România - Provincie, noiembrie 1939 (Anul 2, nr. 527-541)

1939-11-16 / nr. 527

6. » Selecţionabilii . Pregătirile pentru materia cu re­prezentativa Berlinului au intrat in faza finală. Oficialitatea noastră este hotă­râtă să nu cruţe nici un efort pen­tru a cuceri o răsunătoare victorie în dauna unui adversar de ridicată clasă, care va alinia o echipă din care vor face parte şase internaţio­nali, printre care faimosul fundaş Appel, care a lăsat o impresie for­midabilă la Bucureşti, anul trecut cu ocazia jocului România-Germa­­nia. ALINIEM O ECHIPA SENZAŢIONALĂ Şansele victoriei noastre sporesc considerabil prin faptul că vom­ pu­tea alinia cu adevărat o echipă redutabilă. Regulamentul jocurilor internaţionale inter-oraşe îngăduie utilizarea chiar a jucătorilor care nu au drept de joc în echipa naţio­­nală. Această clauză ne dă dreptul de a utiliza pe Şipoş şi Harris, a căror contribuţie este dintre cele mai binevenite. A FOST ALCĂTUIT LOTUL Aseară a fost alcătuit şi lotul de jucători din rândurile cărora se va­ alcătui selecţionata Capitalei Subliniem că acest lot cuprinde tot ce este, jucător de valoare atât în­ Divizia Naţională A cât şi in dis­trict. Selecţionentul unic FRPA, d. dr. Virgil Economu are de unde să cu­leagă pentru ca să culeagă apoi roadele unei frumoase performanţe-Iată lotul : Sadovski, Ghenea, Pe­­trică Rădu­lescu, Sfera, Petrescu, Duce, Drago­mirescu, Negrescu, Len­­gheriu, Vintilă, Desime­­trovici, Răşinaru­, Drăgan, Juhasz, Luipaş, Fieraru, Beffa, Sipoş, Dană, Jonny Dumitrescul, Fabian, Bog­dan, Mih­ăilescu, Ploeştea­­nut, Hamis, Constantine­sgu, Stănescu­ - Berbeacă, Auer, Bcaraţiu, Cireş, Mo­­dela, Dunărescu, Flass­­ler, Mihăilescu Lulu, Po­peşti­ Gică, Stoian şi Ior­­dache. Eri la orele 14 precis a avut loc primul antrenament cu lotul mai sus menţionat pe terenul Venus. Ju­cătorii au trebuit să se prezinte cu echipamentul lor. Antrenamentul s-a format cu porţile închise. ввввввввввваввввввввввввш A FOST ALCĂTUIT LOTUL PENTRU MATCHUL BUCUR­EŞTI - BERLIN antrenat eri pe arena Venus laBBHasüassisaasisaasüaæssBaa. BI^BBB^a BBBBBBBBBIS B'BB­ BBBBBB! REPREZENTATIVA BERLINULUI CONSTITUIE O FORŢA In ultimul număr al vestitei re­viste germane „Der Kicker­“ una­nim apreciată pentru severitatea pe care o are faţă de manifestările footballului german, citim următoa­rele rânduri referitoare la victoria Berlinului asupa Sofi obţinută recent în capitala Germaniei: „Echipa Berlinului a furnizat un joc magnific cum nu s’a mai văzut de ani de zile. Toate comaprtimen­­tele au dat deplină satisfacţie"... „Berlinezii s’au comportat minunat. Antrenorul federal şi selecţionentul echipei, d. Herberger, poate fi mân­dru de performanţa unsprezecelui pregătit de dânsul". Pentru noi, care la sfârşitul ace­stei săptămâni avem dificila misiu­ne de a servi replica berlinezilor, a­­ceste comentarii nu trebuie decât să ne determine la o muncă mai atentă ca oricând. Prestigiul nostru este în joc şi treuie să-l apărăm cu toată ardoarea No■ BERNDT ESTE UN­ HABE ATACANT DE США INTERN­AŢIONALĂ Trei din cele patru goaluri mar­­­cate