România - Provincie, octombrie 1939 (Anul 2, nr. 481-495)
1939-10-12 / nr. 492
12. X. 1939 ROMÁNIA No. 492 10 NOUA CUCERIRI A MUNCII $1 ТЕСНЮ ROMANESTI In prezenţa d-lui ministru Ghelmegeanu şi a conducătorilor C. F.R. s’a făcut străpungerea celui de al doilea tunel dela Timiş, in dublării liniei ferate Câmpina-Braşov O importantă lucrare de mare interes economic şi naţional In prezenţa d-lor Mihail Ghelmegeanu, ministrul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor, I. Gr. Perieţeanu, preşedintele Consiliului de administraţie C. F. R., ing. Ion Macovei directorul general al acestei instituţii, ing. George panaitopol, ing. Traian Pârvu şi Sterie Enăchescu, subdirectori generali, a fost străpuns Duminecă la ora 12 tunelul la care se lucrează din vara acestui an la Timiş, în vederea dublărei liniei ferate de la Câmpina la Braşov. La solemnitate au mai luat parte d-nii: general David Popescu din partea Marelui Stat Major al Armatei. Cicerone Boroş, Sever Cristescu, prof. N. Dănăilă, Al. Alexandrini şi N. Anghel, membri în Consiliul de administraţie C. F. R., col Ionaşcu de la Marele Stat Major, av. I. N. Constantinescu şi I. Vasiliu, directori ai cabinetului, inginerii C. Păunescu Th. Atanasescu, P. Vercescu, Al. Zarifopol N. Bujoreanu, Ispravnicu, Al. C. Visarion, Bratu, maior Sachelarie Ion Maxim, inginerii de pe șantier, d-nii Petre Teodorescu, N. Popescu, Caius Popescu, Oct. Voicu, Pelecudi, Iordănescu, Cernătescu, Ailincăi, dr. Florian subinginer Tascu, etc. СУМ A DECURS EXECUTAREA LUCRĂRILOR Dublarea liniei ferate de la Câmpina în sus e una din lucrările mari de mult prevăzută în programul de realizări al căilor noastre ferate, pentru îndestularea traficului din ce în ce mai intens între Ardeal. Capitală şi porturile dunărene şi maritime ale ţarei. Lucrările de terasamente au fost executate simultan în mai multe puncte ale traseului proectat astfel încât să meargă paralel cu cel exploatat actualmente; ele sânt aproape gata, cu mici intermitenţe, pe întreg parcursul; pe alocurea s’au şi aşezat traversele şişinele Linia se abate din drumul ei paralel cu cel vechi numai în apropierea tunelului străpuns ori, în dreptul kilometrului 145+500, spre a se alătura iarăşi de vechiul traseu mai jos de capătul dinspre Braşov al tunelului existent, la km. 148+500. Găurirea muntelui la Timiş s’a executat din două părţi deodată,dinspre Predeal, şi dinspre Braşov. Galeria săpată are deocamdată o lărgime şi o înălţime de vreo 2 metri. Un tub gros de metal prins de boltă şi lungit mereu în măsura înaintărei lucrărilor, purifică permanent aerul din galerie, absorbind gazele ce eventual ar izbucni din muntele sfredelit. Lucrările de dublare și de săpare a tunelului sunt conduse de la centru de ding Traian Pârvu, fost secretar general al ministerului Comunicaţiilor, actualmente subdirector general al C. F. R. în sarcina căruia cade executarea lucrărilor noui, iar pe teren sânt conduse de d. ing. Th. Atanasescu, directorul serviciului lucrărilor noui dela C. F. R., secundat de inspectoratul de lucrări instalat ad-hoc la Predeal, având ca șef pe d ing. Petre Teodorescu. STRĂPUNGEREA TUNELULUI D. ministru Ghelmegeanu, d. președinte I. Gr. Perieţeanu, d. director general Ion Macovei şi însoţitorii d-lor s’au îndreptat, imediat după sosirea la Timiş, spre locul unde se construeşte noul tunel, pe care l-au străbătut până la jumătate, adică până la punctul de străpungere. D-nii ing. Traian Pârvu şi Atanasescu au dat ехрНсарищ asupra tehnicei acestei operaţiuni, după care asistenţa s’a retras