România - Provincie, octombrie 1939 (Anul 2, nr. 481-495)

1939-10-12 / nr. 492

12. X. 1939 ROMÁNIA No. 492 10 NOUA CUCERIRI A MUNCII $1 ТЕСНЮ ROMANESTI In prezenţa d-lui ministru Ghelmegeanu şi a conducătorilor C. F.R. s’a făcut străpungerea celui de al doilea tunel dela T­imiş, in dublării liniei ferate Câmpina-Braşov O importantă lucrare de mare interes economic şi naţional In prezenţa d-lor­ Mihail Ghel­megeanu, ministrul Lucrărilor Pu­blice şi al Comunicaţiilor, I. Gr. Pe­­rieţeanu, preşedintele Consiliului de administraţie C. F. R., ing. Ion Ma­­covei directorul general al acestei instituţii, ing. George panaitopol, ing. Traian Pârvu şi Sterie Enăches­cu, subdirectori generali, a fost stră­puns Duminecă la ora 12 tunelul la care se lucrează din vara acestui an la Timiş, în vederea dublărei li­niei ferate de la Câmpina la Braşov. La solemnitate au mai luat parte d-nii: general David Popescu din partea Marelui Stat Major al Arma­tei. Cicerone Boroş, Sever Cristescu, prof. N. Dănăilă, Al. Alexandrini şi N. Anghel, membri în Consiliul de administraţie C. F. R., col Ionaşcu de la Marele Stat Major, av. I. N. Constantinescu şi I. Vasiliu, direc­tori ai cabinetului, inginerii C. Pău­­nescu Th. Atanasescu, P. Verces­­cu, Al. Zarifopol N. Bujoreanu, Is­­pravnicu, Al. C. Visarion, Bratu, ma­ior Sachelarie Ion Maxim, ingine­rii de pe șantier, d-nii Petre Teodo­­rescu, N. Popescu, Caius Popescu, Oct. Voicu, Pelecudi, Iordănescu, Cernătescu, Ailincăi, dr. Florian subinginer Tascu, etc. СУМ A DECURS EXECU­TAREA LUCRĂRILOR Dublarea liniei ferate de la Câmpi­na în sus e una din lucrările mari de mult prevăzută în programul de realizări al căilor noastre ferate, pentru îndestularea traficului din ce în ce mai intens între Ardeal. Capitală şi porturile dunărene şi maritime ale ţarei. Lucrările de te­­rasamente au fost executate simul­tan în mai multe puncte ale traseu­­lui proectat astfel încât să meargă paralel cu cel exploatat actual­mente; ele sânt aproape gata, cu mici intermitenţe, pe întreg parcur­sul; pe alocurea s’au şi aşezat tra­versele şi­­şinele Linia se abate din drumul ei paralel cu cel vechi nu­mai în apropierea tunelului stră­puns ori, în dreptul kilometrului 145+500, spre a se alătura iarăşi de vechiul traseu mai jos de capătul din­spre Braşov al tunelului exis­tent, la km. 148+500. Găurirea muntelui la Timiş s’a executat din două părţi deodată,­­dinspre Predeal, şi din­spre Braşov. Galeria săpată are deocamdată o lărgime şi o înălţime de vreo 2 me­tri. Un tub gros de metal prins de boltă şi lungit mereu în măsura îna­­intărei lucrărilor, purifică perma­nent aerul din galerie, absorbind gazele ce eventual ar izbucni din muntele sfredelit. Lucrările de dublare și de săpare a tunelului sunt conduse de la cen­tru de d­­ing Traian Pârvu, fost secretar general al ministerului Co­municaţiilor, actualmente subdirec­tor general al C. F. R. în sarcina căruia cade executarea lucrărilor noui, iar pe teren sânt conduse de d. ing. Th. Atanasescu, directorul serviciului lucrărilor noui dela C. F. R., secundat de inspectoratul de lucrări instalat ad-hoc la Predeal, având ca șef pe d ing. Petre Teo­­dorescu. STRĂPUNGEREA TUNE­­LULUI D. ministru Ghelmegeanu, d. pre­ședinte I. Gr. Perieţeanu, d. direc­tor general Ion Macovei şi însoţito­rii d-lor s’au îndreptat, imediat după sosirea la Timiş, spre locul unde se construeşte noul tunel, pe care l-au străbătut până la jumă­tate, adică până la punctul de stră­pungere. D-nii ing. Traian Pârvu şi Atanasescu au dat ехрНсарищ asu­­pra tehnicei acestei operaţiuni, după care asistenţa s’a retras