România - Capitala, septembrie 1939 (Anul 2, nr. 467-481)
1939-09-25 / nr. 476
щпщщщтт Am făgăduit în „România” de emi, să stăruim în chip deosebit asupra sensului pe care-l are prezenţa d-lui general Gabriel Marinescu la ministerul de Interne, cât şi asupra perspectivelor cari se deschid activităţii acestui departament excepţional de important in toate vremurile, dar mai ales în cele de acum. De la început trebue să ne dăm seama, că a fost foarte greu să se găsească un urmaş potrivit omului care a ilustrat ministerul de Interne în epoca de reorganizare totală a administraţiei publice româneşti. A fi urmaşul lui Armand Călinescu e dificil la orice departament, îndeosebi e valabilă această afirmaţiune, când e vorba de ministerul de Interne, pentru care defunctul om de Stat avea o adevărată vocaţie. In adevăr, cam erau problemele deschise, în clipa morţii tragice a fostului preşedinte de Consiliu şi ministrul de Interne? Cea dintâi era, fără nici o îndoială, problema ordinei publice. Vremurile sunt tulburi şi grele; oamenii sunt frământaţi de incertitudini şi de neodihnă. Ceiace le lipseşte in primul rând, este creiarea acelei atmosfere de liniştită siguranţă, care să-i ajute a se regăsi în echilibrul vremurilor senine. Trebuia deci un ora energic, ferm, cu mână neşovăitoare, a cărui prezenţă la postul de veghe să ia tuturor un sentiment de încredere şi de siguranţă. Generalul Gabriel Marinescu, împlineşte cu prisosinţă aceste condiţiuni fundamentale. Om al datoriei din cap până în picioare, român aşezat pe temeliile solide ale celor două credinţe: Ţara şi Regele cari călăuzesc destinul neamului, d. general Marinescu era cel mai indicat să despice cu hotărîre bezna ambulantă a confuziilor şi să proecteze lumină asupra drumului ce trebue urmat de toţi românii deopotrivă. O verificare de câţiva ani plini, stă la spatele acestui om dintr’o bucată, pe care nimic nu-l poate clătina din simţămintele lui ferme, faţă de Ţară şi de Rege. Se ştie că generalul Gabriel Marinescu nu admite răstălmăcirile şi nu se sperie de umbre, oricât de sinistre ar fi. In faţa lui nu au ce căta demonstraţiile savante, cari vor să documenteze că ceiace e alb, e negru, şi viceversa. Ochii săi ageri văd bine, şi ceiace au văzut, e bun văzut.Deaceia a isbutit să facă din poliţia românească, în scurtul răstimp de câţiva ani, o instituţie modernă, care poate rivaliza cu oricare instituţie similară din Apus, atât în previziunea sesizării faptelor, cât şi în rapiditatea şi promptitudinea stăpâinirii lor. Este bine stabilit prin urmare, că nu se putea găsi pentru conducerea ministerului de Interne, în împrejurările date, un om mai potrivit ca domnia-sa. Ar fi însă o profundă eroare să se creadă că generalul Gabriel Marinescu este doar paznicul necruţător al ordinei publice, în sufletul căruia elementul omenesc nu are nicio rezonanţă Fapte notorii şi legendare dovedesc că în realitate domnia sa este o bucată sdravănă de român, în care simţimântul aspru al datoriei, se îmbină armonios cu acel al duioasei sensibilităţi faţă de suferinţa omenească. Necruţător şi neîndurat cu infractorii cari îndrăznesc să meargă până la trădarea Ţării şi a Regelui, generalul Gabriel Marinescu este în acelaş timp un părinte al funcţionarilor pe cari îi conduce, şi un tutor plin de dragoste faţă de lumea măruntă şi necăjită care-i cer sprijinul. Grija pe care a pus-o pentru a ridica starea materială şi morală a slujbaşilor poliţieneşti; nenumăratele opere de asistenţă pe cari le-a ridicat din nimic; aşezăminttele şi instituţiunile pe cari le-a întemeiat şi le-a clădit, stau dovezi grăitoare, că în acest român sdravăn, bate o inimă în cel mai autentic ritm al omeniei româneşti . Cât pentru forţa de organizare pe care o cheltueşte pretutindeni unde poartă grelele misiuni ce i se încredinţează, ea poate fi înfăţişată drept pildă tuturor conducătorilor de administraţiuni publice. Pe unde a trecut generalul Gabriel Marinescu, rămâne o perfectă rânduială, o ireproşabilă onestitate şi, negreşit, o instituţie înălţată din temelii, pentru folosul obştesc. Iată de ce a fost ales acest om al datoriei, acest sever dar inimos român încercat în cele mai delicate misiuni, ca să