România - Capitala, februarie 1940 (Anul 3, nr. 601-615)
1940-02-01 / nr. 601
TELEFOANE: Direcţia 5.57.85. Secretariatul 4.53.09 Redacţia 5.57.76. Provincia interurban 41. Administraţia 5.57.77 Serviciu Publicităţii 4.89.05 BIROURILE tipsi iwSii** Calea Vîctorîei 50 Directia si Redacţia: Scara B Et. Administraţia: Scara C. Et. * Chemare la om în că degra► dantul spectacol al speл culei ilicite nu poate fi tăgăduit. Plaga aceasta s’a întins zi de zi, cuprinzând aproape toate ramurile comerţului nostru. Fiecare cetăţean se loveşte de nemăsurata foame de câştig a vânzătorilor, atunci când măruntele nevoi cotidiane ii duc într’o prăvălie sau alta. Energicele măsuri ce se iau de organele autoritare deşi aplicate cu toată promptitudinea şi asprimea nu ajung totuşi pentru a înfrâna valul exploatării neîngăduite. Problema aceasta pe lângă aspectul ei teoretic mai are şi unul, căruia i-am zice, elementar uman. Sbuciumul vremurilor prin care trecem impune tuturora privaţiuni şi jertfe pe măsura Puterilor respective. Am văzut cum a înţeles ţara să răspundă, printr’o vibrantă unanimitate de conştiinţă, împrumutului de înzestrare al armatei. Am văzut faptele de abnegaţie splendidă de care au dat dovadă unii dintre noi, trimiţând soldaţilor de pe zonă prinosul sau întregul muncii lor de o viaţă. Vedem şi simţim de asemenea, duhul păcii şi al unirii sufleteşti care domneşte în ţară, sub înfăţişarea unei hotărâte încrederi în faţa oricărei primejdii ni-ar veni. Dar cu o sinceră tristeţe constatăm că spre deosebire de aceste înalte exemple morale — în care se răsfrâng cele mai vrednice virtuţi ale neamului — există şi oribilul fenomen al speculei. Citim cu durere că autorităţile sunt obligate să pedepsească pe contravenienţii la legea în vigoare. Tocmai acuma când naţiunea are nevoie de o nesfărmată solidaritate etică, tocmai acuma când raporturi de desăvârşită omenie ar trebui ără îndoială să ne strângă pe toţi laolaltă, câţiva râvnitori la rodul trudei altora, ţin să stingherească însăşi porunca sufletească a cinstei. Ni-am putea oare să facem ceva mai potrivit decât să îndreptăm cuvântul nostru de chemare înspre toţi aceia care continuă să săvârşească abuzuri, sfătuindu-i să coboare o clipă în adâncul inimii lor şi ,să se întrebe dacă nu trebue să pună mai presus comandamentele obşteşti decât nesăţioasa lor foame de bani?! Să-şi deschidă ochii mari în juru-le şi să-şi plece urechea la glasul de durere al marei mulţimi româneşti, să vadă ordinea morală a ţării şi să audă vocea tainică a omeniei... A te bucura astăzi de banul muncit până la istovire al cetăţeanului este o neiertată greşală. A vrea să strângi averi, prin spoliere revoltătoare, în vreme ce tinereţa neamului păzeşte fruntariile Patriei, e o trădare. Mulţimea aceasta românească — atât de adânc aşezată pe temelia cinstei ei tradiţionale, — va şti şi de astă dată să dea tot concursul, aparatului de Stat care năzuieşte la restabilirea condiţiilor normale de viaţă economică. Ea o va face cu tristeţea de a fi silită să pedepsească sever pe vinovaţi dar şi cu dârzenia nestrămutată a credinţei că ţara nu poate fi lăsată la bunul plac al exploatatorilor. Am vrea ca cei ce nu şi-au înfrânat încă dorinţele de necruţător câştig, în paguba obştească, să şi le înfrâneze măcar acum, în ceasul al unsprezecelea. Ar fi o profundă mulţumire pentru toţi. Dar dacă totuşi vor stărui în mârşava lor năzuinţă, nici o sancţiune nu va fi 13 prea aspră. IU o iertare Şi nici Posibilă. Harta operaţiilor ruso-finlandeze cu poziţiile exacte ale celor două armate ARTILERIA GERMANĂ artiterist german manevrând un tun de mare calibru „undeva’ ' - Irantul.ne Vest• Ultima toaletă a unui mare tun de coastă francez Cuvântarea Cancelarului Hitler adresată poporului german BERLIN, 30 (Rador)___Agenţia DNR transmite: Imediat după ora 20, Fuehrerul a început cuvântarea sa adresată poporului german, spunând între altele următoarele: Se proclamă ţeluri de război admirabile. in special englezii sunt acei cari proclamă asemenea ţeluri, căci ei au experienţa lor, deoarece Anglia, din toate popoarele de pe lume, a purtat cel mai mare număr de războaie. Aceste ţeluri de război preconizează o nouă Europă, plină de drepatate, care să facă inutile toate înarmările. O asemenea dezarmare ar aduce apoi cu sine o prosperitate economică. La rândul ei, prosperitatea ar aduce desvoltarea culturii. Intr’un cuvânt, epoca de aur se apropie. Din nefericire, ni s’a mai înfăţişat încă odată această epocă de aur în termeni asemănători. Dealtfel, aceiaşi oameni cari ne-au descris-o in trecut ne-o prezintă şi azi. Toate