România - Provincie, septembrie 1939 (Anul 2, nr. 466-480)
1939-09-16 / nr. 466
Maica Domnului a tuturor mângâierilor La Bicaz, în adânc de munte, apa Bistriţei, prin grija marelui cărturar cu profetice viziuni şi cu slovă de foc in ceasuri de cumpene şi răstrişte, prin grija domnului prof. Nicolae Iorga, se aşează astăzi piatra de temelie a mănăstirii „Maicii Domnului a tuturor mângâierilor”, înviind uitatele datini voevodale, prinosul biruinţelor cucerite cu suferinţe şi lacrimi, iată-l că se întoarce, măcar acuma, târziu, către puterile divine care ne-au ocrotit şi care îşi aşteptau înălţat, cucernicul altar de închinare! Va fi, acolo, la Bicazul îndureratului refugiu, in Carpaţii moldoveni ai atâtor mănăstiri şi biserici domneşti din veac adormit, încă o ctitorie, legată de fiinţa, de trecerea prin viaţă, de faptele şi de slava unei Doamne care alături de noi, pogorînd din scaunul Ţării, a mers printre cei singuratici şi umili, să aline răni şi să încălzească suflete. Hărăzită să păstreze dincolo de timp, recunoştinţa şi dragostea pe care a purtat-o norodul românesc, marei noastre Regine Maria, mănăstirea „Maicii Domnului a tuturor mângâierilor”, va să ne amintească începând chiar din acest ceas, că tot ce s’a săvârşit trainic şi nesfărmat, e pe temelie stropită cu lacrimi, cimentată de suferind, sfinţită cu sânge. Acum, când din nou se încrucişează deasupra sărmanei omeniri ucigaşele arme ale războiului, când din nou soldaţii altei generaţii merg să vegheze la hotarele unde au înfipt stâlpii neclintiţi soldaţii generaţiei precedente; acum când umbra Reginei Maria e chemată din lumea de dincolo ca să ne aducă tăria de suflet pe care Ea ne-o învăţase, acum ceremonia de la Bicaz îşi are încă o mai alinătoare semnificaţie. Din fumul căţuielor de smirnă şi de tămâie, umbra ei materială se desface aerian ca din mantia regească a vieţii de-aevea, pentru a ne sta alături la răscruce istorică, aşa cum ne-a mai stat. Din scriptura durerilor sale, се-şi căutau mângâiere pe pământul Moldovii după ce atâtea dureri ale altora atât de blând mângâiase, desprindem aceste suspine. Numai două. „De obiceiu, în amurg mă duc la morminte, urmată întotdeauna de ciobanii care povestesc multe despre grădina atât de îndrăgită de Regina lor. „Cu ei colind printre morminte, și îmi amintesc pe mulţi dintre cei îngropaţi, căci pe mulţi dintre ei i-a văzut cum şi-au dat sufletul. O cruce mare şi puternică de stejar se înalţă în mijlocul cimitirului, cu faţa către munţi, o cruce care poate fi văzută de departe... La umbra acestei cruci am stat şi am aşteptat de multe ori taina apusului, sorbind în sufletul meu frumuseţea tristă a lunii, pe când buzele mele şoptiau rugăciuni pentru cei morţi...” Şi altădată, alt suspin: Cel mai întunecat ceas este ceasul dinaintea Răsăritului! — spune înţelepciunea bătrânilor. In adevăr ceasul este întunecat, şi fiindcă sunt femee, de aceia plâng uneori. Insă ceasul poate să fie sfinţit de încrederea pe care o avem unul în altul, de lanţul sfânt de suferinţă care ne leagă împreună, de simţimântul acesta binecuvântat care uneşte pe Domn şi popor, într’o vreme când vechea întocmire se năruie... Da, ulteori plâng, dar lacrimile mele nu sunt lacrimile celui