România - Provincie, ianuarie 1940 (Anul 3, nr. 584-599)

1940-01-16 / nr. 584

Luni 15 Ianuarie 1940 1875 m. RADIO-ROMANIA, 150 kw. 160 kHz. 364.5 m. BUCUREŞTI, 12 kw. 823 kHz. 12.00: Ora; Cota Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10 : Muzică variată uşoară (dis­curi) ; Ploaie de aur-vals de Waldteu­­fel;­ Potpuriu de şlagăre; Pizzicato-tan­go de Koetscher; Două cântece popu­lare englezeşti (voce: Josef Kislop); Slowfox şi Fox de Fischer; Romanţă de Berchiert (voce: Erna Sack) ; Slowfox de Rose; Tahiti-vals de Poussigue şi Dacă revii-tango de Richepin (voce: Henri Poussigue) ; Slowfox de Hoff­­­­mann; Fox de La Rouca. 13.00: Ora; Radiofonice; Sport; .Di­verse. ill .10: Cântăreţi de muzică uşoară (discuri); Revino de Fragson şi Când te-am întâlnit de Brown (voce: Jea­­nette Mac Donald)­; Me od­i de Kun­­nieke şi de Fu­rst (voce: Emil Baebler) ; Melodie de Mostazo (voce: Emil Es­­trellita Castro) ; Pierdut în marele oraş de Nicolas (voce: Cântăreţul fără пите). 13.20:­­Orchestra de balalaici „Bai­­kal", cond. de Boris VU­lpe; Mazurca şi Pizzicatti de Popy; Două romanţe româneşti Potpuriu aranjat de Boris Vulpe; Două cântece napolitane;­­Un cântec popular de Varlamov; Pe o piaţă persană de Ketelbey. 14.00: Radio j­urnal. 14.20 : D-ra Ioana Radu (voce) : Cân­tece româneşti; Ma­i îmbătrânit­ supăra­rea; Coboară neică coboară; Uite dea­­lul uite via; N’am să trăesc cât pă­mântul; Foaie verde măr domnesc; La puţul cu cinci isvoare. 14.40: Vania Lefcenco (acordeon, a­­comp. la ghitară de G. Bonev) : Ma­zurcă şi polcă; Patru hore româneşti; Hora de concert şi Sârba ca la Macin. 15.00­: SPECTACOLE; ştiri artistice şi culturale; Pu­blicaţiuni. RADIO ROMANŢA 19.00: Ora; Mersul vremii. 19.02: Cronica literară. 19.17: DEBUTANŢI LA RADIO. D-na Stefania Stavri (voce) ; Vio­reaua c­e Mozart; Iubire tainică de Grieg; Câ­nd o floare se ofileşte de Le­febvre; Frunză verde iarbă neagră de Baciu; Sârba de Brăiloiu. : 19.30: I. Mărgineanu (voce) ; Arie­diot „Herodiadia" de Massenet; Monologul din ,,Prințul Igor“ de Borodin; Löwe: a) Ceasul; b) Eduard. 19.50: Radio jurnal în limba ma­ghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20.00: Curtea domnească de la Argeş de aritect Gr. lonescu. 20.15: Muzică de jazz la 2 piane — Sandu Fieraru şi Sergiu Radianu ^Ho­­ney Cile, slow de Strauss Date; fata care-mi place fox de Ra Dube ca un vis, melodie de Gordon; A trecut noaptea, slow de Fieraru ; Saint-Louis blues de Handy; Așa de albastru, boston die Brown; Mi-e dor de tăticu, fox de Porter; Dinah fox /lia A II crf-20.46: ‘Radio jurnal (I). 21.00: Concert Haydn - Mozart (disc­uri): Uvertura in stil italian de Mozart (orch. filarm. din­­Berlin, dirij. de Hans von Benda) ; Duet din ,ДЗоп Joan“ de Mozart (voce: Erna Berger și Heinrich Schliusnus) ; Simfonia No. 13 în stil major de Haydn ,orch. filarm. din Viena, dirij. de elemen® Krauss); Concert in si bemol major de Mozart (pian: Arthur Schnabel şi­­ orch. simf. din Londra, dirij. de John Barbiron­); Cor din „Greatanea" de Haydn (Corul şi orch. filiarth. din Lantifra, dirij. de Malcolm Sargent); 22.10: Radio jurnal (II); Sport. 