la vreo 150 m, unde era instalat un comutator electric legat printr’un fir metalic de cartuşele de dinamită ce aveau să sfărâme иШтщ obstacol Ce mai sta în calea deschiderei galeriei. URAREA D-LUI MINISTRU AL COMUNICAŢIILOR înainte de ,a declanşa curentul electric, d. ministru Ghelmegeanu a exprimat această urare: „Inginerul dela calea ferată e omul timpului nostru, care trece dela birou pe şantier. Lucrarea aceasta să fie într’un ceas bun, ca un semn prevestitor al lucrărilor de mâine“. A apăsat apoi pe manivela comutatorului şi după o aşteptare înfrigurată de 10—12 secunde s-au auzit, una după alta, nouă bubuituri puternice şi la scurt interval, uralele lucrătorilor care aşteptau în apropiere împrăştierea fumului şi a prafului spre a netezi drumul şi a pregăti trecerea în cealaltă parte a galeriei. LA LOCUL UNDE A FOST STRĂPUNS TUNELUL Aparatul de condiţionare a aerului a fost pus în mişcare şi după alte câteva minute toţi cei prezenţi s’au îndreptat spre locul unde a fost străpuns tunelul. Aci s’a constatat cu satisfacţie, spre cinstea tehnicei româneşti, că săpăturile celor două galerii au mers, în acelaş timp, atâta de exact, încât pereţii s’au unit la linie, iar diferenţa de nivel era aproape inexistentă. VIZITAREA ŞANTIERULUI Lucrarea de dublare a liniei Câmpina-Braşov, ce aţi inspectat astăzi, face parte din ciclul marilor lucrări, pe care direcţia generală a Căilor Ferate le are înscrise în programul său de înfăptuiri şi cari dovedesc, încă odată, disciplina, munca şi organizarea acestei vaste instituţii. Tehnicienii ceferişti, astăzi, ca şi eri şi ca şi mâine în inspecţiile ce ne veţi onora, sunt mândri de a fi putut dovedi autorităţii tutelare nu numai capacitatea realizărilor lor, dar şi avântul şi sentimentele ce-i călăuzesc pentru propăşirea scumpei noastre Patrii. Debitul de circulaţie redus, faţă de traficul în continuă creştere a liniei Ploeşti-Braşov, ca şi siguranţa circulaţiei trenurilor, ne-au îndrituit în mod evident de a păşi la dublarea acestei linii, fără de care exploatarea devenise anevoioasă, costisitoare şi fără posibilităţi altele de îndreptare, jumătate a galeriei, ieşind pe gura ei dinspre Braşov, d. ministru Ghelmegeanu a vizitat barăcile şi instalaţiile din acest punct al şantierului, format din două secţiuni: una a lucrărilor condusă de d. ing. Amedeu Georgescu, iar alta, a instalaţiilor mecanice, condusă de d. ing. Cernătescu, în a cărui grea sarcină cad funcţionarea uzinei electrice, atelierele pentru întreţinerea şi repararea uneltelor, uzina de aer comprimat, condiţionarea aerului, pomparea apelor ce se scurg în galerie. Numărul lucrătorilor şi muncitorilor întrebuinţaţi la lucrări fiind mare: 2000-3300, a fost nevoe să se construiască barăci pentru adăpostirea lor; să se înfiinţeze brutării, măcelării, băcănii, un dispensar medical permanent condus de d. dr. Florian, înzestrat cu toate instrumentele necesare unor eventuale intervenţii chirurgicale; apoi, o instalaţie de băi şi o etuvă de desinfectaţie a îmbrăcămintei personalului de pe şantier; în sfârşit, o divizie financiară condusă de d. Nicolae Şerban, prin care se fac plăţile, se dau avansuri. Mulţumită acestor măsuri de prevedere, a băilor ce fiecare lucrător sau muncitor le face cel puţin odată pe săptămână, a trecerei hainelor prin etuvă, a vizitelor, medicale dese, nu s’au înregistrat până azi nicio epidemie. BANCHETUL DELA BRAŞOV După vizitarea şantierului, de a cărui rânduială şi grijă pentru personal, d. ministru Ghelmegeanu a rămas foarte mulţumit, trenul special a condus