reprezentativei Sofiei, au fost opera centrului atacant Berndt, ca­re jucând pentu a 25-a oară, în e­­chipa reprezentativă a Berlinului s-a străduit şi a reuşit să fie la înăl­ţimea reputaţiei sale de „rege al shoteurilor". Faimosul Berndt a fost ales să conducă linia de atac a Berlinului și în­­ matchiul împotriva București­­lor. Astfel ca spectatorii români vor putea vedea pe unul din cei mai mari realizatori ai Germaniei în cea mai bună formă a lui. Duelul lui Berndt cu Auer sau Harnis, care probabil că vor fi se­lecţionaţi în postul corespunzător celui ocupat de faimosul jucător german promite un mare regal sportiv. BBBBBBBBF­ BB A BB In echipa Berlinului sportivii bu­­cureşteni vor revedea pe faimosul Appel, care a jucat, anul trecut, în Bucureşti la 25 Septembrie. Publi­cul nostru îşi mai aminteşte de im­presia formidabilă lăsată de acest fundaş de clasă, , care l-a depăşit chiar pe celebrul său partener Sch­­im­aus. Ultimele două matchuri între Ro­mânia şi Germania s’au terminat în favoarea oaspeţilor noştri dela 19 Noembrie, primul desfăşurat la Er­­furth şi terminat cu 4-2 în favoarea Reichului iar matchul dela Bucu­reşti s’a terminat cu 4-1 tot pentru Germania. aşi GERMANIA NU A FOST NICIODATĂ ÎNVINSA DE REPREZENTATIVA ROMÂNIEI IBBB Duminecă 12 prt. d. dr. Virgil Eco­­imi selecţionerul unic FRFA, a irbit la Brăila despre „Ce este şi om se joacă footballul" , deschi­­­nd prin aceasta ciclul de conte­­nte cu caracter sportiv, organizate­­ F. R. F. A. pentru popularizarea eului de asociaţie în centrele pro­­neiei. Conferinţa a avut loc la Teatrul omunal în prezenţa unui public umoraş şi select, în care am re- marcat pe d-nii: col. V. Atanasiu, refectul judeţului şi preşedinte de mare la F. C. Brăila, Traian Tino,­rimarul municipiului şi vice-preş d­e onoare, col. Guşi, comandantul Letii, Ghiulami la directorul B.N.R., Imandor Cerna, preş. Ligii Navale, onrad Gru­per, preş. bursei, Polidor K­hiardopol, repezentantul U. F. S.­­-ului, părintele diacon Ion Ange­­scu, preşedintele districtului de fotball, Besi, consulul Germaniei, maior Gh. Neşteanu, comandantul e­giunii de jandarmi Francisc Bar­na directorul agenţiilor unite, in­jecta Alexandru Vasile­scu, prese­­ntele F. R. S. N., St. Dumitrescu ipitanul portului, Mussu, Hagiopol, I­ghenciu, etc., etc. Luând cuvântul d. col. Tudose preşedintele FC Brăila a recoman­dat pe conferenţiar care e un inte­lectual ales şi o competenţă în ma­terie de football. Mulţumind d-lui eon Tudose pen­tru frumoasele cuvinte cu care l-a prezentat, d. dr. Virgil Economu a desvoltat subiectul conferinţei defi­nind clar şi concis „Sportul rege". In continuare, d. Economu a arătat, în aplauzele spectatorilor, că noua orânduire pusă sub egida energicu­lui preşedinte d. general Gabriel Marinesc­u este unanim apreciată de presă şi fruntaşii sportivi. La urmă d. col. Tudose a dat ci­tire următoarei telegrame de oma­giu expediată preşedintelui F.R.FA.: „Sportivii brăileni veniţi să ascul­te cu entuziasm conferinţa d-lui dr. Virgil Economu, selecţionent unic FRFA şi directorul şcoalei na­ţionale de antrenori, vă