22.30: Recital de pian — D-ra Ro­­dica Soutzo, Lili Boulanger: a) Cor­tegiu;. b) Dintr’o grădină luminoasă; Ernest Chausson: a) Sarabandă; b) Pavana; Scherzo no. 2 Chopin. 23.00: Muzică de cabaret (discuri) : Doamna un roşu de Weulbel şi Melodie de Berlin; Kiekie, vals musette de Ma- Kasbeck-Died caucazian; Două foxtro­­turi de Kreuder (voce: Rudi Goddien); Dansul picăturilor de ploaie de Evans; Ana Maria (voce: Estrellita Castro) ; Aranjuez, tango de D’Alba; Lied vienez de Goetz (voce: Martina Farrar); Tu și tu, vals de Joh. Strauss. 23.45. Jurnal pentru străinătate în limbile franceză, germană,­ engleză și italiana. 212,6 m. RADIO CHIŞINĂU 20 Kw. 14.00. Oră; Concert de prânz — Mu­zică uşoară (discuri) : Fox intermezzo de Börsc­hel; Confetti­vals musette de Pörschmann şi Clopoţel de Rossi. Spu­ne-mi o vorbă dragă de Miclescu şi As­tăzi e ziua ta de Vasilescu (voce: Ion Luican). Două foxtroturi din „Stelp­e strălucesc* de Leux; Serenadă mexica­nă de Kaschubek şi Melodie de Lu­kie­­wicz. 14.30: Radio-jurnal; închiderea emi­siunii de prânz. 211.00: Ora; Concert de violoncel— Gheorghe Cantacuzino; Adagio de Tar­tină; Siciliana de Fauré; Piesă în for­mă de habanieră de Ravel; Serenadă spaniolă de Glazunow. 2120: Muzică de cameră (discuri); Andante în fa major de Beethoven (pian: José Iturbi); Quintet al păstră­rilor de Schubert. 22­05: Radio-jurnal; închiderea emi­siunii. Marţi 16 Ianuarie 1940 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 12.0®. Ora. Cota Dunării şi a barei ifen­tină? Sffiatul-gospodăreşti şi igienice. 12.10: Minerea variată (discuri) : Uver­tură la „Pădurarii" de Joh. Strauss; Aur şi argSat-vaten­deriljehar; Duet din ,,Thais“ idié Massenet (voce: Fanny Heldy şi Marcel Journet) ; Vechiul turn şi Frumosul rosmarin de Kreisler (vi­oară: Erica Morini); Gavotă de Méhui şi Salutul dragostei de Elgar (violon­cel: Gaspar Cassado) ; Selecţiuni din opera „Cavaleria rusticană** de Mas­­s­cgni; Chopiniana de Glazunow (Orch. fil­m. din Londra dirij. de Landon Ro­nald). 13.00: Ora: Radiofonice; Sport; Di­verse. 13.10: Concert de prânz — Orchestra Victor Predescu, voce Ion Luican; Ro­manţe vechi şi noi şi arii naţionale; Vi­sul meu­ vals de Waldteufel; Păstrează­­mă doar pentru tine-vals din filmul „O noapte de pomină" şi Dă-i cu şpriţul pân’la zi­uă, de Vasilescu (voce: Ion Luican); Atenţiune veselie-potpuriu de jazz de Plessow; Ay, ay ay-serenadă de Perez şi Fascinaţie de Marchetti; Fe­licitările mele coniţă - tango de Mişu Constantinescu (voce: Ion Luican); Arii naţionale. 14.00:­­ Radio-jurnal. 14.20: Continuarea concertului or­­chestrei Victor PredescU: Pentru tine şi Valsul femeilor de Boulanger; Ţâ­­răpcuţă şi Lie, lie - cântece de Mişu­ ConstantinescU (voce: Ion Luican); My lady-wars lent şi Voila, voila-din filmul „Cei trei muşchetari" de Pokrass. Am încercat să uit­­ tango de Nello Man­­zatti şi Doi ochi al noaştri-tango de Den­­drino (voce : Ion Luican) ; Potpuriu de serenade, romanţe şi arii naţionale, a­­ranjat de Victor Pr­edescu. 15.00: Spectacole; Ştiri artistice şi culturale; Publicaţii­ de Plessow (pian: Herbert Jäger) ; „Sanda"-schiţe româneşti. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limbile franceză, germană, engleză şi italiană. . 212.6 itt. RADIQ CUISINAIT 2® Kw.