la vreo 150 m, unde era instalat un comutator electric legat printr’un fir metalic de cartuşele de dinamită ce aveau să sfărâme иШтщ obstacol Ce mai sta în calea deschiderei galeriei. URAREA D-LUI MINI­­STRU AL COMUNICA­­ŢIILOR înainte de ,a declanşa curentul e­­lectric, d. ministru Ghelmegeanu a exprimat această urare: „Inginerul dela calea ferată e omul timpului nostru, care trece dela birou pe şantier. Lucrarea a­­ceasta să fie într’un ceas bun, ca un semn prevestitor al lucrărilor de mâine“. A apăsat apoi pe manivela comu­tatorului şi după o aşteptare înfri­gurată de 10—12 secunde s-au auzit, una după alta, nouă bubuituri pu­ternice şi la scurt interval, uralele lucrătorilor care aşteptau în apro­piere împrăştierea fumului şi a pra­fului spre a netezi drumul şi a pre­găti trecerea în cealaltă parte a ga­leriei. LA LOCUL UNDE A FOST STRĂPUNS TUNELUL Aparatul de condiţionare a aeru­lui a fost pus în mişcare şi după alte câteva minute toţi cei prezenţi s’au îndreptat spre locul unde a fost străpuns tunelul. Aci s’a constatat cu satisfacţie, spre cinstea tehni­cei româneşti, că săpăturile celor două galerii au mers, în acelaş timp, atâta de exact, încât pereţii s’au unit la linie, iar diferenţa de nivel era aproape inexistentă. VIZITAREA ŞANT­IE­RU­­LUI Lucrarea de dublare a liniei Câm­­pina-Braşov, ce aţi inspectat astăzi, face parte din ciclul marilor lu­crări, pe care direcţia generală a Căilor Ferate le are înscrise în pro­gramul său de înfăptuiri şi cari do­vedesc, încă odată, disciplina, mun­ca şi organizarea acestei vaste insti­tuţii. Tehnicienii ceferişti, astăzi, ca şi eri şi ca şi mâine în inspecţiile ce ne veţi onora, sunt mândri de a fi putut dovedi autorităţii tutelare nu numai capacitatea realizărilor lor, dar şi avântul şi sentimentele ce-i călăuzesc pentru propăşirea scum­pei noastre Patrii. Debitul de circulaţie redus, faţă de traficul în continuă creştere a liniei Ploeşti-Braşov, ca şi siguran­ţa circulaţiei trenurilor, ne-au în­drituit în mod evident de a păşi la dublarea acestei linii, fără de care exploatarea devenise anevoioasă, costisitoare şi fără posibilităţi altele de îndreptare, jumătate a galeriei, ieşind pe gura ei din­spre Braşov, d. ministru Ghel­megeanu a vizitat barăcile şi insta­laţiile din acest punct al şantierului, format din două secţiuni: una a lucrărilor condusă de d. ing. Ame­­deu Georgescu, iar alta, a instala­ţiilor mecanice, condusă de d. ing. Cernătescu, în a cărui grea sarcină cad funcţionarea uzinei electrice, atelierele pentru întreţinerea şi re­pararea uneltelor, uzina de aer com­primat, condiţionarea aerului, pom­parea apelor ce se scurg în gale­rie. Numărul lucrătorilor şi muncito­rilor întrebuinţaţi la lucrări fiind mare: 2000-3300, a fost nevoe să se construiască barăci pentru adăpos­­tirea lor; să se înfiinţeze brutării, măcelării, băcănii, un dispensar me­dical permanent condus de d. dr. Florian, înzestrat cu toate instru­mentele necesare unor eventuale in­tervenţii chirurgicale; apoi, o in­stalaţie de băi şi o etuvă de desin­­fectaţie a îmbrăcămintei persona­lului de pe şantier; în sfârşit, o di­vizie financiară condusă de d. Ni­­colae Şerban, prin care se fac plă­ţile, se dau avansuri. Mulţumită acestor măsuri de pre­vedere, a băilor ce fiecare lucrător sau muncitor le face cel puţin odată pe săptămână, a trecerei hainelor prin etuvă, a vizitelor, medicale dese, nu s’au înregistrat până azi nicio epidemie. BANCHETUL DELA BRAŞOV După vizitarea şantierului, de a cărui rânduială şi grijă pentru per­sonal, d. ministru Ghelmegeanu a rămas foarte mulţumit, trenul spe­cial