pe oaspeţi la Braşov, unde s-a luat prânzul în comun la restaurantul noului hotel Aro. TOAST PENTRU M. S. REGELE Către sfârşitul prânzului, d. ministru Ghelmegeanu a ridicat un cald toast pentru „Acela care încurajează şi stimulează munca noastră în folosul Naţiunei, M. S. Regele", pentru Marele Dublarea aşa cum se execută oferă avantajele Unei construcţiuni rapide, terminarea ei fiind fixată pentru finele anului 1940, cheltueli reduse la circa 500 milioane lei, contribuind totodată la Consolidarea actualelor poduri şi unele modificări de traseu. Studiile dublării liniei Câmpina- Braşov fiind terminate, în primăvara acestui an s-au început lucrările de execuţie, lucrările repartizate între cele trei mari direcţii, a întreţinerii, a podurilor şi a lucrărilor nouă. Viteza de execuţie a acestei lucrări iese din cadrul obişnuit la noi în ţară, ritmul nou de muncă imprimat Ţării în noua alcătuire hotărîtă de M. S. Regele Carol al V-lea a fost îmbrăţişat cu entuziasm de harnicii noştri ceferişti spre cinstea lor şi mândria noastră. Nu pot în această clipă de verificare a muncii să nu felicit pe conducătorii direcţiunii şi pensonalul tehnic, care pe lângă lucrările de întreţinere curentă şi lucrările militare ce le-au executat în mod ireproşabil şi în timp record, au avut în sarcina lor şi lucrările de construcţie citate şi s’au achitat atât de strălucit. Execuţia tunetelor s’a hotărât a se face în regie directă tot prin Direcţiunea Lucrărilor Noui şi cu inginerii inspecţiilor ce au lucrat în regie directă 8 tunele pe Inia Ilva Mică-Vatra Dornei. Tunelul mare are o lungime de 952 ml şi cel mic 128 ml. Tunelul mare are 300 m. în linie dreaptă şi 652 m. în curbă. S’a început execuţia la 19 Mai 1939, săpăturile s’au executat din cele 2 părţi ale tunelului, şi întâlnirea la un tunel de aproape un km. s’a făcut, spre cinstea tehnicei ceferiste, la diferenţă de centimetri atât în profil în lung, cât şi în axul tunelului. ,Toate dificultăţile au fost învinse fără sacrificii omeneşti, iar măsurile sanitare au evitat orice epidemie între cei 2000 lucrători. Este o adevărată satisfacţie pentru orice român când vede disciplina şi organizarea ce o poate face instituţia noastră de căi ferate. In tăcere şi cu discreţiune, fără vorbe şi reclame se munceşte în calea ferată pe toate ţărmurile şi fără sprijinul specialiştilor din afara instituţiei. Pe vremuri un tunel de un kilometru era o lucrare ce se urmărea cu buletine periodice şi nu se afla despre existenţa ei doar cu ocazia perforării galeriei de bază. Dacă mai adăugăm şi viteza de execuţie ca şi preţul de cost scăzut cu care se construeşte tunelul şi celelalte lucrări de artă, se vede că noi am trecut timpul experienţelor şi că se poate vorbi de specialiştii C. F. R.-işti care merită stima opiniei publice româneşti. Domnule ministru, ţin să vă mulţumesc din tot sufletul pentru importanţa ce aţi ştiut să o daţi zilei de azi, prin participarea dvs. şi să vă repet asigurarea ce vo face întreaga suflare ceferistă, că înţelege să nu îşi precupeţească munca şi să nu încetineze ritmul ei, pentru ca administraţia să corespundă tuturor cerinţelor vremii. Domnule preşedinte al Consiliului de administraţie, prin verificarea ce aţi făcut-o şi azi ca şi eri la linia Salva-Telciu, sunt sigur că dvs. şi d-nii membri ai Consiliului au un sentiment de mândrie, ştiind că sunt în fruntea unei organizaţiuni cu care se pot înfrânge dificultăţile, oricât de mari ar fi ele. D-lui subdirector general Pârvu, d-lor directori centrali: ing. Th. Atanasescu, dir. lucrărilor