transmit omagiile lor pentru era nouă inau­­gurată cu atâta pricepere de Dom­nia Voastră precum şi pentru stră­daniile depuse pentru propăşirea sportului românesc. sss COLONEL TUDOSE DUMINECĂ LA BRĂILA, S’A INAUGURAT CICLUL CONFERINŢELOR SPORTIVE S’a trimis o telegramă de mulţumire d­­gen. Gabriel Marînescu TRIBUNALELE MILITARE CONDAMNĂRI S. I a tribunalului militar al cor­pului H armată prezidată de d. col. Pârâianu, procuror fiind d. căp. A. Munteanu a condamnat la 2 ani în­chisoare pe plutonierul Gh. Opriţă acuzat de omor. Tot secţa I, prezidată de d. col. Petraş, procuror find d. maior Crai­nic, a judecat procesul, funcţionarilor particulari Muzicalitu David şi Bal­­tag Samuel trimişi în judecată pen­tru tulburarea ordinei publice. In urma dovezilor de nevinovăţie adu­se de d. av. Bianchi, tribunalul i-a achitat.­­ Ace­aşi secţie a condamnat pe Maria Gârlan din Ialomiţa la o lună închisoare pentru aţâţare contra or­dinei. — Au mai fost condamnaţi,­ Du­mitru Simion pentru vindere de e­­fecte militare şi Calciu Ion pentru cumpărare de efecte militare,la câte 3 luni şi o zi închisoare, iar pe Lu­dovic Bosz, la 4­ luni închisoare pen­tru furt. — D. prim procuror col. Vasile Zeciu, şeful parchetului militar al c. II armată, a semnat rechizitoriul de trimitere în judecată a indivizi­lor Simion Hans Harry, Curcevski Florian, Klein Iosif, Mitelman Aron, Lesingher Harry şi Mayer Wolf, a­­cuzaţi de trecerea frauduloasă a graniţei, falsificare de paşapoarte şi complicitate. Divizia B. ARBITRII ETAPEI DE DUMINECĂ SERIA I Metrom-CAO, arb. d. Freund. F. C. Craiova—F. C. Ploeşti, arb. d. M. Niculescu. Mureşul—A. S. C., arb. d. I. Ceau­reanu. Victoria CFR. — F. C. Brăila, ar­bitru d- Gh. Buşa. F. C. Nistru—Dragoș Vodă, arb. d Fianu. SERIA H Mica—Vulturii, arb. d. I. Almaján, Sparta — Simeria, arb. d. Gher­mans, Electra—Jiul, arb. d. Szilagry. Minereul — Chinezul, arb. d. Hu­niade. tyMBiB... ... u . **P . ■ W SERIA IUI , . . . «T m&PWPdl-uL ] * W Cimentul-Victoria, arb. d. Hirsch S. S. M. R.—Stăruința, arb. d. C Rădulescu Ind. Sătmar—Oltul, arb. d. Sebe­­san. Muncitorul—Chișinău, arb. d. Ma­rin. Fr. România—Doc, arb. d. Chiti­ Gh. D. V. A.—Macabi, arb. d. Panait Popescu. Ferroemail—Turda. arb. d. Traian Lungu. Prahova—Traian. arta. d. Grecn­­lescu. GlaricC—T. Severin. arb. d SERIA IV CĂRŢI şi reviste germane Librăria germană F. ZWEliSt Strada Academiei 6, Etaj D IMPOTENŢA se tratează cu produsul hormonal străin şi l­e A­l Akk după formula Dr. Lahusen. De vânzare la Farmacii şi Dro­­guerii. Contra ramburs cutia mică Lei 350, cutia mare Lei 650 expe­diază în provincie Farmacia Dr. Const. Gud­. Bucureşti, calea Victo­riei 33 (Palatul Frascatti). Broşura lămuritoare, bogat ilustrată, expe­diază la perete în mod gratuit, în plic închis, la orice persoană adultă M­FAR, s.a.r. Serviciul C. București str. Maria Rusot­ti 47 I CHIRURGIE ESTETICA Dr. BROHOVICI Specializat la Paris - Negru Vodă 8 Telefon 3.33-27 Doctor V. RO.4CAN ASISTENT UNIVERSITAR întors din străinătate, reia consul­taţiile pentru boli interne B-dul Take Ionescu 43, Tel. 2.99.74 Cereţi