­­ 14.00: Oria. Concerte de prăjire-Muzică distractivă (discuri) : Vals spaniol de Pescador; piui Madiame­ de Jary (voce: Rosita Serrante) ; Fantezie pe motive din „Wilhelm Tell" de Rossini; Doua marşuri fox de Recce; Melodii din fil­me cu Mid­key Mouse; Vals musette si Polca de Vacher. 14.30: Radio-jurnal; închiderea emi­siunii de prânz. 21.00: Ora; Concert de seară, muzică G ursa (discuri) ; O noapte pe muntee pleşuv de Mussorgsky (Orch. Colonne dirij. de Paul Parray); Cavatina din „Prinţul Igor" de Borodin (voce: Ro­­gacewsky); Carnaval rus de Seroff (voce: Teodor Şaliapin); Marea poartă a Kievului din „Tablouri dintr’o ex­poziţie" de Muissorksky-Ravel (Orches­tra­­Operei din Berlin dirij. de Alois Mellchar). 21.25: Orchestra de salon a Sindica­tului Artiştilor Instrumentişti din Chi­­şinău, cond. d­e Victor Iuşchevici; Uver­tură la „Marijana** de Wallace; In gră­dina unei mănăstiri de Ketelbey; „8 Iunie"-potpuriu de Victor Iuşchevici; preludiu de Chopin; Selecţiuni din p­­ereta „Contesa Maritza" de Kálmán, lunii. * RADIO ROMANIA 19.00: Ora; Mersul vremii. 19.02: Cronica medicală. 19.17: Oraşe spaniole în muzică (di­scuri) ; O seară la Toledo de Sichme­­ling; Sevila şi Cadiz de Albeniz; Săr­bătoare la Sevila de Albeniz (Orch. sim­f. din Filadelfia dirij. de Leopold Stokowski) ; Seară la Grenada de De­bussy (Orch. Conservatorului dirij. de Соррсйа); In grădinile Cordobei (din „Nopţi în grădiniţe Spaniei") de De Falia (Orch. simf. dir. de Coppola; la pian: Van Barentzen). 19.50: Radio-jurnal în limba ma­ghiară. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 20.00: Matematica şi viaţa, de prof. Octav Onid­escu. 2006: Concert de violoncel__George Cocea: Sonată in Mi major de Valen­tini; Aria de Caccini; intermezzo de La o ; La fântână, de Davidoff. 20.45: Radio-jurnal (I). 21.00: Orchestra Radio dirij. de Th. Rogalski, soliist Sandu Albu; Colţul co­piilor, de Debussy; Poem pentru vioa­ră şi orchestră, de Chausson (solist: Sandu Albu); Preludiile-poem simfonic de Liszt; Introducere şi rondo capri­­fcioso, de Saint-Saëns (vioara: sandu Albu) ; Dans piemontez de Sinigalia. 22.10: Radio-jurnal (II); Sport. 22.30: Muzică variată uşoară (di­scuri) ; Serenadă napolitană de Winkler şi Melodie de Ibanez (pian: Peter Kreu­der) ; Lied de Arnold (voce: Wil­ly Schneider) ; Melodie de Strecker şi Titertia-vals de Radies; Visuri şi Iluzii de copii-intermedii de Rixner; Adio Venezia de Schmidseden şi Cântăreţul de stradă din Neapole, de Winkter (vo­ce: Eric Helgar); Cântec de pe Rin de Lindemann şi Frumoasa morăriţă de Struibe; Polca de Freundorfer; Me­odie de Candel şi Melodie de Verger (voce: Lys Gauty) ; Selecţiuni de valsuri de Kem­lbach; Slowfox­­de Gabriel şi Vale lent de Richarta; Potpuriu de melodii suveran la REUNITIIN GUTA AMBALAR­E:1A4,142TABLETE Dr. H. MARTIN BOALE SUFLETESTI (Psihonevroze) NEVROZA SEXUALA Psiho-Fizioterapie Consult S-l 1 2-7. Telelő" i *i* B-dul Elisabeta 3 A Cum se prezintă din judeţul Sibiu 0 scurtă privire asupra situaţiei anului 1939 SIBIU, 13. — Făcând o scurtă privire asupra situaţiei învăţămân­tului primar din judeţul Sibiu, pe anul 1939, ea se prezintă în modul următor: Acest judeţ cuprinde 89 comune