slab care-şi mărturiseşte înfrângerea şi-şi pleacă fruntea, ci sunt lacrimile unei mame care plânge pentru copiii ei pe care uneori nu poate să-i ajute; sunt lacrimi care picură în tăcerea dimineţilor, în ceasul când îţi aduci aminte de cei căzuţi în cale, de cei care nu mai pot privi înainte spre răsăritul pe care îl nădăjduim dincolo de nouri; lacrimi de pomenire, prinos adus celor care deşi au murit, trăiesc deapururea în cutele cele mai tainice ale inimilor noastre, lacrimi curăţitoare, lacrimi care spală rănile trecutului. „Şi de aceia, nu-mi este ruşine de lacrimile mele”. Lacrimi pentru cei ce nu mai pot privi înainte spre răsăritul pe care îl nădăjduim dincolo de nouri!... Acum şi Ea, Regina tuturor mângâierilor, nu mai poate privi spre acest răsărit. Acum şi noi, încă odată, nădăjduim asemenea răsărit dincolo de nourii care încă odată s’au învolburat deasupra lumii. Ar fi existat oare un mai potrivit ceas ca acesta, mai încărcat de aspre vestiri şi învăţăminte, pentru a purcede la înălţarea mănăstirii Sale, a Maicii Domnului a tuturor mângâierilor, acolo, la Bicazul răstriştilor, unde a suferit, a plâns, a nădăjduit şi a biruit vrăjmăşiile vremurilor? A citi în astfel de tainice semne o poate oricine, fără ucenicie de vraciu şi magie. CEZAR PETRESCU ANGLIA, FRANŢA ŞI AUSTRALIA NU ACCEPTA SOLUŢIONAREA DIFERENDELOR IVITE INTUL RĂZBOIULUI ACTUAL DE CĂTRE CURTEA DE JUSTIŢIE INTERNAŢIONALĂ . O importantă comunicare făcută de cele trei guverne secretariatului Societăţii Naţiunilor GENEVA, 13 (Rador). _ Guvernele Angliei, Franţei şi Australiei, au comunicat secretarului general al Societăţii Naţiunilor că acceptarea lor anterioară în privinţa clauzei articolului 36 al statutului Curţii Permanente de Justiţie Internaţională nu mai este considerată ca susceptibilă să aibă efect faţă de diferendele relative la evenimentele ce s’ar putea ivi în cursul războiului actual. In adevăr, art. 36 prevede : „Curtea de Justiţie Internaţională îşi dă avizul asupra oricărui punct sau oricărui diferend de ordin internaţional, care îi este supus de Consiliul sau de Adunarea Societăţii Naţiunilor”. Cele trei guverne şi-au motivat hotărîrea arătând că pactul Societăţii Naţiunilor şi în deosebi art. 16 şi 17 nu mai sunt privite de toţi membrii Societăţii Naţiunilor în sensul unei obligaţii uniforme. In prezenţa acestei situaţii noui, cele trei guverne constată că condițiunile în care au aderat la art. 36 nu mai există. " - - LA DOCUMENTE SENZAŢIONALE ASUPRA RĂZBOIULUI POLEMIC ANGLO-GERMAN Se cuprind manifestele aruncate de aviaţia britanică asupra teritoriului german şi сз răspunde presa germană Se ştie, că după declararea războiului în Apus, aviaţia britanică a făcut numeroase incursiuni de recunoaştere pe teritoriul Reich-ului, aruncând milioane de manifeste adresate poporului german. întreaga presă germană a răspuns, angajând astfel un război polemic peste înfiorata aşteptare a oştilor ce stau faţă'n faţă pentru cumplita încleştare de mâine, Neprecupeţind niciun sacrificiu spre a-şi informa cititorii cât mai complet, cât mai precis şi mai obiectiv, ziarul ,,România"’ se află azi în situaţia de a publica, în facsimil, textul original al manifestului britanic, precum şi răspunsul dat de ziarele Reich-ului, reproducând fotocopia articolului apărut în ziarul aţionalzeitung” din Essen”. Cititorii noştri vor putea urmări, în cele ce urmează, atât textele originale, cum şi traducerea lor fidelă. ©rofî&tifanmctt on bőé $eutfd)c Ш11 2) e u í f c i) e, f Sftit îu()[ emwgenem Stovfütj liât bie ÎReidjâ. regicvung_ 05i'of;[n;itnunicn iîricg aufevgmuugcn. 