la toate librăriile. TUBERCULOZA BOALĂ VINDECABILĂ de Dr. A. Şaim Medic primar de specialitate Lucrare premiată de Liga Naţională contra Tuberculozei Un volum de 120 pagini cu sfaturi pentru prevenirea şi vindecarea tuber­culozei: indicaţiuni pentru cure de aer metodele moderne de tratament etc., LEI 40 Contra-ramburs expediază autorul B-dui Maria' 62. Sărbătorirea d-lui prof. N. I. Herescu Un grup de scriitori, admiratori şi prieteni ai noului preşedinte al so­cietăţii scriitorilor români, au ho­­tărât să sărbătorească alegerea sa în cadrul unui banchet ce va avea loc ozi seara la orele 9 la Athéné Palace. Gestul acesta este semnificativ cu atât mai milt cu cât d. prof. N. I. Herescu, fost până ori secretar gene­ral al societăţii, a fost singurul care s’a ocupat în­deaproape de nevoile societăţii şi singurul care a cunos­cut şi a luat parte la durerile şi ne­voile scriitorilor. Cei cari mai doresc să ia parte se pot adresa până mâine d-lui prof. univ. Al. Marcu. Cumpăr maşină Buick (eventual altă marcă) in bună stare nu prea mult rulată. Ofertele cu preţ adresaţi sub ra­ma „Standa­rd­ Re­clame“, Calea Victoriei 2. 'й4йй1.м»й«1й>4шая1ияиеааяиааяияиниваиииддаиаиииднавдяшншадни JUSTIŢIA DESCHIDEREA SUCCESIUNII REGRETATULUI FOST PRIM-MINISTRU ARMAND CĂLINESCU Printr-o petiţie adresată d-lui prim preşedinte al Tribunalului Ilfov, d-na Adela Armand Călines­­cu a cerut să se declare deschisă succesiunea fostului prim ministru, asasinat de o bandă de ucigaşi, în împrejurările ştiute. In cerere, d-na Adela Armand Călinescu arată că în virtutea unui testament olograf găsit între scrip­tele marelui dispărut şi depus o­dată cu cererea, d-sa a rămas moş­tenitoare împreună cu fiul d-sale d. Barbu Călinescu, moştenitor sezi­­nar. La cererea d-nei Adela Armand Călinescu, d. prim-preşedinte al Tribunalului Ilfov a repartizat do­sarul format, s. I-a a tribunalului Ilfov spre a proceda conform dis­poziţiilor legii. IN MATERIE DE REABILITARE înalta Curte de Casaţie a judecat recursul d-lui Vîcîoţ Barăneanu, declarat împotriva. .deciziei S. N­ a Curţii­­de apel ..din Bucureşti. Acum, 16 ani d. Barăneanu,fusese condamnat pentru unele fapte pe­nale şi executase pedeapsa. Recent, a cerut, reabilitarea. Curtea de apel, prin decizia dată i-a respins reabi­litarea pe motiv că din faptele să­vârşite odinioară de inculpat rezul­tă, atâta perversitate,­încât indife­rent de viaţa dusă după ispăşirea pedepsei nu i se poate acorda bene­ficiul legii. înalta Curte de Casaţie a admis recursul şi a casat decizia Curţii de apel, statuând că nu interesează condiţiile de fapt şi de drept în care a fost comisă infracţiunea cu aproa­pe două decenii în urmă, ci trebuie să se aibă în vedere măsura în care pedeapsa a corectat pe om şi în ca­re faptele l-au reclasat in societate. Miercuri 15 Noembrie 1959 RADIO ROMANIA 1­2.00: Ora. Cota Dunării şi a barei Suliba. Sfaturi gospodăreşti şi igie­nice. 12.10: Concert de prânz. Orchestra Gică Ionescu-Găină: Botpuriu naţio­nal; Voci de primăvară-vals de Joh. Strauss; Barca lui Yves, de Tranchant: Vorbeşte-mi de altceva-tango de Man­fred; Proectele de Matis; Cântec in­dian din „Rose Marie", de Frimi şi Şi eu cred, de Nacion Brown; Steluţa­­romanţă de Florescu şi Sârba Iul Pom­­pieru; Romanţe şi Arii ruseşti; Arii naţionale .