cu o suprafaţă de 3531 km. P- Şi o populaţie de 194.619 locuitori. Populaţia, după naţionalitate, se împarte astfel: 120.738 români, 56.999 saşi 9085 unguri, 1400 evrei, 569 ruşi, 76 sârbi, 111 bulgari, 20 turci, 40 u­­crainieni, şi 5581 ale naţionalităţi. RATE ASUPRA RECENSĂMÂNTU­LUI COPIILOR DE ŞCOALA De la 5-7 ani: 3454 băeţi şi 3345 fete în total 6799; dela 7-16 ani: 16.557 băeţi şi 15.497 fete; în total 32054; delà 16-18 ani 1298 băeţi şi 839 fete, în total 2137. Total general: 21.309 băeţi; 19.681 fete, cari fac tocmai 40.930. CATE şcoli funcţionează In judeţ funcţionează: 49 şcoli de copii mici de stat cu 49 edificii, 66 săli de clasă şi 58 posturi de condu­­cât­oare Din acestea 40, câte un post, şi 9 cu câte 20 posturi; 11 şcoli de copii mici confesionale minoritare; 106 şcoli primare de stat cu 119 edificii şi 398 posturi; 42 şcoli primare e­­vanghelice luterane, 3 reformate, 4 romano-italice şi 1 israelită. Corpul didactic s-a prezentat­­ ast­fel: 99 învăţători de gr. I; 57 de gr. II; 205 definitivi şi 44 cu titlu pro­vizoriu. Din totalul de 400 posturi la şco­lile primare de stat, 2 posturi, au fost trecute la inspectoratul şcolar primar judeţean, din lipsă de popu­laţie şcolară. La şcoala de copii mici au fost: 4 conducătoare de gr. I.; 12 de gr. I; 38 definitive şi 4 cu titlu provi­zoriu. Totalul posturilor: 548 cu salar bugetar de lei 25.538.800. FRECVENŢA ELEVILOR Media frecvenţei la şcoala pri­mară de stat: 9990; la şcoala de co­pii mici de stat, 9690 şi la şcoala confesională minoritară, media a fost de 7190. Cursul supra­primar şi de adulţi a funcţionat la toate şcolile de Stat din judeţ, cu excepţia a trei şcoli din Sibiu, şi chiar şi la şcolile con­fesionale minoritare. ANEXELE ŞCOLII Judeţul nostru în această privinţă s’a prezentat foarte bine, în raport cu alte adeţe din regiunea sud ar­deleană, şi anume: 86 gradini şco­lare, dintre cari 67 au fost raclate sistematic. Apoi:1­56 terenuri şcolare.­ Ateliere: 30 de ţesâtorie, 84 lemnă­rie (tâmplărie), 3 croitorie­, îrn total 117, conduse de maeştri şi maestre calificate. Cantine şcolare 109, în care au luat regulat masa 2505 elevi, cu cheltueli totale de 623.247 lei. Farmacii şcolare: în număr de 73; cooperative şcolare: 65, cu un capi­tal de 131.527 lei şi cu un profit de 48.403 lei. Economii la C. E. C. au 41 şcoli în sumă de lei 93.577; muzee sociolo­gice: au fost pe lângă 22 şcoli; mu­zee cu material didactic: pe lângă 104 şcoli de stat şi 21 confesionale; biblioteci: 97 la şcolile de stat cu 52.840 cărţi şi cu 11.737 cititori pe an, iar la şcolile confesionale: 47 cu 33.254 volume. ACTIVITATEA ORGANELOR DE CONTROL O frumoasă activitate au detrus în cursul anului 1939 organele de control în frunte cu d. insp. Ioan Burduceia şi subinsp. Bratu, cari au făcut peste 500 de inspecţii la şcolile primare din judeţ, dând peste tot în­drumări folositoare corpului didac­tic primar. In urma instrucţiunilor date, s’au întocmit de învăţători peste 50 de monografii privitoare la şcoli şi comune. Aceste rezultate obţinute pe te­renul şcolar primar din judeţul nos­tru, merită toată lauda­ primar Garda Naţională din Maramureş în ajutorul concentraţilor SIGHET. 