România - Provincie, noiembrie 1939 (Anul 2, nr. 527-541)

1939-11-16 / nr. 527

i Anul 527 NO­ B­ELE­FOANE Direcţia 5.57.85. Secretariatul genera Redacţia 5.57.76, Provincia 5.57.77 Administrat­ Abonamente 5.57.61 Serviciul­­Publicităţii 4/ După adunata dela Cluj Adunarea dela Cluj a Frontului Renaşterii Naţionale inaugurează strălucit perioada de or­ganizare începută sub îndrumarea ministerului F. R. N. Desigur, nu ne gândim la aspectul grandios, sau la decorul inedit, în cadrul cărora s’a desfă­şurat manifestaţiunea populară, cu toate că a­­mândouă aceste elemente tehnice ale unei adu­nări de proporţii însemnate, sunt ele înşile cri­terii de comparaţie şi de concluzii. Să ne aducem aminte de adunările politice din trecut... Organizate de partidul de la „pute­re” (cele din ,,opoziţie” având un clişeu de pau­pertate demonstrativă), ele se întreceau în fri­volitate şi în superficialitate, după chipul şi a­­semănarea unei mentalităţi cultivate cu frene­tică îndărătnicie potemkiniană. Nimeni nu se gândea pe atunci, că organizarea unei manifes­­taţiuni populare trebue să se întemeieze de la început pe trei idei călăuzitoare şi anume: sin­ceritate, seriozitate şi demnitate, în tot ceia ce-i aparţine, de la condiţia tehnică, până la disci­plina consimţită cu plăcere şi mândrie, a parti­cipanţilor. Adunarea de la Cluj însemnează şi din acest punct de vedere, o izb­­indă a năzuinţelor de în­noire pe care Majestatea Sa Regele le urmăre­şte stăruitor, şi le duce la îndeplinire cu sfor­ţări uriaşe, în beneficiul Ţării şi al Neamului. Sobrietatea decorului, grandoarea proporţiilor şi perfecta funcţionare a întregului aparat teh­nic atât de firesc necesar unei adunări popu­lare, sunt tot atâtea dovezi că vremea impro­vizaţiilor frivole a trecut, ducând dincolo de margini acea cinică mentalitate, care prezida deasupra îngrămădirilor populare.­­ Dar, cum spuneam m­ai sus, d­in aspectul ex­terior al manifestaţiunii de la Cluj dă reflexul de strălucire la care ne referim, ci ca total alt­ceva. In primul rând, splendida adeziune a arde­lenilor, intelectuali, meseriaşi, comercianţi şi plugari de frunte,­ la idealurile Frontului Re­naşterii Naţionale. A fost o participare mândră, însufleţită şi deplin conştientă, oferind privito­rilor un regal de satisfacţie sufletească. Demnitarii cari au fost de faţă, sunt oa­meni cu experienţă în viaţa publică românea­scă şi dispun de suficiente mijloace optice spre a pătrunde atât valoarea, cât şi sensul unei ma­­nifestaţiuni publice. Ei bine, aceşti demnitari au rămas impre­sionaţi de ţinuta bravilor ardeleni adunaţi la Cluj şi s’au întors cu forţele întărite de nădejdi şi de optimism la Bucureşti. S’a văzut acolo, că ideia Frontului Renaşterii Naţionale a prins chiag bun şi că poporul român, departe de a mai fi tradiţionala turmă la îndemâna pangli­carilor electorali,­­ este o colectivitate perfect conştientă de rostul lozincilor arborate pe dra­pelul Frontului, drapel a cărui izbândă însem­nează mântuirea lui de tot ce întunericul, sără­cia şi vrajba îl apasă încă. Strălucirea adunării de la Cluj se mai des­prinde apoi din frumuseţea preocupărilor vă­dite în discursurile de înaltă ţinută morală şi patriotică şi de bogat cuprins, ale oratorilor. Arareori ne-a fost dat să simţim cât de clar se detaşează interesul politic,­­ fie de partid, fie de clasă, — de interesul obştesc cum am sim­ţit la Cluj. Oameni în slujba Ţării, — oameni în slujba Regelui, — iată care este impresiunea