România - Provincie, ianuarie 1940 (Anul 3, nr. 573-583)
1940-01-04 / nr. 573
1 1 1940 ROMANIA No- 573 (Urmare din Dela gară s’a format un cortegiu de automobile care s-a îndreptat spre cazarma regimentului de călăraşi, în spatele căreia pe un întins platou se aflau orânduite, în formaţii de revistă, detaşamentele unităţilor din garnizoană. Cu muzica în liane se înşiruiesc pe cele trei laturi: infanteria, artileria, cavaleria, transmisiunile, marina şi hidroviaţia. Soarele se înalţă deasupra câmpului potolind, asprimea gerului. Cu toată biciuirea vântului ostaşii echipaţi ca pe câmpul de luptă sunt înâini şi voioşi. Щ mijlocul careului de trupe se află estrada regească învăluită cu covoare, iar în faţa estradei P. S. S. episcopul Gherontie al Tonusului înconjurat de preoţi în odăjdii aşteaptă să slujească rugăciunea. Baionetele sclipesc, drapelele Unităţilor îşi flutură faldurile cari mărturisesc vitejeşti isprăvi doar pagina la s me. Trompetul sună prelung onorul la Rege. Automobilul Suveranului pătrunde pe sub arcada porţii din curtea regimentului, trece printr’o alee de steaguri şi se opreşte în faţa careului de ostaşi. M. S. Regele coboră urmat de Măria Sa Marele Voevod Mihai, de suită şi de d. Gh. Tătărescu, preşedintele Consiliului de mniştri, şi strânge mâna membrilor guvernului, d. gen. Ion Ucuşu, ministrul Apărării Naţionale, d. gen. adj. Paul Teodorescu, ministrul Aerului şi Marinei, d. Victor Slăvescu, ministrul înzestrării Armatei, d. Gr. Gafencu, ministrul Afacerilor Străine, d. Al. Radian, ministrul Propagandei Naţionale şi d. Horia Grigorescu, subsecretar de Stat la ministerul de Interne, precum şi şefilor ierarhici ai armatei şi ia apoi loc pe estrada Înalţii oaspeţi pornesc in con- Deiul de maşini spre primăria municipiului. Pe întreg parcursul domnesc, mulţimea voioasă freamătă şi aclamă îndelung şi entuziast pe Suveran şi pe Moştenitorul Tronului. De oparte şi de alta a drumului, pe trotuare, la ferestre şi balcoane orăşeni şi săteni din împrejurimi întâmpină cu ovaţii puternice pe Majestatea Sa şi Măria Sa. Primăria municipiului este împodobită cu tricolor, flamuri lungi cad pe toată înălţimea edificiului, stema ţării este aşezată pe balcon. M. S. Regele şi Măria Sa Marele Corvod urmat de suită urcă scara de onoare împodobită cu culorile naţionale, plante, stemele ţării şi ecusoanele ţinutului. ASISTENŢA li sala festivă, a primăriei sunt admpraţi în aşteptarea Suveranului şi a Marelui Voievod, d. Gh. Tătărescu, preşedintele Consulului de miniştri, d-nii miniştri gen. Ion Itauşu, gen. Paul Teodorescu, Victor Slăvescu, Gr. Gafencu, Al. Raidian şi d. subsecretar de Stat Horia Grigorescu, Monseniorul Andrea Cassulo, Nunţiul Papal, Etelemul Corpului Diplomatic, demnitarii Frontului Renaşterii Naţionale, toţi şefii autorităţilor locale precum a corpul consular din Constanţa. Deasemenea au participat următorii reprezentanţi ai autorităţilor civile şi militare, din municipiul Constanţa: REPREZENTANTII AUTORITAŢILOR CIVILE General Traian Er. Grigorescu, rendent regal al ţinutului Marea; Nicolae Radulescu-Bobrogea, secretar general al ţinutului Manea; P. S. S. Episcop Gherontie, episcop al Tomi- Eului; P. S. S. Galaction Cardun, arhiereu Episcopia Toimisului; gen. Teodor Nicolau, primar al municipiului Constanţa; col. Eulg. Demeterescu, prefect al jud. Constanţa; Vasile F. Petrescu, prim-preşedinte al ICurţii de apel Constante,; Romulus Nestor, procuror general Curtea, de apel; Cicerone Rusescu, preşedinte secţia II-a (Curtea criminală); Paul Dumitrescu, preşedinte Curtesi loca® administrativă; X. Teodorescu Valaim, secretar F. R. N. al ţinutului (cat. intelectuală; I. Popeia, secre-tar F. R. N. al ţinutului, cat. aigri, cola şi muncă man.; Gh. Steţcu, secretar F. R. N. (cat. comerţ şi