13. — Garda Naţională din judeţul nostru de sub conduce­rea neobositului comandant cpt. Ion Buna depune o mare activitate în toate domeniile. Datorită d-lui co­mandant Ion Buna, au fost desco­periţi, judecaţi şi amendaţi nume­roşi samsari cari îşi băteau joc de populaţia consumatoare. Cu ocazia sărbătorilor, tot Gărzii Naţională i se datorează, multe da­ruri (ciorapi, mănuşi, etc.),­cari au fost distribuite soldaţilor şi fami­liilor celor concentraţi. In seara zilei de 6 ianuarie crt., Garda Naţională F. R. N. Borşa sub patronajul d-nei şi d-lui cpt. BUna Ion, comandantul Gărzii Naţionale F. R. N. al judeţului Maramureş, a aranjat „Un teatru urmat de dans“ în localul şcoalei primare Borşa- Centru. acestui teatru a fost dată familiilor celor concentraţi. - - ■ - 1: Dos. No. 1171/938 Tribunalul judeţului Vâlcea S. l­a EXTRACT PUBLICAŢIE de VANZARE AFIPT No. 13284 din 30 Noimbrie 1939 Se vinde prin licitaţiune publică în pretoriul Tribunalului Vâlcea secţia I din oraşul Râmnicu-Vâlcea, bulevardul Tudor Vladimirescu Nr. 76, în ziua de 23 Ianuarie 1940, orele 13, la stăruinţa creditoarei Banca Naţională a R-ef ag. R.­Valcea, a­­verea imobilă mai jos descrisă a de­bitorului Avram D. Pica, din comu­na Băile Govora, jud. Vâlcea, ac­tualmente decedat şi reprezentat prin moştenitorii săi Ilie şi Elena Ilie Avram Pica, ambii minori re­prezentat prin­tie Diţoiu, din co­muna B. Govora, în calitate de tu­tore, pentru despăgubirea creditoa­rei Banca Naţională a României A­genţ­ia Râmnicu-Vâlcea, de suma de lei 54.116, sumă rămasă de plată după facerea reducerii conform le­gei conversiunei din 7 Aprilie 1934, plus dobânzile de 3% socotite dela 7 Aprilie 1934, şi până la achitarea sumei ce are a primi în baza cer­tificatului eliberat de Tribunalul Vâlcea, Secţia I-a, Nr. 6653/938 şi învestit cu titlul executoriu cu Nr. 36/938 de acelaş tribunal, în plus timbrele şi taxele până în prezent cum şi taxele vânzării şi înserării. Averea imobilă ce urmează a se vinde prin licitaţiune publică este următoarea : 1. Una bucată pământ loc de casă în suprafaţă de 600—700 metri pă­traţi situată în comuna urbană Băile Govora, strada Eroilor Nr. 11, plasa Cozia şi plasa Râmnicu, jud. Vâlcea, închisă şi despărţită pe mij­loc cu gard de ulucă, vecină la ră­sărit cu strada Eroilor, la Apus cu Ana C. Popa şi David Niculescu, la M. N. cu David Niculescu şi la M-Zl cu Moise Miscovici, împreună cu ur­mătoarele construcţiuni aflate pe a­­c­est loc şi anume: Una casă de zid acoperita cu şiţă compusă din şase camere şi sală la parter şi una ca­meră subsol, toate pardosite cu scân­duri, având instalaţie de lumină e­­lectrică în c­asă şi instalaţie de apă însă întreruptă din cauza neplăţii taxelor legale. In curte una bucă­tărie de scânduri acoperită cu, şiţă. Ca mobilier care ar servi pentru camerile ce se închiriază, la vizita­tori în timpul sezonului de băi şi care pot fi socotite ca imobile prin destinaţie menţionăm pe cele urmă­toare: Două paturi de fier în vergele groase cu somiere de fier vopsite alb, două saltele de paie, trei mese de lemn şi şase scaune cu spate, cinci perne mici umplute , cu paie, două lavoare de lem­n simple, două oglinzi cu rame de lemn cu 0,49/0,50 metri şi patru citere de lemn pentru perete. Camere d’*-'*-» anus din imobilul de mai sus se deţine ca uzufruc-­­­tară de către Elena Irina Luca Ro­­gojinoiu, fostă soția defunctului A­­vram Pica,­n baza actului de do­nație înscris la Nr. 6789/924 și aut. de jud. Oc. Mari Nr. 420/24. Licitaia acestui imobil vă începe de la sum­a de lei 108.000, adică surm­a de lei 120.000 redusă cu 10% conform legei executării silite. 