degajată din tot ceiace s’a spus în capitala Ardealului. Nimic şi nimeni гг’a tulburat armonia înălţătoa­re a acestei splendide ţinute, strict legată de concepţiile veacului prezidat de Majestatea Sa Regele Carol al II-lea. Un singur gând, o singură atitudine, un sin­gur ideal au plutit ca un stol de vestitori de bun augur, deasupra adunării de la Cluj Vestirea lor are puterea miei pr­oo­­rocii coborîte din Cer. Ea se va împlini prin graţia lui Dumnezeu, prin hotărîrea Regelui şi prin voinţa naţională. M .I?R GUVERNUL A HOTĂRÂT TUTUROR BONURILOR DE RECHIZIŢIE ŞI REVIZUIREA PREŢUIRII RECHIZITELOR AFLATE IN PREZENT LA UNITĂŢI Adăugirea unei cote de 20% faţă de valoarea bonurilor existente.­ACŢIUNEA GUVERNULUI ESTE DE NATURĂ SĂ ÎNTĂREASCĂ LEGĂTURILE DE DRAGOSTE §I BUNĂ ÎNŢELEGERE CE AU CARACTERIZAT TOTDEAUNA RAPORTURILE DINTRE ARMATĂ $IPOPULAŢIUNEA CIVILĂ A ŢĂRII S’a constatat că, în evaluările fă­cute, comisiile de rechiziţii cari au lucrat după 15 Martie 1939, nu numai că nu au respectat valoarea reală a bunurilor rechiziţionate dar au fixat preţurile de multe ori sub valoarea minimă prevăzută în tari­ful de rechiziţie aflat în vigoare. Intre timp, datorită împrejurări­lor, preţul tuturor bunurilor suscep­tibile a fi rechiziţionate s-a ridicat cu tendinţa de a se menţine. Pentru îndreptarea acestei stări de lucruri, d. preşedinte al Consi­liului de miniştri, de comun acord cu Marele Stat Major al Armatei, a hotărît: a) Să se facă revaloriza­rea tuturor bonurilor de rechiziţie eliberate după 1­5 Martie a. c.; b) Să se revadă preţ­rea făcută rechizițiilor a­­flate în prezent la unită­­­ile armatei; c) Să se revadă preţui­rea făcută de comisiile de clasare pentru rechiziţiile cari nu s’au ridicat încă; d) Să se revadă tariful de rechiziţii publicat în Monitorul Oficia! No. 181 din 1939. APLICAREA MASURI­­LOR LUATE DE GUVERN In acest scop s’au dat următoa­rele instrucţiuni de punere în apli­care: a) Revalorizarea bonuri­lor de rechiziţie emise pâ­nă la data când va apare noul tarif de rechiziţii, ur­­mează a se face prin a­­dăugirea unei cote de 20 la sută faţă de valoarea bonurilor. Adăugirea acestei cote se va face de către organele pe care le va de­stina ministerul de Interne, pentru: municipii, oraşe de reşedinţă, oraşe nereşedinţe şi comune rurale. Când se vor da dispoziţiuni de plată or­ganele plătitoare vor controla va­loarea iniţială şi majorarea, achi­tând suma ce totalizează ambele. In acest sens, se va dispune de către Preşedinţia Consiliului de miniştri, către ministerul de Finanţe, de revalorizare a unităţii. 2.La prefecturile de judeţ se va constitui o comisiune compusă din: — prefectul de jud­eţ sau înlocui­torul (cu delegaţie specială în acest scop); — Comandantul Cercului de Re­crutare; *­­ — Preşedintele Camerei de Agri­cultură. » Această comisiune va revedea toate tabelele de revalorizare primite de la unităţi şi va stabili sume cât mai apropiate de preţuire, căutând a u­­niformiza preţurile pentru bunuri de aceiaşi categorie. Preţurile noui, vor fi înscrise cu cerneală roşie in o coloană aparte pe tabelele unităţi­lor. Un exemplar din aceste tabele se va înapoia unităţii care l-a tri­mis. 3. Acest exemplar primit de la prefectură, va servi unităţii pentru preţuirea , ce eventual va trebui să fie făcută, în cazul când ar urma să se­­'elibereze bonuri de rechiziţie. lyiUDIFICAREA TARI­FU­LUI DE RECHIZIŢII c) _ Revizuirea preţuirei făcută de comisiile de clasare va fi efectuată de