noui şi ing. P. Vercescu, dir. întreţinerii ca şi întregului personal tehnic şi administrativ le mulţumesc din toată inima pentru efortul făcut şi sunt sigur că odată intraţi pe cale de perfecţionare şi progres, vor şti să continue, spre satisfacţia lor şi pentru binele Căilor Ferate Române şi al Ţării. Domnule ministru, rog respectuos să arătaţi M. S. Regelui, că, disciplinaţi şi ascultători poruncii Majestăţii Sale, tot personalul Căilor Ferate, inţelegându-l înaltul îndemn, nu cunoaşte ce este odihna şi-i gata oricând la datorie, chiar atunci când din cauza nesiguranţei iniţiativa, privată cedează Statul rămâne în serviciul naţiune, în toate împrejurările şi înfruntă toate greutăţile. Administraţia Căilor Ferate arătat pătrunsă de această datorie şi gata s’o împlinească. UN OMAGIU ADUS MUNO CEI ŞI MERITULUI D. director general Ion Macovei a ţinut să aducă omagii de recunoştiinţă pentru munca ce o depun la executarea lucrărilor, d. inspector Popescu dela Galaţi şi inspectorul Popescu de la Braşov, amândoi sufletul realizărilor ce se execută la Timiş. IN NUMELE ARMATEI D. general David Popescu, în numele Marelui Stat Major al Armatei, a exprimat mulţumirile şi satisfacţia sa pentru lucrările ce le execută Calea Ferată la Timiş, unul din multele eforturi ce le face aceasta pentru propăşirea instituţiei şi apărarea ţării. D-sa şi-a arătat apoi gratitudinea pentru sentimentele calde ce conducerea regiei C. F. R. le-a arăt M. S. M. „Noi, a spus d. general, alergăm cu viteză extraordinară spre a smulge adversarului victoria, dar atunci când e vorba să pornim la acţiune, aşteptăm cu emoţie cuvântul direcţiei generale C. F. R., şi numai atunci când e afirmativ, putem fi liniştiţi. Fiindcă victoria nu poate fi câştigată decât şi cu ajutorul Cailor Ferate, care sunt considerate drept arma cu care ea poate fi realizată, în eventualităţi pentru care ne pregătim, dar nu le dorim”. După ce a străbătut şi cealaltă Voevod şi pentru Dinastie. Carmarea d-lui director general I. Macovei J) ministru Mihail Ghelmegeanu la ieşirea din noul tunel construit între Timiş şi Predea! D. ministru Mihail Ghelmegeanu declanşând exploziile pentru străpungerea noului tunel de loturi de d-sa d-nii E Ifir Perieteanu Preşed. Consiliului de ad-tie C. F. R., general David Popescu, delegatul M. St. Major în Consiliul de ad-tie C. F. R„ ing. L Машуе!, ^rector ge^ral C. F. R^ Pârvu si ing. Q. Panaitopol, subdirectori generali și ing. Th. Atanasescu, conducătorul direcției lucrărilor speciale C. F. R. ч. • Cuvântarea d-lui ministru Mihail Ghelmegeanu Vin cu deosebită mulţumire, totdeauna, în mijlocul celor care gândesc, care voesc şi care crează. Prin marile realizări din ultimul an, calea ferată a dovedit că este un înalt for tehnic, în stare să proiecteze lucrările cele mai grele şi să le execute cu un mare elan de voinţă. Cu străpungerea ficărui tunel, cu construcţia fiecărui viaduct sau pod, cu fiecare nou kilometru de cale ferată străbătând regiuni noui, sau dublând trasee vechi, întărim braţul armat care apără ţara şi creiem condiţiuni mai prielnice pentru munca românească. In marile lucrări din ultimul timp găsim deopotrivă satisfăcute interesele economiei ţării ca şi necesităţile apărării naţionale. Avem un program de lucrări prin care, dacă vremurile ne vor îngădui să-l ducem la împlinire, vom uni ţara de la Nord la Sud şi de la Vest la Est, într’o reţea de căi de comunicaţii, care va spori nu numai desfacerea bunurilor naţionale, dar va strânge şi mai mult legăturile între fraţi pentru a ne cunoaşte