2) Una bucată de pământ în su­prafaţă de 3000 m. p. din cei 7000 metri­ pătraţi hurnită­­la Zăvoi cu ogradă de pruni şi pomi roditori, iar partea despre apus cu puţină pă­dure şi salcâmi vecină la răsărit cu Ioana­ Dumitru R. Budeanu, la apus cu Ion Chituc, la M- Noapte... cu Ion Chituc şi Iosif Rogojinoiu, la M. Zi cu Marin David Niculescu. Pe acest loc se află construită în partea des­pre apus o clădire de bârne şi de zid acoperită ,cu şiţă cu două des­părţituri, una­ servind­­ de locuinţă, şi alta ca magazie. Un fanar pe furci de lemn acoperit cu şiţă sub care este construită o încăpere de cărămidă precum şi un coteţ de pă­sări. Din această bucată de pământ partea despre M. Noapte în supra­faţă de patru mii metri pătraţi pe care sunt construite clădirile de mai sus, se deţin în prezent de că­tre fosta soţie a debitorului Elena Irina Luca Rogojinoiu, în baza tes­tamentului autentificat la Nr. 228/ 933. Licitaţia părţii despre M. Zi a­­dică a restului de 3000 m. p. ce se vinde din întreaga bucată de 7000 m. p. şi anume: partea despre M. Zi va începe de la suma de lei 6750 a­­dică de 7500 redusă cu 10% conform legei executărilor silite. 3) Una bu­cată de pământ în suprafaţă de­­n hectar loc arabil situat la Stocşor, vecină la răsărit şi M. Noapte cu pădurea Statului, la apus cu Petre D. Chituc şi la M. Zi cu şoseaua ju­deţeană. Din această bucată de pă­mânt suprafaţa de 2500 metri pă­traţi se deţine personal de Elena Irina Luca Rogojinoiu, fosta soţie a debitorului în baza actului de do­naţie trascris, la Nr. 6789/924 şi anu­me partea despre răsărit M. Zi, deci Se scoate în vânzare numai partea dinspre apus­ M, noapte, în supra­faţă de 2500 m. p. Licitaţia acestui imobil adică numai 2500 metri pă­traţi va începe de la suma de lei 3375 adică suma de 3750 lei, redusă cu 10% conform şi legei executărilor si­lite din 5 August 1938. Ambele aceste bucăţi de pământ sunt situate în comuna­ B. Govora, plasa Râmnicul jud. Vâlcea. Prim Preşedinte, Indescifrabil Şef Portărel, Indescifrabil t 16. L 1940 ROMANIA No. 584 SFINŢIREA BISERICII ORTODOXE DIN COMUNA AŞTILEU ORADEA, 13. — Duminecă s’a des­făşurat în comuna Aştileu, din pla­sa Aleşd, o înălţătoare solemnitate, in cadrele căreia s’a făcut sfinţirea bisericii ortodoxe din această co­mună, zidită în vara anului trecut prin strădaniile şi munca neobosită a vrednicului şi veneratului paroh local, P. C. Sa Petre Lascu, a cărui hărnicie­­românească şi creştinească a fost răsplătită cu acest prilej de Prea Sfinţitul Episcop Nicolae Po­­povici, prin înălţarea la treapta de protopop onorar. Se cuvine­ să încrestăm aici fap­tul vrednic de laudă şi al altor rea­lizări de aceeaş natură, pe care pă­rintele Petre Lascu le-a înfăptuit mai de mult în diferite sate ale Bi­horului, pe­ unde soarta i-a purtat