23оШ muf;te fie, iiafî bic îyolgat iíncv .öanbíimg bio ®œn|d)i)eit ш cin nvô.fjcvcâ ltuljcií ft üvgen, aiê 191-1 cë tôt Qiu Sipril gaO ber Sfcrdjêfaiigicv сиф uub bei SPcit bie'^cvfidjevimg fcijicr fncbitdjen 2ibfiri)tcn ; fie сейме© firf) ni$ cOciifo ipcriioè >mc fciirc im Septcmpm: beê ^orjohîc*? irit Sport; Paiaft nuiunbctcit SStorte-: .,>25% iwben 'feins .rocitereu temtoriaieu. g-ovbeniiigcu tu guvopa gu f telten." 1 91i'ctnafd fiat duc ffirgierimg \frfc ttntcrfuiicu «nier gcrmgmm Sorwititb in beit,$ob gcjiijicft. îiefer Sîrteg ift gátlóid) műtőiig. Soit fetuer iceite moyen beutjdjcê £aub uub beutfdjcë Sîedjt bcbvofjt. iWnm'ub oeriţiiibertc bie ïtiicbcibefctgung beè SRijciiiÎnnbcS, beu ÜVíígug beê ülnfdjiuffcë 1111b bie unblutig buvdigefüfjvte (Sinförpenmg ber «nbeten iu bas Sîcidj. S’Pebcr loir, nod) ivgenbetu nubereô l'anb, Uer}ud)te je bem 9iusPau bcê beutfdjeri 3icicf)cé 2d)ranfen 311 fetgeu—falange biefeë nidtt bie lluabfjangigfeit îiidjbbcutfdjcy ÿôlfcr ucvietgte. 9Шси «citrc&migcu 2ci;<fd)initbë — fofange fie îiitoern gcrcrfjt öíicöcn—íjötte mamiit jricb* ítefjer ^cratniig iîîciinutng grivogett. — Scite 2 , —• 27? tJ3raţibent fRoofcbelt í)at eud) fomoífí grieben mit Gf)tçn aiS mid) bie 9fusfid)t auf matcrieííe 2Sof)[fnf)rt augeboteu. 9(u Stelie beffeu pat cure ÎHegieritng cud) 311 bem iriîrtficiimtnb, bem Gícitb mtb beit GmtOcrimtgcit cined Jtticgcö bcruríeiít, beit au (jeiüiiitien fie nidjt eiituml erpoffen föuiteu. 9?td)t und, foitbent eud) íjaben fie betrogèn. *3)urd) $af)vc pinbtivd) íjat eud). ciné eiferne Bciifur SSaíjríjeitcu mttevfdjíageu, bie felbft ungitnlifievten SBöífem bcfmmt finb. Stofe 3enfur paít ben <%ift beê beutfdjen SSoífeé iu cinem $o»5cnfm= tioitdíagcr gcfangen. 29ic fouft 'íormten fie cê magért, bie ЗфшчтепагЬей fricbiiebpnber 2?öífev gur SiŰjcrung beë - JriebcitS faífdjiid) a(á •feinbíidje Cinfrcifung bargujtciíeu ? 2vii íjegett fcine gcinbjcügfcit gégéit eud), baö bcutfdje 2>olí. 1 íiefe 9<a,gt 3onfur íjat eud) bcrtjcimíiííjt, bafj ipr md)t iiöcr bie ‘X’íittcí berfiigt, cinen lángén Svieg burrij^uíjaltru. ïrotg cvbtiideubcr Sfeuer* íaft feib i()v óm iHattbc beö '«nntrotíé. • 51’ir unb unferc 53uubeégcuoffeu nerfügeu iiber ttttcnucf;= íirije 9tcicit»eu ntt SDJattitcêfrnit, íHüftmtg mtb íBorratcu. ÍÖir fiub 3u ftart, burd) .fbicbe gebrodjcu 311 mcrb.cn mtb főimen eud) üucrbittlid) bié 31agnberfcböpfuug befdmpfett. SbP %ê beutfdje ÿo(f, íjnbt ■ baê 9ïcd)t,-auf' гУ lie beit 311 befteíjeu jetgt uub 3ц jcber 3cit. Síucf) mir mütTfdjeu beit Tyvtebert mtb finb Pereit, ifjn mit jcber aiiTvifritig fricbíirf) gefinnten bcutftíicit Dicgtcruttg abguffpítcKcit. Ultime comunicate oficil de pe fronturile de luptă precum şi harta operaţiilor pe frontul polonez, după cum rezultă din comunicatele polone şi germane se găsesc în corpul atului I bk hetlogene engedjepropaganda. M bcutftbe Seif \Щ itd) nW mtftr Deirrcn. HBein non mi ferit IBoI'fsqenoffcn bas Heine 33láttáién ?u ©efieiH gefommen ift, -bag, engliicije ftlieqer unter 33erlet« juttg bet ijoDantHicben SlentraHtot in ber 9lad)t .jum ДЛоп. tag Lm beutfefjen ©renjgebiet obqeroprfen l)üben (mir betkfjten íbarüber an anberer etillé), bér rotrb nki)ţ ménig «rftaunt geœe[en iein über ben gçrnbeju ШдИфеп 3i balt bieíce ЗЛафюегГз. 