a condus pe oaspeţi la Braşov, unde s-a luat prânzul în comun la restaurantul noului hotel Aro. TOAST PENTRU M. S. REGELE Către sfârşitul prânzului, d. mi­nistru Ghelmegeanu a­ ridicat un cald toast pentru „Acela care încurajează şi stimu­lează munca noastră în folosul Na­­ţiunei, M. S. Regele", pentru Marele Dublarea aşa cum se execută ofe­ră avantajele Unei construcţiuni ra­pide, terminarea ei fiind fixată pen­tru finele anului 1940, cheltueli re­duse la circa 500 milioane lei, con­tribuind totodată la Consolidarea actualelor poduri şi unele modificări de traseu. Studiile dublării liniei Câmpina- Braşov fiind terminate, în primă­vara acestui an s-au început lucră­rile de execuţie, lucrările reparti­zate între cele trei mari direcţii, a întreţinerii, a podurilor şi a lucră­rilor nouă. Viteza de execuţie a acestei lucrări iese din cadrul obişnuit la noi în ţară, ritmul nou de muncă impri­mat Ţării în noua alcătuire hotărîtă de M. S. Regele Carol al V-lea a fost îmbrăţişat cu entuziasm de harnicii noştri ceferişti spre cinstea lor şi mândria noastră. Nu pot în această clipă de veri­ficare a muncii să nu felicit pe con­ducătorii direcţiunii şi penso­nalul tehnic, care pe lângă lucrările de întreţinere curentă şi lucrările mi­litare ce le-au executat în mod ire­proşabil şi în timp record, au avut în sarcina lor şi lucrările de con­strucţie citate şi s’au achitat atât de strălucit. Execuţia tunetelor s’a hotărât a se face în regie directă tot prin Di­recţiunea Lucrărilor Noui şi cu in­ginerii inspecţiilor ce au lucrat în regie directă 8 tunele pe Inia Ilva Mică-Vatra Dornei. Tunelul mare are o lungime de 952 ml şi cel mic 128 ml. Tunelul mare are 300 m. în linie dreaptă şi 652 m. în curbă. S’a început execu­ţia la 19 Mai 1939, săpăturile s’au executat din cele 2 părţi ale tune­lului, şi întâlnirea la un tunel de aproape un km. s’a făcut, spre cin­stea tehnicei ceferiste, la diferenţă de centimetri atât în profil în lung, cât şi în axul tunelului. ,Toate dificultăţile au fost învinse fără sacrificii omeneşti, iar măsu­rile sanitare au evitat orice epide­mie între cei 2000 lucrători. Este o adevărată satisfacţie pen­tru orice român când vede discipli­na şi organizarea ce o poate face instituţia noastră de căi ferate. In tăcere şi cu discreţiune, fără vorbe şi reclame se munceşte în ca­lea ferată pe toate ţărmurile şi fără sprijinul specialiştilor din afa­ra instituţiei. Pe vremuri un tunel de un kilo­metru era o lucrare ce se urmărea cu buletine periodice şi nu se afla despre existenţa ei doar cu ocazia perforării galeriei de bază. Dacă mai adăugăm şi viteza de execuţie ca şi preţul de cost scăzut cu care se construeşte tunelul şi ce­­lelalte lucrări de artă, se vede că­­ noi am trecut timpul experienţelor şi că se poate vorbi de specialiştii C. F. R.-işti care merită stima opi­niei publice româneşti. Domnule ministru, ţin să vă mul­ţumesc din tot sufletul pentru im­portanţa ce aţi ştiut să o daţi zilei de azi, prin participarea dvs. şi să vă repet asigurarea ce vo­ face în­treaga suflare ceferistă, că înţelege să nu îşi precupeţească munca şi să nu încetineze ritmul ei, pentru ca administraţia să corespundă tuturor cerinţelor vremii. Domnule preşedinte al Consiliului de administraţie, prin verificarea ce aţi făcut-o şi azi ca şi eri la linia Salva-Telciu, sunt sigur că dvs. şi d-nii membri ai Consiliului au un sentiment de mândrie, ştiind că sunt în fruntea unei organizaţiuni cu care se pot înfrânge dificultă­ţile, oricât de mari ar fi ele. D-lui subdirector general Pârvu, d-lor directori centrali: ing. Th. Atanasescu, dir. lucrărilor