paşii misiunii şi zelului său con­structiv. In această muncă titanică, depusă fără trâmbiţe şi fără surle, a avut parte de o vrednică şi tot a­­tât de inimoasă colaboratoare, în persoana d-nei preotese Rozalia Lascu, care­ a lucrat cot la cot şi în calitate de învăţătoare, a crescut milite, gettetotii în spiritul credin­ţei strămoşeşti şi al culturii noastre naţionale. PRIMIREA P. S. SALE NICOLAE POPOVICI Sfinţirea bisericii din Aştileu, fiind făcută de însuşi P. S. S. dr. Nicolae Popovici, episco­pul ortodox al Orăzii, numeroşi intelectuali din Oradea şi mai ales din plasa Aleşd, în fruntea mulţimilor de români din pa­rtea locului, au i­eşit în în­tâmpinarea înaltului eraric în gară Aleşd. Am remarcat între cei pre­zenţi aici ca şi­ la celelalte solem­nităţi ce er au desfăşurat în cuprin­sul comunei Aştileu, la biserica şi la şcoala, ipe următorii d-ni:­­dr. Ioan Dop cu d-na, pretorul plasei Aleşd; P. C. S. Alexandru Drimba, iproto­­popul tract­ului Aleşd; Petre Nica cu d-na, şef judecător la Aleşd; dr. Teodor Stanca, medic­ de circum­scripţie Aleşd; dr. Augustin Buta­­riu cu d-t­a, medic veterinar Aleşd; dr. Vaier Pintea cu d-na şi d-ra, me­dic Timişoara; dr. Teodor Dejeu, medic Timişoara; dr. Nicolae Peja cu d-na, advocat Oradea; dr. Octa­­vian Lascu cu d-n­a, advocat Ora­dea; dr. Adalbert Halmajer, consi­lier de curte pensionat; Romulus Vulcan cu d-na, prim-notar Aleşd; dr. Herman Goldner, fabricant Aş­tileu, inginer Goldner, Oradea; It. Horaţiu Banu din Bucureşti; d-na Gabriela lt. Rusănescu din Corabia; d-ra Zoita Vasilescu din Corabia; d-na dr. Ioan Voştinariu, născută Putici, din Oradea; Ioan Nicuţa, in­giner agronom Aleşd; d-na Olga Ra­­neti, Aleşd; Ovidiu Vlaga cu d-na, şef de gară Aleşd; dr. Adalbert Hal­majer junior,­ advocat Aleşd; Şte­fan Toia, impiegat/G. F. R. Aleşd; Ionescu-Piteşti, impiegat G. F. R. Aleşd; Ioan Radu cu d-na, şeful haltei Aştileu; Vasile Moşorca cu d-na; Sevea Lascu, advocat Oradea; Gavril Meşter cu d-na, învăţător di­rector în Aştileu; Petre Iegaru cu d-na, notar în Borod; Vasile Purcil cu d-na, notar hi Vad­ ; Eugen Che­­rejiu cu d-na, notar în Lugaşul de jos; Petre Negru, notar în Beznea; Bujor Drimba, notar în Beznea; Eu­gen Drimba cu d-na,...director-învă­­ţător în Lugaşul de jos; Grigore Darie cu d-na, director-învăţător în Luncşoara, etc. P. S. S. Nicolae Popovici a venit însoţit de d. col. Dumitru Georges­­cu, fost prefect al Bihorului şi ac­tual prefect de Maramureş, P. C. S. Zaharia Moga, consilier eparhial, P. C. S. Ioan Bruţianu, consilier eparhial şi părintele diacon şi pro­fesor Cornel Moga. In gara Aleşd, Prea Sfinţitul a fost salutat cu multă căldură de d. dr. Ioan Pop, pretorul plasei, care a tălmăcit bucuria credincioşilor pentru vizita şi grija pe care le-o poartă înaltul erarh şi a subliniat importanţa creştinească şi româ­nească a înfăptuirii din Aştileu. La mijlocul drumului dintre gara­ Aleşd şi comuna Aştileu cortegiul în frunte cu P. S. S. Episcopul Ni­­colae a fost întâmpinat de un nu­meros grup de falnici călăreţi, sub conducerea săteanului Petre Blaga, care au însoţit pe înalţii oaspeţi pâ­nă în sat. La poarta triumfală cortegiul a fost întâmpinat de tineretul premi­­litar