(pian: Const. Ionescu). RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 13.00: Ora. Radiofonice. Sport. Di­verse. 13.10: Continuarea concertului Or­chestrei Gică Ionescu-Găină; Ţie (solo vioară : Gică Ionescu-Găină) ; Serena­da ghitarei, de Const. Ionescu; In mi­ne simt­ mazurcă de Peter Kreuder; Tango de Malando; Rumba ţiganilor; Sârba din căruţă. 13.35: Muzică de operete (discuri). 14.00: Radio-jurnal. 14.20: Muzică de balet (discuri). 15­.00: Spectacole; Ştiri artistice şi culturale; Publicaţii. RADIO ROMANIA 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02 : Cronica, artistică. 10.17: Muzică de cameră: Gh. Dră­­ghici (violoncel) şi Th.Rogalski (pian): Sonata pentru violoncel şi­ pian Op. 58 de O. Siogen (in primă audiţie). 19.45: Radio-jurnal în limba ma­ghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.55 : Necesitatea poeziei, de T. Pău­­­nescu-Tomi. 20.10: Cântecele popoarelor­ germa­ne: D-ra Nelia Maria Dimitriu şi Ga­briel Năruja (voce) : Г. D-ra Nelia Maria Dimitriu: a) Da untem Im­ Thate (Jos în vale); b) S­chweeterlscn (surioară) ; c) Ein sohon braun Maiderlain (O fetiţă frumoasă brună). II. Gabriel Năruja: a) Aufenthaît ■(popas); b) Atlas. III.­­ D-ra Nelia Maria Dimitriu: a) Ich kann’s nicht fassen. (Nu ров să înţeleg) de Schumann; b) Saphische Ode (odă safică) da Brahms. IV. Gabriel Năruja: Brahms: a) An ein Bad (către un tafoolu) ; b) Dammenung senkte sich von obenf (Inserare). 20.45: Radio-jumal (I). 21.09 Istoria Dansului (I): Orchestrai Radio, dirij. de Th. Rogalski : I. Cuvânt introductiv. H. Exemplificări muzicale. 22.00: Tiana Lemnitz cântă (discuri) . Visuri și Im­peră-lieduri de Wagner. 22.10 : Radio-jurnal (II). Sport. 22.Э0:_ Corul bărbătesc А. С. T„ cond. de Radu Botez: Oratoriu da Mandicevski; cântec de leagăn, de P. Runcu; Şapte văi de Radu Botez­; Trandafir de pe răzoare de Sabin Drăgoi; Pârâiaş cu apă lină de E. Elenescu (solo: Emil Fanea) ; La col­ţul lui Vasile de Radu Botez; Inpoe­­niţă, lângă plopi de G. Danga. 22:55: Muzică variată (discuri) : Paso defole de Marquina şi Tango de Rix­­ner; Cel mai frumos cântec de Davies şi Mi-eşti atât de drag de Borchert (voce: Еща Sack) ; Melodii de Kim­­neke (pian: Peter Kreuder); Tango de Schmidseder (voce: Rosită Serrano); Destinul şi Durerea dragostei-tangouri de Bianco; Vals de Grever şi Fox de Young; Viena, oraşul visurilor mele de Sieczynski şi Bolero de Ravel. 23.45: Jurnal pentru străinătate vin limba franceză,­­germană, engleză şi italiană. Jel 16 Noembrie 1939 RADIO ROMANIA 12.00: Ora. Cota Dunării şi a barei Sulim. Sfaturi gospodăreşti şi igie­nice. 12.10: Muzică variată (discuri) . U­­vertură la „Prinţul Igor“ de Borodin (orch. sim­f. dirij. de Albert Chates); Poloneza militară de Chopin; Selec­­ţiuni din „Samson şi Dalila" de Saint- Saeps şi „Louise" de Charpentier; Se­­lecţiuni din „Miracolul11 de Humper­­dinck (orch. simf. din Londra, dirj. de Einar Nilson) ; Pustnicul de Schmatisch şi Idilă de Esslinger; Visare de seară şi Marş militar francez din „Suita al­geriană" de Saint-Saens (arch. simf. Gramofon, dirij. de Coppola). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.00: Ora. Radiofonice. Sport. Di­verse. <13.10: Muzică vocală (discuri). Me­­todie ,de Herbert şi Cântenr.:] desertului de noah­berg (voce: ru­d­xard Orooces) ; Capriciu vienez de Kreisler şi Lied de . .typinigartn.ej- Ii(voce:: • Elisabeth Schu­mann) ; Cântec din opereta „Mónikat de Doetal şi Melodie de Kollo (voce : Wilhelm Lei­seifer). 13.30: (Orchestra de salon Radio, di­rij. de Const. Bobescu; Uvertură la „Isprăvi de bandiţi" de Suppé; Pot­puriu de şlagăre de Dcetal; Andantele din Sonata H-1 pentru vioară şi pian­ de Beethoven. 14.00 : Radio jurnal. 14.20: Continuarea concertului Or­chestrei de salon Radio. Cântec indian de Rimsky Korsakov; Malaguepa de Mosszkowski; Cântec trist de Ceaikow­­ski; Diavoliţa de Lindemann; Habane­­ra de Chabrier; Potpuriu din qpereta, „Voevodul ţiganilor" de Johann Strauss. 15.00: Spectacole. Ştiri artistica şi culturale. Publicaţii. RADIO ROMANIA 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02 : Cronica ştiinţifică. 19.17: Dansuri rectii (discuri) : Me­­mier, musette, saratoanna, gavotă. Шп suita „Alcinta" de Haendel. (orch. fi­­larm. din New-York, dirij. de Mengel­­berg)­; Rondo şi Bourrée de Bach (Or­chestră simf. din Amsterdam, dirij. de Mengelberg) ; Gigă din „Suita de ba­let" de Grétry (arch. Conservatorului, dirij. die Copola), 19.30: Dansuri modere. — Sandu Fieraru şi Sergiu Radian (două piane); Eşti primul meu flirt-sh­ow de Charplin; Jeepers Creepers-fox de Warren; Dan­sul umtorelor-mică fantezie de jazz de Fieraru şi Radian; Nu mai eşti ca altădată slow de Radian; Cel mai dul­ce cântec din lume-vals-boston de Parr. Davies; Ah, ce lume-fox de Malcolm. 19.50: Radio-jurnal în limba ma­ghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20.00: Ce este o corridă? de Mihail Tican-Rumano. 20.15: Cântecele popoarelor: islave: D-na Ira Lucezarskaia şi Iov Noşca' (voce); Vizitiul de Ossipov (voce: Iov Roşea); Baical de Gartavet (voce: Iov Roşea); Privighetoarea de Glier (voce: D-na Ira Lucezarskaia) ; Cântec trist de Gurilev (voce: D-na Ira Lucezar­skaia).; Trece mândra de Vartiamov (voce: Iov Roşea); Baical de Gartavet (voce: Iov Roşea); La noi pe Uliţă de Dargomijski (voce: D-na Ira Luce­­zarskaia); Ai lului de Glinka (voce: D-na Ira Lucezarskaia); Vanca-Tanca de Dargomijski (voce: D-na Ira Luu­cezarskaia şi Iov Roşea). 20.45: Radio-jurnal (I): 21.00: Programul concertului simfo­nic­ de Em. Ciomac. 21.10: Concert simfonic al Orchestrei Filarmonica, cond. de Ionel Perlea; solist : Wilhelm Kempff . (Trans­misie de la Ateneul Român.) : Concerto grosso de Haendel. Concert pentru pian și orchestră în sol major de Beet­hoven. (solist: Wilhelm Kempff). 22 .0: Radio-jurnal (H). Sport. 22.30: Continuarea concertului sim­fonic: „Astfel grăi Zarathustra“-poem simfonic de Richard Strauss (la orgă: Johannes Stadelmann). 