noui şi ing. P. Vercescu, dir. întreţinerii ca şi întregului personal tehnic şi ad­ministrativ le mulţumesc din toată inima pentru efortul făcut şi sunt sigur că odată intraţi pe cale de perfecţionare şi progres, vor şti să continue, spre satisfacţia lor şi pen­tru binele Căilor Ferate Române şi al Ţării. Domnule ministru, rog respectuos să arătaţi M. S. Regelui, că, disci­plinaţi şi ascultători poruncii Maje­­stăţii Sale, tot personalul Căilor Fe­rate, inţelegându-l înaltul îndemn, nu cunoaşte ce este odihna şi-i gata oricând la datorie, chiar atunci când din cauza nesi­guranţei iniţiativa, privată cedează Statul rămâne în serviciul naţiu­ne­, în toate împrejurările şi în­fruntă toate greutăţile. Administraţia Căilor Ferate arătat pătrunsă de această datorie şi gata s’o împlinească. UN OMAGIU ADUS MUNO CEI ŞI MERITULUI D. director general Ion Macovei a ţinut să aducă omagii de recu­­noştiinţă pentru munca ce o depun la executarea lucrărilor, d. inspector Popescu dela Galaţi şi inspectorul Popescu de la Braşov, amândoi sufle­tul realizărilor ce se execută la Ti­miş. IN NUMELE ARMATEI D. general David Popescu, în nu­mele Marelui Stat Major al Armatei, a exprimat mulţumirile şi satisfac­ţia sa pentru lucrările ce le execută Calea Ferată la Timiş, unul din multele eforturi ce le face aceasta pentru propăşirea instituţiei şi apă­rarea ţării. D-sa şi-a arătat apoi gratitudinea pentru sentimentele calde ce con­ducerea regiei C. F. R. le-a ară­t M. S. M. „Noi, a spus d. general, alergăm cu viteză extraordinară spre a smul­ge adversarului victoria, dar atunci când e vorba să pornim la acţiune, aşteptăm cu emoţie cuvântul direc­ţiei generale C. F. R., şi numai a­­tunci când e afirmativ, putem fi li­niştiţi. Fiindcă victoria nu poate fi câştigată decât şi cu ajutorul Cai­lor Ferate, care sunt considerate drept arma cu care ea poate fi rea­lizată, în eventualităţi pentru care ne pregătim, dar nu le dorim”. După ce­ a străbătut şi cealaltă Voevod şi pentru Dinastie. Carmarea d-lui director general I. Macovei J) ministru Mihail Ghelmegeanu la ieşirea din noul tunel construit între Timiş şi Predea! D. ministru Mihail Ghelmegeanu declanşând exploziile pentru străpungerea noului tunel de lo­turi de d-sa d-nii E I­fir Perieteanu Preşed. Consiliului de ad-tie C. F. R., general David Popescu, delegatul M. St. Major în Consiliul de ad-tie C. F. R„ ing. L Машуе!, ^rector ge^ral C. F. R^ Pârvu si ing. Q. Panaitopol, subdirectori generali și ing. Th. Atanasescu, conducătorul direcției lucră­rilor speciale C. F. R. ч. • Cuvântarea d-lui ministru Mihail Ghelmegeanu Vin cu deosebită mulţumire, tot­deauna, în mijlocul celor care gân­desc, care voesc şi care crează. Prin marile realizări din ultimul an, calea ferată a dovedit că este un înalt for tehnic, în stare să pro­iecteze lucrările cele mai grele şi să le execute cu un mare elan de vo­inţă. Cu străpungerea ficărui tunel, cu construcţia fiecărui viaduct sau pod, cu fiecare nou kilometru de cale fe­rată străbătând regiuni noui, sau dublând trasee vechi, întărim bra­ţul armat care apără ţara şi creiem condiţiuni mai prielnice pentru munca românească. In marile lucrări din ultimul timp găsim deopotrivă satisfăcute intere­sele economiei ţării ca şi necesită­ţile apărării naţionale. Avem un program de lucrări prin care, dacă vremurile ne vor îngădui să-l ducem la împlinire, vom uni ţara de la Nord la Sud şi de la Vest la Est, într’o reţea de căi de comu­nicaţii, care va spori nu numai des­facerea bunurilor naţionale, dar va strânge şi mai mult legăturile între fraţi pentru a ne cunoaşte şi