comisia prevăzută la punctul b. Revalorizarea va fi făcută potrivit noului tarif care se va publica. d) Tariful de rechiziţii se va re­vedea de către Comisia Centrală de Rechiziţii şi se va publica neîntâr­ziat. D. CONST. ARGETOIANU, preşedintele Consiliului de miniştri ^vWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWUWW­ .FRONTUL RENAŞTERII NAŢIONALE" IA ATITUDINE ENERGICĂ ÎMPOTRIVA SPECULEI Importanta reuniune de la Camera de Comerţ din Capitală Reportajul în pag. 5 Lil Il M-íá É- ■ . CUM SE VA FACE REVI­ZUIREA PREŢUIRII LA RECHIZIŢII b) Revizuirea pr­eţuirei rechiziţii­­lor aflate în prezent la unităţi, se va face în modul următor: 1. O comisiune compusă din: Co­mandantul unităţii, ajutorul şi un medic veterinar, dacă este în corp, Va executa operaţiunea, ţinând sea­ma că preţuirea cea nouă să încea­pă de la suma minimă prevăzută în actualul tarif, la care se va adăuga o cotă de 20 la sută. Faţă de calita­tea bunului se va face revalorizarea lui, fixându-se preţul cel nou înca­drat în limitele articolului respec­tiv. În orice caz, valoarea cea nouă trebue să reprezinte cel puţin suma minimă din tarif, plus 20 la sută. Se vor întocmi tabele de preţuire în 3 exemplare. Două din tabele se vor trimite la prefectura judeţului de pe teritoriul căreia s-au ridicat rechiziţiile, precizându-se: — bunul rechiziţionat cu date complecte pentru identificare; — numele și adresa completă a proprietarului’ (comuna, strada, ju­dețul) ; — valoarea stabilită de comisiu­­nea de rechiziție; a®Jpşxea. f Solicitudinea guvernului faţă de interesele cetăţenillor şi spiritul de dreptate şi omenie cu care sunt satisfăcuţi Socotind că această restabi­lire a valorii bunurilor rechizi­ţionate constitue un puternic imbold, ca populaţia să accepte cu bunăvoitoare înţelegere obli­gaţiunea rechiziţiilor şi să se e­­vite astfel orice posibilitate de neînţelegere între cetăţeni şi or­ganele însărcinate să procedeze la rechiziţii­ de general de divi­zie, FI. Ţenescu, şeful Marelui Stat Major, a dat instrucţiuni precise de rapidă executare tu­turor comandamentelor afec­tând şi personal special pentru cât mai promptă executare. # Măsurile luate de guvern şi Marele Stat Major au fost pri­mite cu vie satisfacţie în rân­durile populaţiei, invederându­­se încă odată solicitudinea fa­ţă de interesele cetăţenilor şi spiritul de dreptate şi omenie, cu care sunt satisfăcute. Ele sunt de natură să întărească legăturile de dragoste şi bună înţelegere ce au caracterizat totdeauna raporturile dintre armată şi populaţiunea civilă a ţării. t Noémimé lt 19­12 pagini 3 LEI ivo г-с.OT1I­LE MEMBRILOR FAMILIEI REGALE BRITANICE Ducesa de Kent inspectând ambu­lantele Saint-Jean FOSTUL PREŞEDINTE WALDEMARAS S’A ÎNAPOIAT IN LITUANIA BERNA, 13 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei Havas transmite: Waldemaras, fost preşedinte al Li­tuaniei, a cărui şedere în ţară fu­sese interzisă, a redobândit exerci­ţiul drepturilor sale cetăţeneşti şi s’a înapoiat in Lituania. & '• -, . KAUNAS, ,14- (Rador)'.— Preşe­dintele Smetoma a promulgat un decret priin care fostul preşedinte Valdemaras, condamnat de Curtea Marţială , în­ urma loviturii • de stat din 1934, este repus în toate drep­turile sale civile, cu dreptul' de, a beneficia şi de pensia ce i se cuvine. Vechea gardă a partidului naţional-socialist, având în dreapta pe cancelarul Hitler, defilând pe stră­zile Muenchenului, spre locul întrunirii de la beră­ria Bust­erbrauekeller

Next