indus- trie; col. I. Goruneanu corn. Gărzilor F. R. N.,,ale ţinutului; locotenent- colonel I. Popescu, comandantul Gărzilor F. R. N. al municipiului Constanţa; lt- col. Muhtaza An, comandantul Gărzilor F. R. N. din jud. Constanţa; secretari F. R. N., ai jud. Constante; dr. avocat Oct. Goruneajbiu; I. Banciu; I. Funogea; Vasile Florescu, inspect. g-ral ad-tv; Cezar Leatris, insp. g-ral agricol C. Constantinescu Mirceşti, insp.. g-ral învăţământ secundar; I. Corivan, insp. g-ral învăţământ primar; dr. Mihail Isăcescu, insp. g-ral sanitar; dr. Dumitru Gavrilescu, insp. g-ral veterinar; Settan Octavian, insp. g-ral comercial; Novac Simion, insp. g-ral industrial; Petre Stegărescu, insp. g-ral al muncii; Gh. Rânzescu, insp. regional de poliţie; col. T. Meculescu, comand reg. 5 jand. Marea; ing. I. Gheorghiu, inspectoratul Ш Drumuri; ing. I. Sassu, inspector minier; ing. I. Băcanu, direcţia apelor; ing. I. Botescu, insp. g-ral silvic; ing. Edmond Agricola, inspector cadastral; ing. D. Ivancea, director regiunea IV-a silvică; Barbu Cioată, insp. Instit. Naţional al Cooperaţiei; ing. C. Avrămescu, şeful serv. technic ţinutul; Petrescu C-tin, Insp. P. T. T., Panait Altexe, inspect. financiar; I. Stepeanu Voinova, ing. agr. pl. , insp. special viticol şi hort.; Scipio Vulcan, ajutor de primar al municip. Constanţa; Traian Constantinescu ajutor primar al municipiului Constanţa; Traian Antonescu, chestor de poliţie; Gh. Coriolan, dir. al liceului de băeţi „Mircea cel Bătrân"; N. Fascu, dir. al liceului comercial de băeţi; ing. Rizescu, dir al liceului domnească. La o singură comandă drapelele cu garda lor se orânduiesc în jurul estradei. Cu accentele puternice ale rugăciunii intonate de fanfară din flancul drept, începe slujba religioasă. Comandantul trupelor d. general Schwab, comandă onorul şi prezintă raportul Suveranului, Suveranul urmat de Măria Sa Marele Voevod Mihai, de suita regală şi de d-nii prim-ministru Gh. Tătărescu, gen. Ion Ilcuşu, ministrul Apărării Naţionale, gen. Paul Teodorescu, ministrul Aerului şi Marinei, Victor Slăvescu, ministrul înzestrării Armatei, trece în revistă trupele. Uralele entuziaste ale ostaşilor I se aştern în cale. Mândria românească vibrează şi festivitatea se încheie într’o atmosferă de înălţare sufletească, pe care uralele puternice ale soldaţilor şi accentele maiestoase ale Imnului Regal o înalţă într’un imens imn de gratitudine pentru Regele părinte şi soldat industrial de băeţi; d-na N. ştefan, directoare lie. de fete „Domniţa Ileana"; d-na M. Stănescu, directoarea lie. industrial de fete; d-na Elena Balaban, directoare liceul comercial de fete; d-na Corina Bănescu, directoarea gimnaziului industr. casnic de fete; I. Ștefănesciu, dir. al gimnaziului comercial de băeți; c-dar Al. Bardescu, comandant străjeresc al ținutului; d-na M. Dumitriu-Gastano, comandantă a Legiimei de străjere; ing. M. Chiriac, directorul porturilor maritime; Ion Petru, insp. g-ral vamal; Traian Stoian, inspector vamal; c-dor Stubei Alexandru, inspector S. M. R.; lt. c-dor Niculescu Dumitru, căpitănia portului Constanța; C. Belciugan ad-tor vamal Constanța; N. L Teodorescu med. veterinar, consilier Oielia Palas, Angelo d’Argento, med. primar al jud. Constanţa; dr. I. Băditescu, med. veterinar, ali județului Constanţa; dr. A. Rădulescu, medic primar al municipiului Constanţa; dr. C. Dumitriu, insp. med. vet. al municipiului; dr. V. Vasilescu, director al spitalului comunal dr. V. stan; I. Popescu Grajdibod, ad-tor financiar încasări şi plăţi Constanţa; Frâncu Auriel, ad-tor fin. de constatare Constanţa; dr. Eugen Prutescu, direct. Camera de agricultură Constanţa; D. Taşcoviici, dir. Banca Naţională Constanţa; Emil Băloiu, şeful gării Constanţa-oraş; Droc Constantin, şeful gării maritime; Radu Constantin, dirigintele