acestea au fost promise în general, încă din 1918. Atunci ţelul de război al englezilor era tot o nouă Europă, o nouă dreptate, care urma să aibă drept element esenţial dreptul popoarelor de a dispune de propria lor soartă. Şi atunci s’a promis tot o dreptate care să facă inutilă înarmarea. Deaceea, încă de Pe atunci se ivise programul dezarmării, şi anume al dezarmării tuturor. Şi pentru a face această dezarmare mai eficace, ea ar fi urmat să fie încoronată de o Societate a Naţiunilor dezarmate, care de data aceasta ar fi hotărâte să lichideze toate diferendele, aşa cum se obişnueşte în democraţie, prin întrebări libere şi răspunsuri, şi, în orice caz, să nu mai tragă cu armele. Ceea ce s’a întâmplat, am văzut. Fără a se ţine seamă de dreptul popoarelor de a dispune de ele însele s’a ciopârţit Europa, s’au desmembrat marile state, s’au strivit popoarele şi s’a luat dreptul naţiunilor, după ce în prealabil li se luase orice posibilitate de apărare. Nu s’a mai vorbit de dezarmare, ci s’a continuat cu înarmarea, litigiile nu au fost reglementate prin bună înţelegere, ci statele înarmate In această epocă s’a ivit mişcarea naţional-socialistă. In locul speranţei zadarnice, noi ne-am îndreptat nădejdea spre singurul ajutor ce există în lume, spre ajutorul dat de propria, noastră forţă. In acest fel, ne-am început activitatea şi am văzut ridicarea în interior a Germaniei. Cu toate că nu era vorba decât de o reformă exclusiv germană, ne-am atras imediat ura celorlalţi. Şi pentru că ştiam acest lucru, am început, odată cu ridicarea internă, cu mobilizarea forţei germane. Cunoaşteţi evenimentele. Am introdus in 1935 serviciul militar obligator. Am ordonat în 1936 ocuparea Renaniei. In 1937 a început planul de patru ani. In 1938 au fost eliberate Austria şi regiunea sudeţilor. щ 1939 ani au continuat să facă războiţii ca înainte. Numai statele dezarmate nu aveau posibilitatea să reacţioneze la violenţele statelor înarmate. In locul bunei stări economice, un sistem nebunesc de reparaţii a adus cu sine mizeria economică nu numai a învinşilor, dar şi a învingătorilor. Religia a trecut complet pe plan secundar. Nici cultura nu a fost favorizată. Cât de chinuită a fost Germania! Ne amintim şi azi de dezastrul din 1918, de tragedia din 1919 şi de toţi acei ani ai disperării. In cursul întregei aceste perioade, Germania democratică s’a rugat în zadar, a protestat în zadar. început să apărăm Reichul contra acelora cari între timp se demais■ caseră. Se spune adesea că ar fi trebui să negociem. Dar nu am propus eu, și nu odată, lumii să negocieze asupra revendicărilor coloniale ale Germaniei? Și ni s’a dat măcar vreodată vreun răspuns? In afară de un, NU, în afară de un refuz, nu s’a făcut decât să se deslănţue o nouă campanie antigermană. Nu. Anglia şi Franţa, sau cel puţin clasele conducătoare din aceste ţări, erau hotărâte să reia lupte din momentul în care Reichul începea să se refacă. Ele au voit acest lucru. Anglia urmărete de trei sute de ani să împiedece o adevărată consolidare a Europei. Tot aşa Franţa a căutat de secole să împiedece o consolidare a Germaniei. Dacă acura, un Chamberlain se ridică ca un propovăduitor şi anunţă lumii cucernicele sale ţeluri de război, nu mă pot împiedeca să nu spun „Propria voastră istorie spune altminteri, d-le Chamberlain. De trei sute de ani, oamenii dv. de stat au vorbit totdeauna la începutul unui război aşa cum vorbeşti ăsta astăzi d-le Chamberlain. Aţi pretins totdeauna că luptaţi pentru Dumnezeu şi pentru religie. Dar în trei sute de ani, v-aţi cucerit aproape 40.000.000 de km. pătraţi de pesuprafaţa pământului. Evident, Anglia nu voia nici măcar să figureze singură ca împărţitoare n dreptăţi. Privire in trecut DESMINTIREA UNOR SVONURI FANTEZISTE Nu se introduc cartele alim Precizarea ministerului Economiei Naţionale In legătură cu svonurile cari au circulat în ultima vreme, că s’ar preconiza introducerea unor Icartele alimentare pentru populaţia civilă) miniszterul Economiei Naţionale desminte categoric asemenea svonur! fantezista* ' Continuarem pag. 15-a Pasagiu! Victoria CANCELARUL HITLER A ROSTIT UN MARE DISCURS NO CARE A RĂSPUNS OLOS CHURCHILL La Paris, DISCURSUL D-LUS DALADIER A FĂCUT O VIE IMPRESIE IN TOATE CERCURILE in aer si pe apă. CELE MAI VIOLENTE ATACURI AERIENE GERMANE AU AVUT LOC LUNI ŞI MARTI PE MAREA NORDULUI Pe frontul de Vest: FOC VIU DE ARTILERIE PE FRONTUL DINTRE VOSGI SI RHIN In aer, dincolo de front NUMEROASE SBORURI ALE AVIAŢIEI GERMANE DEASUPRA ANGLIEI, LUXEMBURGULUI ŞI OLANDEI Pe frontul de Nord, AVIAŢIA SOVIETICA A AVUT O INTENSA ACTIVITATE