23.10: Muzică variată (discuri): Se­­lecţiuni de melodii de Ray Noble; Ziua şi noaptea de Porter şi La che­marea ta de Ram (voce: Frances Lan­­gford) ; Fox de Siegel şi Slowfox de Schröder; Două cântece din filmul ,o noapte de Mai" de Petre Kreuder; E cea din urmă întâlnire de Dendrino (voce : Ion Luican) ; Intermezzo de Pryor şi Piesă, caracteristică de Bratton. 23.45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană, engleză și italiană. FORMELE DE DESTITUIRE A FUNCŢIONARILOR PUBLICI D. Marius B­ărlătescu, funcţionar la administraţia financiară de în­casări şi plăţi din Slatina, jud. Olt, prin deciziunea ministerului de fi­nanţe din anul 1937 a fost îndepăr­tat din serviciu, în urma unui raport de anchetă. Ancheta punea în sarcina acestui funcţionar o serie de învinuiri în ce priveşte modul cum şi-a îndeplinit funcţiunea, delegat fiind cu opera­ţiunile împrumutului de înzestrare in anul­ 1937, la acea administraţie şi anume că ar fi subtilizat câteva declaraţiuni de depunere şi şi-ar fi însuşit­ unele Valori. Deciziunea­ s’a dat în temeiul de­cretului lege din 23 Iunie 1937. In contra acestei deciziuni d. Scărlătescu a făcut acţiune în con­tenciosul­ administrativ al Curţii, de apel din Craiova, susţinând că fiind vorba de un funcţionar public sta­bil nu putea­ fi destituit fără avizul comisiei disciplinare şi fără formele premergătoare din statutul funcţio­narilor publici. Ca­ nu, putea fi des­tituit în baza decretului lege sus a­­rătat, care se referă numai la func­ţionarii însărcinaţi cu stabilirea,­ perceperea, controlul veniturilor şi cheltuelilor statului şi că în fond afirmaţiunile din raportul de anche­tă nu corespund realităţii. Curtea de apel a respins acţiunea, înlăturând toate apărările şi în spe­cial cea care rezultă din aplicarea decretului sus arătat, în speţă fiind vorba de un, funcţionar însărcinat cu operaţiunile împrumutului de în­zestrare, ceea ce înseamnă categoric perceperea unui venit al Statului, şi că în fond ancheta a ajuns la con- Cluziunile­­de vinovăţie,­în baza pro­belor concludente din dosar. In contra acestei deciziuni d. Scărlătescu a făcut recurs, în care i­eri Curtea de Casaţie S. IV-a, sub preşedenţia d-lui P. Davidescu, s’a pronunţat, admiţând acest recurs şi trimiţând afacerea spre o nouă ju­decare. Recurentul..a fost reprezentat prin d. avocat J. Vermeulen, iar ministe­rul de Finanţe prin d. av. J. Paleo­­logu. Condamnat pentru abuz de încredere Tribunalul Ilfov S. 4 C. C. a con­damnat la două luni închisoare corecţională şi 50.000 lei despăgubiri civile pe Saul Solomon, domiciliat în prelungirea Bd. Mărăşeşti colţ cu str. Bradului, fiindcă refuzând să re­stituie un depozit de 50.000 lei dat de d. av. I. Bercuș, s’a făcut vinovat de abuz de încredere. I Dr. M. FEÏQHEL BOLI d© STOMAC, F8CAT INTESTINE HEMOROIZI Tel. 3.02.53 Cons 4—7 37. Bulevardul Carol, 37 ­ Domnii abonaţi sunt ru­gaţi, ca la orice reclamaţiune sau schimbare de adresă să bi­­nevoiască a ne trimite etiche­ta cu care primesc ziarul, iar la reînoirea abonamentului să lipească pe canonui mandatu­lui poştal, eticheta abonamen­tului expirat. i

Next