şi a ne judeca după muncă şi după merit, întărind patrimoniul spiritual al Naţiunii. Felicit pe inginerii care au realizat minunatele lucrări technice pe care le-am inspectat. Felicit şi pe conducătorii administraţiei, care le-a dat putinţa şi mijloacele necesare de lucru. Din experienţa pe care o realizăm în acest sector de lucrări publice trag două învăţăminte. Oricare ar fi vitregia şi asprimea epocii pe care o străbatem, nimic nu trebue să oprească desfăşurarea vieţii ţărei, în condiţiuni cât mai normale, însăşi potenţialul de apărare al ţărei, atârnă de типе? noastră fără răgaz în toate domeniile. De altă parte, constat că Statul prin întreprinderile sale de construcţiuni s'a arătat în măsură să execute în regie şi în consoisiuni de mare cruţare a banului public, lucrări de interes obştesc şi imediat. _________.згняаиива!В 11 С*»и*и*нвит иииикя ии ивии И|,и,||И 11,В 1* ORAL МСЖ1 PROFESIONALE A AVOCAŢILOR VA CĂPĂTA FORMA DEFINITIVĂ LA 5 NOEMBRIE A. C. D. I. Gr. Perieţeanu, preşedintele Uniunii avocaţilor din România, a trimis membrilor comisiunii permanente a Uniunii avocaţilor o adresă însoţită de anteproectul „codului moralei profesionale”, elaborat de Uniune. Ante proectul codului urmează a fi examinat de membrii comisiunii permanente, în vederea şedinţelor de la 4 şi 5 Noembrie a. c. când va fi luat în deliberare şi va căpăta redacţiunea definitivă cu amendamentele ce vor fi apreciate ca necesare. Alcătuirea acestui anteproect esterezultatul pasiunei desfăşurată de actualul preşedinte al Uniunii, care, respectând ultima dorinţă a regretatului preşedinte Constantin Naumescu, aceea de a se da ordinului avocaţilor un cod al moralei profesionale, a realizat în colaborare cu bunurile membrilor comisiei permanente „evanghelia zilnică a sacerdoţiului profesioniştilor barei, în marea casă comună care este pretoriul Palatului de Justiţie. Dar însăşi legea pentru unificarea profesiei de avocat şi pentru organizarea Ordinului pe întreg teritoriul României, promulgată la 22 Decembrie 1931, prevede în art. 145 obligaţiunea pentru comisia permanentă a Consiliului general al Uniunii avocaţilor din România, de a elabora un regulament sau un cod al moralei profesionale, care să cuprindă toate datoriile avocatului şi sancţiunile aplicabile membrilor Ordinului cari s’ar abate dela aceste datorii sau ar păcătui cu ştiinţă împotriva lor. Alcătuit încă din 1936, acest cod a fost înfăţişat aprecierii congresului Uniunii internaţionale a avocaţilor ţinut în Septembrie acelaş an’ la Viena. Codul, prezentat acestui congres de d. I. Gr. Perieţeanu, a primit atunici o elogioasă rezoluţiune. „ , , Lipsa de spaţiu nu ne îngăduem momentul de faţă să reproducem textul anteproectului; — citarea următoarelor capitole o socotim însă suficientă pentru formarea unei idei generale asupra valorii noului organism care va ajuta reglementarea profesiei de avocat: datoriile avocatului în cabinetul său; datoriile avocatului în raporturile cu clienţii; datoriile avocatului faţă de corpul judiciar şi faţă de autontăţie constituite; datoriile avocatului faţă de confraţi şi faţă de organele Ordinului; datoriile avocatului în viaţa sa particulară; acţiunea disciplinară. Comemorarea lui Emil Gârleanu Prietenii istoriei literare din şedinţă publică Joi, 12 octombrie a. c. orele 5 p. m. în sala de bibliotecă a liceului Mihai Viteazul, b-dul Pache 72, comemorând 25 ani de la moartea lui Emil Gârleanu. Vor vorbi d. C. Dinu: Umanitatea în opera lui Emil Gârleanu şi d-na Claudia Milion. Amintiri despre Emil Gârleanu. I