9lein, ií>r engltfdjen $triegef|eţier, mit főkben abgebro'jdjenen 3)îaţ)rf)en bringt itjr beute aud) nidjt •ntèbr einen öeutfdjeit HJtann uní> eine bcut'dK $rau aus ibetn €)Ieid)3iœid}t. ÏBemi es fid) etgenţltd) aud) nid>t vetiColjnt, bás ülőbe ©ejdjreibjel ju midetlegen, ío lei ben englt[cf)en $eud)!errf дпг tBelebrunq i b r e s SBolíes bőd) eimges ins Stammbud) gefd>rieben: 1. ©ie englifefje 'Agitation beíjauptet, bér Srieg lei un* nőiig, ©as ijt ţidjtigi 9Baf)renö ©eutídjlcnü, fffrartííerd) unb Stalien iiber SDhtffolim oeríjanbelten, ftcUte ©ngianö cn ©eut|d)lanb ítn attf poci <Stunt>en befriftetes Ultimatum, bas fur un» unanneíjm ba г шаг. © n g l a n b >roo lit* b«n Яrteg 1 2. ©te engtii<be Agitation ertlart, Cnglanb babe nie•mais oerfudjt, ben /diufbau bes beutfdien tReid>cs au l)in* berni (Es habe bie 2î3teberb:efeţjung ícs 3ti)eininnbes, ben ^Inidjlug Oeftcrrei<î>s unb bie 3Legeiung ber tîd>e<i)ofloroafiidjcn Srage imteritiitţt. © a s i ft g e l о g e n! 3m ©egen» teii, jebeemal, merni ©eutf<í>Ianb nad) langen frudjtlojen îlerf)ûttbitingen |ein 9íed>t nafjm, trat ©ngianö mit ber iîrtegsbroljung gegen uns auf. îbaijrenb triiljcr ab unb ju bie politifdjc ©Midit fiegte, bot 'fjeute, nadibcm ber icii. ţefte Kriegefyclţcr %1)игфШ in .bas Kabineti eingetreten ift, bie blutriinftige Kricgspartci gefiegt unb einen Krieg gegen ©cutfdjlanb angejţettelt ЗЛап ш i Ll eben ©eùtfd)lanb n i d) t Í) о d) t о tp at e n laííen. 3. ©te engli|d)e digitation «rtlart, SRoolenelt babe uns einen efu'ennoïlen (ţ rie b en angeboten. ©arauf ift ju fogén, Û>aS fd>on früfjer einmal ein amértfanifdKr ^raifibent, es roar SBilfon, ©eutfd)lanb basftţbe 'ülngebot madjte, «mit bem ©rfolg, baj) ©eutfdjtanb, int feften Фег1гаиеп auf fein Sort, nwb ein 3abr ©ungerblodabe ausgefefet mar, Ьа§ mon ©eutfeblanb ausplünbcrte, iljm jebe Sebensmôg* Iid)feit ranbte, bis fteben íDíilítonen mit. fiungrtgcn 'Jiugcn unb leeren ÏHagen tDen ^Imérilaner ÎBilfon oer,flud)ten.' 4. ©ie епдП|’фе digitation beljnuptet, ©itgianb îctrnpfe nid)t gegen bas beutfdje S5o[t, fonbern gegen dlbolf §itler. ©tefelben abgebrofcl)enen_ Wjrafen mie 1914/18. ©ama!3 lampfte ©n^mb angeblid) gegen 3Bi[5jeLm 2., gegen ben 'IDÎtmardjisimuB, bie oftelbiWjen 3un!ér, ben pmt[ji[d)cn ÎDtilitarismus uftn. ©egert bas'bentfdje ©olf Taben ' bie ©ngLdnber angeblid) niemnls gefampft. . 