a ne judeca după muncă şi după merit, întărind patrimoniul spiritual al Naţiunii. Felicit pe inginerii care au rea­lizat minunatele lucrări technice pe care le-am inspectat. Felicit şi pe conducătorii admini­straţiei, care le-a dat putinţa şi mij­loacele necesare de lucru. Din experienţa pe care o reali­zăm în acest sector de lucrări pu­blice trag două învăţăminte. Ori­care ar fi vitregia şi asprimea epocii pe care o străbatem, nimic nu trebue să oprească desfăşurarea vieţii ţărei, în condiţiuni cât mai normale, însăşi potenţialul de apărare al ţărei, atârnă de типе? noastră fără răgaz în toate domeniile. De altă parte, constat că Statul prin întreprinderile sale de con­­strucţiuni s'a arătat în măsură să execute în regie şi în consoisiuni de mare cruţare a banului public, lu­crări de interes obştesc şi imediat. _________.згняаиива!В 11 С*»и*и*нвит иииикя ии ивии И|,и,||И 11,В 1* ORAL МСЖ1 PROFESIONALE A AVOCAŢILOR VA CĂPĂTA FORMA DEFINITIVĂ LA 5 NOEMBRIE A. C. D. I. Gr. Perieţeanu, preşedin­tele Uniunii avocaţilor din Româ­nia, a trimis membrilor comisiunii permanente a Uniunii avocaţilor o adresă însoţită de anteproectul „codului moralei profesionale”, ela­borat de Uniune. Ante proectul codului urmează a fi examinat de membrii comisiunii permanente, în vederea şedinţelor de la 4 şi 5 Noembrie a. c. când va fi luat în deliberare şi va căpăta re­­dacţiunea definitivă cu amenda­mentele ce vor fi apreciate ca ne­cesare. Alcătuirea acestui anteproect este­­rezultatul pasiunei desfăşurată de actualul preşedinte al Uniunii, care, respectând ultima dorinţă a regre­tatului preşedinte Constantin Nau­­mescu, aceea de a se da ordinului avocaţilor un cod al moralei profe­sionale, a realizat în colaborare cu bunurile membrilor comisiei per­manente „evanghelia zilnică a sa­cerdoţiului profesioniştilor barei, în marea casă comună care este pre­toriul Palatului de Justiţie. Dar însăşi legea pentru unifica­rea profesiei de avocat şi pentru organizarea Ordinului pe întreg te­ritoriul României, promulgată la 22 Decembrie 1931, prevede în art. 145 obligaţiunea pentru comisia permanentă a Consiliului general al Uniunii avocaţilor din România, de a elabora un regulament sau un cod al moralei profesionale, care să cuprindă toate datoriile avocatului şi sancţiunile aplicabile membrilor Ordinului cari s’ar abate dela ace­ste datorii sau a­r păcătui cu ştiinţă împotriva lor. Alcătuit încă din 1936, acest cod a fost înfăţişat aprecierii congre­sului Uniunii internaţionale a avo­caţilor ţinut în Septembrie acelaş an’ la Viena. Codul, prezentat ace­stui congres de d. I. Gr. Perieţeanu, a primit atunici o elogioasă rezolu­­ţiune. „ , , Lipsa de spaţiu nu ne îngădue­m momentul de faţă să reproducem textul anteproect­ului; — citarea următoarelor capitole o socotim însă suficientă pentru formarea u­­nei idei generale asupra valorii noului organism care va ajuta re­glementarea profesiei de avocat: datoriile avocatului în cabinetul său; datoriile avocatului în rapor­turile cu clienţii; datoriile avoca­tului faţă de corpul judiciar şi faţă de autontăţie constituite; datoriile avocatului faţă de confraţi şi faţă de organele Ordinului; datoriile a­­vocatului în viaţa sa particulară; acţiunea disciplinară. Comemorarea lui Emil Gârleanu Prietenii istoriei literare din şe­dinţă publică Joi, 12 octombrie a. c. orele 5 p. m. în sala de biblio­tecă a liceului Mihai Viteazul, b-dul Pache 72, comemorând 25 ani de la moartea lui Emil Gârleanu. Vor vorbi d. C. Dinu: Umanita­tea în opera lui Emil Gârleanu şi d-na Claudia Milion. Amintiri des­­pre Emil Gârleanu. I

Next