ţiune a artileriei grele inamice asu­pra înălţimilor de la sud de Saarbrü­­cke”, ofensiva franceză LUXEMBOURG, 14 (Rador). — Corespondentul agenţiei HAVAS transmite : Azi după amiază la ora 16, fran­cezii au început o ofensivă în apro­piere de Perl, pe Moselle, în fața localităţii Schengen, situată, pe teri­toriul­ Luxembourgului, cu concursul carelor de asalt şi a artileriei grele. Au putut fi văzute vreo zece care de asalt care curățau terenul. . n Textul tn ©OTpvl ela^ n*No. Opcspa săvârşită la m­i­n­isteriei de J­ustiţie ele­­­c­. Victor­­ I­rm­andh alcătuind structure ju­ridică a regimului Re­naşterii Naţionale, este elogios expusă într’o­ mare publicaţie fran­ceză, . ...... AGRICULTORI NU VINBEJI FRÂUL PE NIMIC, AŞTEPTAT!, PREŢUL GRÂULUI ROMANESC E IN CONTINUA CREŞTERE Piaţa europeană a grâului înregistrează mari urcări de preţuri, determinate în mod explicabil de cererile beligeran­ţilor, ca şi de politica de sto­­care, pe care Statele rămase neutre au adoptat-o, ca o mă­sură de prudenţă. Aceste ur­cări de preţuri, care nu şi-au atins încă punctul lor culmi­nant, au provocat considerabile urcări pe piaţa românească a grâului. Acesta e numai un în­ceput. România, ţară producă­toare de grâu, de prim ordin în Europa, va fi mereu solici­tată să vândă excedentele pro­ducţiei sale de grâu. Şi preţu­rile vor creşte în aceeaş mă­sură. Lucrul acesta l-au înţeles an­grosiştii şi negustorii de export din ţară, cari au pornit, pe tă­cute, o susţinută campanie de cumpărături, surprinzând pe prod­ucători cu preţuri ceva mai bune, dar incomparabil infe­rioare preţului de care se bu­cură azi grâul românesc pe piaţa europeană. Producătorul, şi cu deosebire producătorul ţăran, care nu e informat iese astfel păgubit dintr’o împrejurare, care ar trebui să-l ră­splătească de multe pierderi suferite in tre­cut. De aceea sfătuim pe toţi agricultorii, în mâinile cărora va ajunge cuvântul nostru,, să nu se grăbească să-şi vândă producţia de grâu şi să nu se lase­ ademeniţi de ridicolele preţuri urcate ce li se oferă astăzi. Să aştepte şi să se in­formeze, ca diintro conjunc­tură­ comercială favorabilă, să beneficieze în egală măsură cu toţi ceilalţi factori economici din ţară. Comunicatul Comandamentului suprem BERLIN 14 (Rador). — Agenţia D. N. B. transmite: Comandamentul suprem al armatei germane comunică: Trupele germane care operează în Polonia meridională n’au întâlnit de­cât o mică rezistenţă şi au înaintat rapid spre est. Puternice unităţi au atins şoseaua Lublin-Lwow, în apropiere de Rawa Ruska, şi Tomaszow şi au trecut Vis­tula în mai multe puncte la nord de Standomierz.­­ Ofensiva împotriva diviziilor polo­­ne încercuite în apropiere de Kutno se continuă. In cursul zilei de eri, cercul­­din jurul capitalei polone a fost dease­­meni închis la est. Trecând râul Narew la est de Mediin, trupele germane s-au apro­piat şi pe la nord vest de acest oraş. Parte din trupele germane, care au înaintat pe şoseaua Varşovia-Siedlce, se îndreaptă spre sud-vest şi vest. Divizia 18 polonă, împreună cu Statul său Major, a depus armele ori la nord de Ostrow-Maczowicha. Au fost făcuţi prizonieri 6.000 soldaţi poloni. Au fost capturate 30 tunuri. Forţele din împrejurimile oraşului Brest-Litowsk se apropie repede de această localitate. Miercuri, trupele din Prusia Orien­tală au ocupat oraşul Ossowiec, ulti­ma fortificaţie de la frontiera polonă. PE FRONTUL DE VEST Pe frontul de vest, unităţile fran­ceze, mai numeroase decât până a­­cum, au înaintat pe teritoriul ger­man situat mult departe de fortifi­caţiile de la vest între Sharbrucke şi Hornbach. Ele au fost oprite de câmpurile de mine şi de focul ger­man. 1ЩШШ.­ţia PAT transmite următorul comu­nicat din ziua de 14 Septembrie: In cursul zilei de joi aviaţia ger­mană a­ continuat bombardamentul. Au fost bombardate între altele o­­raşele deschise Dubno, Wlodzinierz şi Radziwilow. Aviaţia polonă a bombardat co­loanele inamice în marș in regiunea Rava Ruska-Lubica. In această re­giune au fost doborîte două avioane germane. In regiunea de nord inamicul a pătruns pe linia râurilor Narew-Bie­­brza. La marginea occidentală a mari­lor păduri din Bialowieza trupele polone rezistă atacurilor înverşuna­te ale inamicului. Atacul unităţilor blindate ale ina­micului în regiunea râului Bug­a al armatei germane fost respins de către poloni. In regiunea Lwow-Kalisz trupele polone au nimicit un regiment ger­man şi o coloană blindată. Oraşul Lwow a fost din nou ţinta unui atac din partea unităţilor blin­date germane secondat de artileria grea care ,a­ tras asupra oraşului. Deasemenea oraşul a fost intens bombardat de aviaţia germană. Armaata polonă a reuşit să res­pingâ atacul german. Pe câmpul de luptă germanii au lăsat zece tancuri şi mai multe automobile blindate. Artileria antiaeriană a reușit să doboare mai multe avioane de bom­bardament în apropiere de Lwow. •- m­-ie/tac' ■ Xaj­old­ ' | Situaţia frontului de Est, in noaptea de 14 Septembrie. 4

Next