3n SBirflf^fcit bat mon bas bentfdie 23oIf am rüd. pdjtslofeftcn unb niebertrâcfîtigften pusgebeutet, aïs eine bemoïraHfd)e 9!v.gientng псф emf<fof)lenen 9Jiufter ©eutfd)lanb regierte. Sitit ber jejjigen parole ш1П man ben lâ<berlid)en Slerfmfj madjtn,. ftüfjrer unb ©oïl jn tmtncn, meii man met6, bah nur ein aerfplittertes 33o[f, bas-non feinet ffü-brung getrennt ift, ,ţn beflegcn ift. (Dreptui de reproducere rezervat ziarului „Románia"). TRADUCEREA MANIFESTULUI ENGLEZ AVERTISMENT MAREA BLATRE poporul german GERMANI Guvernul Reichului a provocat la război Marea Britanie cu rece cumpănire. El ştia totuşi că urmările acestei atitudini vor prăbuşi omenirea într’o mai mare nenorocire decât în 1914. Cancelarul Reichului a asigurat lumea în Aprilie de intenţiunile sale pacinice; asigurarea aceasta s’a dovedit tot atât de lipsită de valoare ca şi cuvintele pe cari le-a rostit în Septembrie, anul trecut, la Sportpalast: „alte nouă cereri teritoriale în Europa nu mai avem de făcut”. Nici o dată un guvern nu şi-a trimes supuşii la moarte sub un pretext mai neînsemnat. Războiul acesta este cu desăvârşire inutil. De nicăieri nu au fost ameninţate ţara germană şi dreptul german. Nimeni nu a împiedicat preocuparea ţării Rinului, realizarea anschlussului şi încorporarea fără vărsare de sânge a sudeţilor în Reich. Nici noi, nici orice altă ţară, nu a încercat să îngrădească desvoltarea Reichului german,— atâta timp cât el nu s’a atins de independenţa popoarelor negermane. (Continuare în pag. 11 a) S-au impunit 5 ani de la întemeierea Străjii in M. S. Regele Carol al ll-lea, Marele Străjer, a fost ori, cu prilejul împlinirii a 5 ani de la întemeierea Străjii Ţării, preamărit cu toată fervoarea curată a copiilor naţiunii române în frunte cu străjerul Mare Voevod Mihai de Alba lulia. Recunoştinţa tuturor s’a înălţat cu respectuoasă dragoste şi veneraţie, către Acela ce, cu dragoste şi înţelegere Şi-a aplecat rândul şi a purces aptă mântuitoare în mijlocul celor ce vor fi, mâine, supuşii fără prihană a Regelui Carol al ll-lea şi cetăţenii de oţel a României renăscute. LISA NOULUI CABINET FRANCEZ (Serviciul telegrafic particular al ziarului „nisciania") PARIS, 13 (Rompress). — Agenţia Havas , transmite următoarea listă neoficială a noului cabinet, Daladier, preşedinţia Consiliului, Războiul şi Relaţiile Externe, asistat de doi subsecretari de Stat şi anume : Ducos, subsecretar de Stat al Apărării Naţionale şi al Războiului ; Champetier de Ribes, subsecretar de Stat al Afacerilor Străine; Georges Bonnet, Justiţie; Pernot, ministru al Bibeusului; Yvon Delbos, Educaţie Naţională; Raoul Dautry, ministru al Armamentului; Alphonse Rio, ministru al Marinei Comerciale; Rene Besse, ministru al Pensiunilor, Chautemps, ministru de Stat; Sarraut, Internele; Guy La Chambre, Marina de războiu; Queuille, Agricultură; Mandel, Colonii, Gentin, Comerţ; Paul Reynaud, Finanţe; Jules Julien, Transmisiuni, Rucart, Sănătate Publică, Pomaret, Muncă, De Monsie, Lucrări Publice. D. Coulandre, fost ambasador la Berlin, este numit director de cabinet la Preşedinţia Consiliului, pentru partea diplomatică. înlocuirile din cabinet se datoresc demisiei d-lui Jean Zay, care doreşte să servească pe front şi demisiei d-lui Marchandeau, care doreşte să se ocupe activ de primăria oraşului Reims. In sfârşit, din motive de sănătate, şi-a dat demisia şi d. de Chappadelaine. Deasemeni a demisionat şi d. Patenotre, care, în împrejurările actuale, vrea să se consacre departamentului său. D. Daladier a mulţumit foştilor săi colaboratori pentru ajutorul pe care i l-au dat timp de 16 luni. Creiarea departamentelor Blocusului şi Armamentelor a fost impusă de necesităţile momentului.