oficiului P. T. T.; Cicerone Olănescu, comand, aeroportului civil Constanţa; Gh. L. Dumitriu, preşed. Fundaţiei Regale reg. Dobrogei; N. Chirescu, avocat, preşed. Ligii Culturale Constanţa; Mulstafa Mehmet, muftiu al judeţului Constanţa; Victor Fiacescu, preş. al Federalei Constanţa; Mihail Gh.Ionescu, director ţinutul Marea, comunităţii armene; Gheorghe Zoga, preşed. comunităţii bulgare; D. Hurmuziade, preşed. comunităţii elene; Carol Hankel, preşed. comunităţii germane; Gherman Adelstein, preşed. comunităţii israelite de rit occidental; Facredin Omer, preşed. comunităţii mahomedane ; Solomon Isdrail, preşed. comunităţii israelite de rit spaniol; Preot Kreis, şeful Bisericii Catolice; Butu Aurel, deputat de Constanţa (cat. agr. şi muncă); Rizescu Dumitru, deputat de Constanţa, cat. industr. şi core.; Francisc Sachetti, deputat de Constanţa, cat. industr. şi corn.; Nicolau Gh. Vasile, deputat de Constanţa, cat. industr. şi corn.; Roşculeţ Radu, deputat de Constanţa cat. intelectuali; Huihulescu Scarlat, debutat de Constanţa, cat. intelectuali; Selim Abduladhim, deputat I Constanţa, cat. intelectuali; Dr. Boros, consul al Germaniei; Gas- Mî Maudite, consul al Franţei; tat Akton consul general al Turii; Em. Algardi, consul al Belgiei; C. Kendall,consul al Britaniei; Jean Negropontes, consul a.1 ct-x-v?— )i; T. Maicatide, consulul al Norvei; Enrico Ferrero, consul al Itai; O. de Simon, consul al Țărilor Jos; Sterie Dalia, consul al Estoîi; Stefan Beissi, consul al Sueîi; C. Constantinescu, consul al Daniei; H. C. Fairbank, consul igal Danez al Danemarcei; D. L. scaratos, consul al Portugaliei ; Jan Gh. Mavronhegalos, agent consull al Spaniei; Ștefan Buiuc, dir. ■şabinet al d-lui subsecretar de Stat Horia Grigorescu. REPREZENTANȚII AUTORITĂȚILOR MILITARE General Mihail Gheorghe, comandl, comand, reg. 34 ini.; colonel Dumitriu Adrian, comand, reg. 9 călărași; col. Dănescu p. Ioan, comand, reg. 12 roșiori; comandor Vlădescu c., Ap. Fixă Maritimă; comandor Bulbaşu Octavian, Dep. Mar. de Echipaj; col. Meruilescu Teodor, comand, reg. 5 jand. Marea; comandor Wester Herman, Flor. Hiti Ioav.; comandor Suiteu V., Ste. Tir Bombard.; lt. col. Ganea Nicolae, reg. 13 art.; Lt. col. Radu Ioan, C. R. Constanţa; lt. col. Ștefan Ioan, trib. militar; maior Gafencu Alex., spitalul militar; maior Mihăilescu Virgil, grup. 7 A. C. A.; maior Popescul Alex.; Leg. jand. județ; Med. col. Căpitanovici Mihail, șef serv. sanitar C. A.; lt. col. Georgescu Grigore, reg. 13 art.; lt. col. Ivan Nicolae, reg. 34 int.; maior Ionescu I., reg. 13 art.; maior Ghiu Ioan, reg. 13 art.; maior Nistor Valeriu, reg. 13 art.; maior Marta Mihail reg. 34 inf.; cpt. comandor Cristescu Nicolae, comand. Lit. Maritim; lt. comandor Petrovici Mihail, comand. Lit. Maritim; lt. comandor Lăzăricioicu jpcUn. vj- vvxiiiaixu., un, O.VJ-MJ- mini « lt. comandor Niculescu, comand. L. Maritim; lt. comandor Mărgineanu, comand. Lit. Maritim; maior Copăcianiui Daniil, corpul II armată; căpitan Bssciornei loan, reg. 13 art.; căp. Viintilă Vasile, reg. 34 inf.; căp. Marinescu St., reg. 12 roşiori; căp. Dumitrescu Gh., reg. 12 roşiori; căp. Popescu Vasile, spitalul militar; căp. Viişoreanu Gh., Commnduirea Pieţii; căp. Alexandrescu T. Al., corpul II armată; lt. Bledea Traian, reg. 34 inf.; căp. Marinescu Mihail, corpul II armată; căp. aviator Andronie Gh., corpul II armată; căp. Popescu D., corpul II armată; locot. Magiari loan, corpul II armată; col. Trestioreanu C., comand. Brigăzii 9 artilerie. SOSIREA M. S. REGELUI Suveranul intră în sala de onoare parcurgând distanţa până la estradă Pe un covor de purpură. Toţi cei prezenţi se înclină adânc respectuos şi întâmpină cu urale entuziaste pe Suveran şi pe Măria Sa Marele Voevod Mihai. MAJESTATEA SA REGELE CAROL AL II lea