fie conducătorul ministerului de Interne şi paznic al ordinei publice. Să nu se creadă însă, că generalul Gabriel Marinescu se mărgineşte să vegheze numai asupra bunei rânduieli din ţară. La ministerul de Interne, sunt în curs lucruri de făcut. După aşezarea administrativă dusă la îndeplinire de regretatul Armand Călinescu, urmează o perioadă de gospodărie obştească, în care elementul esenţial este: construcţia şi buna funcţionare. Nu e sat, nu e oraş, în care să nu lipsească acoperişul unei instituţiuni de mare utilitate publică. Ei bine, generalul Gabriel Marinescu este în acest domeniu, la largul lui. Să fim siguri, că în scurtă vreme ţara va vui de acel vuiet al hărniciei obşteşti, care dă dovada supremă că poporul român progresează cu paşi uriaşi. Să fim siguri, că administraţia publică va funcţiona ca un ceasornic, răsplătindu-se binele şi pedepsindu-se răul, fără ezitări, fără dibuiri, cu acea promptitudine fulgerătoare, care aparţine noului ministru de Interne în măsură suficientă... Ţara care s’a resimţit de pierderea excepţionalului conducător răpus de gloaneţele unor mişei — se va consola văzând la postul de comandă al ministerului de Interne, un om din aceeaş şcoală a bravilor. Generalul Gabriel Marinescu mai are încă o vorbă de spus... O SCURTĂ PRIVIRE IN TRECUT Să lăsăm faptele, să-şi rostească cuvântul lor decisiv. Generalul Gabriel Marinescu s’a născut la 7 Noembrie 1889, în comuna Tigveni jud. Argeş, fiu al unui venerat institutor, director al şcoalei nr. 16 de băeţi din Capitală, până în anul 1930. A urmat liceul la Colegiul Sf. Sava, apoi la Liceul Militar din Iaşi, după care a terminat şcoala pregătitoare de ofiţeri de Infanterie absolvind-o ca şef de promoţie. Sublocotenent activ în 1907 la regimentul 6 Vânători, apoi căpitan în răsboiu, la regimentul 2 Vânători Regina Elisabeta, a fost avansat maior în 1917. Decorat cu Mihai Viteazul pentru fapte de arme (Mărăşti şi Mărăşeşti). In ordine cronologică urmează: In anul 1921 locotenent colonel. Pleacă în Italia, la Roma şi Milano, timp de patru luni, apoi in Franţa un an, ca şef al unei misiuni militare. Ajutor al Comandantului regimentului g Vânători Regele Alexandru în 1922 iar în 1928 comandant al aceluiaş regiment. In 12 Iunie 1930 Prefect al Poliţiei Municipiului Bucureşti. La 23 Februarie 1937 subsecretar de Stat al ministerului de Interne. La 10 Mai 1937 avansat general de Brigadă. In guvernul F. R. N. subsecretar de Stat la ministerul de Interne păstrând în acelaş timp şi funcţiunea de Prefect al Poliţiei Municipiului Bucureşti. La 21 Septembrie 1939 a fost numit ministru de Interne. REALIZĂRI Un rezumat al realizărilor d-lui general Gabriel Marinescu este edificator. Palatul Corpului Gardienilor Publici modern utilat, dormitoare, cantină, băi, săli de cursuri, săli de gimnastică, spital (unul din cele mai moderne cu o intensă activitate atât pentru funcţionari, gardieni publici cât şi pentru particulari). — Palatul Prefecturii Poliţiei, care adună pentru prima oară toate serviciile de poliţie afară de circumscripţii întrun local cu totul occidental, spaţios, higienic şi monumental. — Cazarma Regimentului Jandarmi Pedeştrii (în curs de executare) care împlineşte o lipsă simţită ani dearândul. Modernă, încăpătoare monumentală. — Căminul Asistentei Universitare Regele Carol II-Iea sub semn şi sprijin Regal, început cu 350 studenţi chiar în Palatul Prefecturei Poliţiei apoi în strada Matei Voevod No. 75, cu 750 de studenţi, care primesc casă, masă, asistentă medicală în spitalul Corpului Gardienilor. Sport. Preşedintele F. R. F. A. întronarea unui spirit nou, care conduce la adevărata sportivitate. Aşezarea pe baze noui a întregului sistem sportiv (spectator şi jucător). Ajutorarea sporturilor în gen politiei în 1935 neral. Participare efectivă pe terenurile de sport. Par ce n’a făcut şi unde n’a fost de faţă cu sprijiniul său generalul Gabriel Marinescu. Vrednicia lui a fost răsplătită cu diferite ordine române și streine, ca: Mihaiu Viteazul, Legiunea de Onoare (crucea cu palme), Ordinul Casei de Hohenzolern, Vulturul Alb, Polonia restituia, Leul alb, Serviciul distins (Anglia), Meritul cultural sportiv, etc., etc. de a fi numit