într’o­ ţinută, cu adevărat, ostă­­şească şi de multă lume din loc­ui din satele învecinate. Aici a vorbit P. C. S. Alexandru Drimba, protopopul tractului Aleşd, care a mulţumit Prea Sfinţitului pentru oboseala de a se deplasa în mijlocul credincioşilor din Aştileu,­ pentru a le consacra biserica, şi ast­fel cu un ceas mai de­vreme să le­ prilejuiască bucuria cea mare de ar avea unde să se roage şi să mulţui­mească Cerului pentru izbânda cu­ care l-a învrednicit. Prea Sfinţitul Nicolae şi-a expri­i­mat sentimentul bucuriei, cu care a­ venit să sfinţească prima biserică nouă din plasa Aleşd, maniifestân­­du-şi nădejdea că acest exemplu de început va fi urmat şi de alţii. In faţa bisericii, parohul local Pe-»­tre Lascu, înconjurat de preoţii:­ Tereriţiu Popa din Ţeţchea, Aurel Puticiu din Peştiş, Ştefan Popa din­ Ortiteag şi Leontin Boţoc din Josani Butani Măgeşti, a prezentat Preaf Sfinţitului sfânta evanghelie şi ai făcut un amănunţit bilanţ al efort­­urilor care s’au depus pentru zidii­rea bisericii, mulţumind tuturor cei­lor ce i-au dat concursul pentru du­cerea la bun sfârşit a acestei opere. Am mulţumit apoi în mod deosebit Prea Sfinţitului Nicolae şi d-lui co­lonel Dumitru Georgescu, care pe­ vremea când era prefectul Bihoru­lui, a acordat din partea judeţului 1­0 importantă sumă de bani pentru­ construirea bisericii din Aştileu. P­­JS... S. Nicolae a relevat merite­le jdf­ntelui Lascu, cum nu s’a lă­sat copleşit de greutăţile multe ce i­­ se puneau în cale, ci a perseverat să muncească până la­­reuşita de­plină. După slujba religioasă de sfinţire­ a bisericii care a durat până la oră 2 şi după frumoasa şi înălţătoareă predică a P. S. Sale Nicolae Po­povici, care a făcut o strălucită sin­teză a marilor virtuţi creştineşti cu­ care a fost dotat Sfântul Ioan Bote­zătorul şi al cărui exemplu de viaţă curată l-a oferit mulţimii credincio­şilor pentru a fi urmat, oaspeţii şi intelectualii au mers la şcoala pri­mară, unde au fost întâmpinaţi de­ premilitari­­şi de străjeri, în frunte­ cu d. Gavril Meşter, directorul şco­lii şi comandantul premilitarilor şi al strajerilor, care în cuvinte pline­ de însufleţire patriotică a exprimat dragostea şi devotamentul faţă de Prea Sfinţitul Nicolae, faţă de Bise­rică, de Neam, de Ţară şi de M. S­­Regele Carol II. P. S. S. Nicolae i-a mulţumit pen­tru cuvintele calde de dragoste şi a­ adresat frumoase îndemnuri de iu­bire creştinească, de iubire de neam­ şi ţară şi de acceptarea jertfei su­preme pentru păstrarea intactă a patrimoniului naţional. Biserica ortodoxă română din comu­na Aştileu judeţi-ч Bihor S. S. Păr. Petru­ Lascu сот. Aştileu jud. Bihor . Dimpotrivă , e o prostie. Căci nu foloseşte la nimic. Durerile slăbesc puterea noastră de rezis­tenţă, distrug dorul nostru de viaţă şi consumă întreg orga­nismul nostru. Aşa se explică imensa popularitate , care se bucură, în lumea întreagă, un remediu care are meritul să înlătu­re orice suferinţă, în câteva clipe. ALGOCRATINE vindecă guta şi ischias, reuma­tismul şi nevralgiile, durerile de cap şi de dinţi, durerile mens­truale. Algocratine combate, şi vindecă, cruţă şi însănătoşeşte. La farmacii drogueri*, ‘ se suporti, la infinit durerea.

Next