A PETRECUT ANUL NOU IN MIJLOCUL OSTAŞILOR ŞI CETĂŢENILOR LA CONSTANŢA Solemnitatea dela primăria municipiului D. prim ministru Gh. Tătărescu citindu-şi cuvântarea Dela stânga la dreapta: d. consilier regal Gh. Tătărescu, preşedintele Consiliului de miniştri, Horia Grigorescu, subsecretar de Stat la Interne, Al. Radian, ministrul Presei şi propagandei naţionale, general Ilcuşu, ministrul Apărării Naţionale, Gr. Gafencu, ministrul Afacerilor Străine şi general Paul Teodrescu, ministrul Aerului şi Marinei în timpul solemnităţii de em. Suveranul şi Marele Voevod Mihai aclamaţi de demnitarii ţării Protopopescu Nicolae, dir. de cabinet ţinutul Marea; Leon Bialian, preşed. Cuvântarea d-lui consilier regal Gh. Tătărescu, preşedintele Consiliului de miniştri SIRE. Anul acesta începe sub semnul îngrijorării. Pacea lumii a fost iarăşi tulburată şi nu este ţară, care să nu fi început să sufere din pricina urmărilor provocate de răsboiul ce însângerează iarăşi omenirea. Anul ce vine va fi un an de grele nevoi şi de neprevăzute dificultăţi şi va fi poate pentru întreaga lume, un an anunţător de prefaceri şi de noi legi de convieţuire între popoare — anul ce vine va fi un an de răscruce. Urmărind de aproape desfăşurarea evenimentelor, poporul nostru va persevera în politica sa de pace, călăuzit de acelaş spirit de concordie şi de colaborare, care a prezidat până azi toate actele sale. Vom străbate şi aceste hotărâţi a desvolta raporturile noastre de prietenie cu toate popoarele fără deosebire, în cadrul politicei de neutralitate, care a fost din nou afirmată la începutul guvernării noastre, dar în acalaş timp şi hotărîri a ne apăra, până la ultima limită a forţelor noastre, independenţa şi integritatea fruntariilor. Fruntariile acestea sunt fruntarii româneşti. Ele nu sunt impuse de capri mand. corpului I armată; general Schwaib Huigo, comandantul dnv. S-a; gen. N., Ciupercă inspector al armatei; col. Cantuniari Cristu șef destat major; contra-amiral Constan Itinesciu Al., comand. Lit. Maritim; comandor Roman August, șef de stat major; col. Râmniceanu M., co mand. Brig. Garv., col. Bezincu ,oiile forţei, ci sunt dictate de verdictul dreptăţii. La Alba lulia, la Chişinău, la Cernăuţi — HOTĂRÂRILE SOBOARELOR ISTORICE, CARE AU CONSFINŢIT UNIREA TUTUROR ROMÂNILOR, NU AU FOST ACTE DE CUCERIRE CI ACTE DE RESTITUIRE ŞI NU AU FOST ACTE DE SILNICIE CI ACTE DE DESROBIRE. Fruntariile noastre au fost trase în numele dreptăţii de voinţa celor cari, dealungul veacurilor, au păstrat neatinsă conştiinţa originei comune şi au aşteptat, din generaţie în generaţie, ceasul eliberării, înăuntrul acestor fruntarii, uniţi de veci, stăm azi sub sceptrul Majestăţii Voastre, reprezentând în mijlocul celorlalte popoare o forţă de ordine şi de propăşire şi asigurând minorităţilor conlocuitoare, un regim care le chezăşueşte păstrarea limbei, a credinţei şi a culturii lor. Conştienţi de tăria dreptului nostru, putem privi în linişte desfăşurarea evenimertelor, doritori de a contribui prin spirit de conciliere şi înţelegeri prieteneşti la aşezarea linei păci rodnice şi durabile. Vom persevera în această politică de pace şi de conciliere, după cum vom persevera în acţiunea noastră de refacere şi de consolidare internă. Guvernul Maiestăţii Voastre, lucrând în cadrul programului de consolidare şi de refacere al Frontului Renaşterii Naţionale care va călăuzi toţi paşii săi, va desăvârşi în decursul acestui an opera de reorganizare începută, intensificând acţiunea de înoire în toate domeniile şi în primul rând asigurând armatei toata mijloacele pentru împlinirea mari ei misiuni. Vom soluţiona fără întârziere problemele cuprinse în programul de lucru care a avut înalta aprobare a Majestăţii Voastre, stăruind asupra aşezării spiritu- / Continuare in pag. 5-a