ministru de Interne, d. general Gabriel Marinescu a avut o misiune nespus de grea şi de delicată. Domnia sa a fost însărcinat să vegheze la graniţa dinspre Polonia, a Ţării Româneşti, încă înainte de a se fi produs evenimentele care au determinat exodul refugiaţilor, pd. general Marinescu şi-a făcut datoria deplin, dealungul unei frontiere care despărţea România de teatrul crâncenului răsboi. Când a început revărsarea refugiaţilor, cu tragica ei desfăşurare, generalul Gabriel Marinescu şi-a dat a miia oară măsura aptitudinii de om al ordinei şi de om al sufletului. Deoparte a menţinut o perfectă rânduială, ■ a-î de altă part© '’a avut grije ca nimeni să nu sufere pagubele morale şi materiale obicinuite în asemenea ocaziuni tragice. Asupra activităţii sale în Bucovina vom reveni cu amănunte şi cu comentarii cari se cer scrise negreşit, căci ele onorează nu numai pe acest brav general, ci însăşi Ţara noastră. Numirea de ministru al Internelor l-a găsit în plină activitate. A venit prompt, s-a instalat fără sgomot şi a început a-şi face datoria ca întotdeauna, energic şi hotărît. Pătruns de simţământul datoriei faţă de Rege şi de Ţară, încrezător în destinul bun al acestui popor, care merită o soarte bună, pentru vrednicia şi omenia lui. A-i da cu toţii întreg sprijinul nostru românesc cetăţenesc, este a ne da spriji nouă înşine, oriunde am trăi în cuprinsul acestei ţări. 25. IX. 1939 ЗДШАША No. 476 GENERALUL GABRIEL MARINESCU IN FRUNTEA MINISTERULUI DE INTERNE CHEZĂŞIE SIGURĂ CA OPERA DE ORDINE ŞI DE GOSPODĂRIE PUBLICĂ LA CARE A MUNCIT CU ATÂTA RÂVNĂ REGRETATUL PREŞEDINTE DE CONSILIU ARMAND CĂLINESCU, VA FI CONTINUATĂ ŞI DUSĂ LA BUN SFÂRŞIT CU ACEIAŞI HOTĂRÂTĂ CONŞTIINŢĂ A DATORIEI IN BUCOVINA... Rep. Cu abia câteva săptămâni înainte . Actualul local al prefecturii politiei Cazarma Unul din dormitoarele mari ale căminului studenţesc din str. Matei Vodă gardienilor Localul prefecturii D. general GABRIEL MARINESCU minstru de Interne Mii вян в в пвввя в вввн пя!дяяя[давввввш@Noшш!ва2ш!з!шс3!з,зз!езггшег яявяяявявяявввяяввшшша1 Ordinul circular al d-lui general Gabriel Marinescu, ministrul Internelor, privitor la programul de lucru al departamentului D. general Gabriel Marinescu, ministrul Internelor, a dat aseară următorul ordin circular: Luând conducerea ministerului Internelor, se aduce la cunoștința tuturor serviciilor că începând din ziua de 22 Septembrie a. c. încetează de a mai funcţiona Subsecretariatul de Stat al Poliţiilor, Siguranţei Generale şi Jandarmeriei. In consecinţă rezolvarea tuturor chestiunilor cari interesau acest Subsecretariat, vor continua a fi rezolvate de subsemnatul în această nouă calitate. Pentru aceasta se stabilește următorul program de lucru: 1) In fiecare zi afară de sărbători voi rezolva lucrările Direcţiunilor din ministerul de Interne între orele 9—13 in localul ministerului. Se exceptează Lupta sau a doua zi după sărbători când orele de lucru vor fi dela 14 — 17 jum. 2) In fiecare zi în afară de sărbători, voi rezolva chestiunile cari interesează ordinea publică și siguranța Statului între orele 18—20 jum. în localul Prefecturei Politiei Capitalei. 3) Chestiunile urgente care interesează siguranţa Statului îmi vor fi prezentate imediat ori şi unde voi fi în acel moment la orice oră şi în orice zi. 4) Zilele şi orele de audienţă pentru public vor fi următoarele: a) Marţea, Joia şi Vinerea de la orele 12—13 jum., pentru cei cari au interese în legătură cu serviciile din localul ministerului Internelor. b) Lunea dela 12—13 jum. şi Sâmbătă dela 18—20, pentru acei cari au interese în legătură cu serviciile poliţieneşti şi Jandarmerie. Ministru de Interne General (ss) MARINESCU Cu ce se va ocupa Conferinţa Pan-Americană PANAMA, 23 (Rador). — Conferinţa panamericană va începe prinverificarea mandatelor delegaţilor. Se vor constitui apoi cele trei mari comisiuni, cari vor avea să se ocupe de neutralitate, menţinerea păcii şi problemele economice. Delegaţii lucrează de pe acum la întocmirea propunerilor relative la organizarea traficului maritim între statele americane, la apărarea coastelor şi lareglementarea sau represiunea activităţii cetăţenilor aparţinând naţiunilor beligerante.