România - Capitala, februarie 1940 (Anul 3, nr. 601-615)

1940-02-15 / nr. 615

r Buletinul Institutului Metropolele Central IX ROMÂNIA LA ORA 12 In penultimele 24 ore, timpul a fost variabil, mn înseminări trecătoare în Răsăritul ţării şi mai mult , acoperit in restul­ ţării. Vântul a suflat potrivit­­din sectorul NE. In cursul diminăţii ninsoare intermitentă a căzut im W şi SW ţării. Temperatura in uşoară creş­tere era cuprinsă ani lia ora 12 Intre: 5 gr. la Constanţa şi minus 16 gr. la SÿCoca. Temperatura maximă de Marţi a atins plus 1 gr. la Timişoara şi min­MB 16 gr. la Sovara, iar cea minimă­ din cursul nopţii a oscilat intre: minus 23 gr. la Cernăuţi şi pus 2 gr. la Insula Şerpi­lor. Presiunea atmosferică în­ scădere era cuprinsă azi dimineaţă între: 762 mm. la Deva .şi 768 mm. la Soroca. BUCUREŞTI OBSERVATORUL BA­­NEASA ORA 12 Presiunea atmosferică 757 mm., viun­­d­ua de la NE cu 5 m. pe sec., cerul aco­perit. Temperatura minus 4 gr. Umidi­tatea 915%. Temperatura maximă de Luni minus 3 gr. iar cea minimă din cursul nopţii minus 13 gr. Temperatura maximă pe sol plus 1 gr. iar cea mi­nimă minus 12 gr. ERI LA ORA 13 Temperatura pe sol minus 1 gr., în aer ili­ber minus 3 gr. şi un apărător minus 3 gr. TIMPUL PROBABIL LA 14 FEBR. Presiunea mai întâi în scădere cu 5—8 mm., apoi în creştere cu 2—3 mm. Сегщ mai muilt acoperit. Vântul din sectorul Nord-Vest, mai puternic în Vest. Temneraţw» insijpere în West şi staţionară iri fetur ţffli­­a? Zăpadă mai Întâi în Ardeal, Sudul ţării şi la,, munte, apoi generalizată. Marea agitată, viscol. 15. 9. 1940 ROMANIA Nr. 6115 CAIENDAR FEBRUARIE 1­940 Miercuri Păx. Ortodox: Cuv. munte. Gatorc: Sf. Valentin protestant: Valentin Evreesc: 5 Adar 5700. Răsăritul soare­lui 7.21 Apusul soarelui: 17.40 Zile rămase: 322. Zile trecute 44 Auxentie cel din V­RE­MEA OPERA ROMANA Telefon 4.11.32 Astă seară la ora 8,30 se va juca ce­lebra operetă „Casa cu trei fete** cu concursul d-nei Maria Filotti, al d-nelor Emilia Guţianu, Lisette Dima, Irina Dogeanu, Virginia Micioara, Elena A­­tapasiu, Ana Coman, Olga Pateli și al d-lor Dinu Bădicscu, Lucian Nanu, A­­lexandru Alger, Aurel Roreanu, Geor­ge Stefanovici, G. Oprişan, Vasile A­­lexiu, Mihail Ştirbei, Nicolae Păun, Lulu Simionescu, Nicolae Teofănescu, Dumitru Zavodnicu Dragomir Grigo­­rescu, Mircea­ Zverca. Conducerea muzicală maestrul I. Benu. TEATRUL NATIONAL Telefon 3.94.30 Astăseară la ora 8,30 „Magda" de Bu­llermann,­ în regia d-lui V. Enescu şi în distribuţie cu d-n­ele: Marietta An­­ca-Sadoveanu, Nataşa Alexandra, Ana Luca, Tanzi Economu, Mara Neamţu, Trand­oveanu, Maria Davidescu, Mar­garetă Dumitrescu, Mariana Popescu şi d-nii: G. Storin, N.­­ Bălţăţeanu, G. Demetru, M. Gingulescu, H. Polizu şi Toma Dimitriu. ■ STUDIO TEATRUL NATIONAL Telefon 5.15.53 TEATRUL CO­MO­ED­IA Telefon 4.71.71 'Astăseară la ora .8,30 Să divorțăm,'în regia 'd-lui V.­­Enescu cu V. Valenti­­neanu, Marietta Cepulescu, M. E. Ba­­laban, Dina Mihalcea, Mimi Botta, An­gela Teodorescu, Victoria Corciov, N. Dimitriu, I. Anastasia­, S. Helban, I. Horaţiu,­P. Pătraşcu, N. Cristescu, E. Stoicescu, P. Stiliu. TEATRUL LIGII CULTURALE Telefon 4.60.60 Astăseară la om 8:30 „Fiecare cum in­ aceiaşi distribuţie de la pre- TEATRUL SAVOY Telefon 3.55.03 In fiecare seară la ora 9 si Joia Sâmbăta şi Duminecă matineu la ora 3 Radio Tănase, cu Stroe şi Vasila­­che. Mia Apostolescu, Liana Mihăilescu, Elena Burmaz, Vivette Popescu, Hen­riette Gamberto, N. Roman, Ti­ti Botez, G. Trestian Puiu Mironescu, L Anto­­pefafra* Dodu, Hărry , Harwey, Flores­­cu, Sandu Payer, etc. In fiecare seară la ora 9 si Joia la ora 3 si Sâmbăta și Dumineca la ora 2 d. m.: Taifun, cu G. Vraca, Dina Co­cea, Fifi Harand, Chr. Eter­e, I. A. Manolescu, G. Ciprian. Sâmbătă la ora 6 d. m.: Două palme iar Duminecă la ora 6 d. m.: Peg, ini­­micau- mea, în aceiaşi dstribuţie de la premieră. TEATRUL MUNCA SI VOIE BUNA Telefon 4.26.23 In fiecare seară, la ora 8.30 precis: Vreau să muncesc o comedie în 3 acte de L. Fedor, cu Ilie Cernea, I. Drago­­mirescu, Vivu Vlasin, Aurel Rogalsky, George Biescu, Marcel Enescu, Mircea Axente şi Mya Coca. Joia, Sâmbăta şi Dumineca la ora 3 matineu: inimă de mamă. TEATRUL REGINA MARIA" Telefon 3.98.48 In fiecare seară la ora 9, Joia ma­tineu la ora 4: Nuca de cocos, comedie de Marcel Achard, cu V. Maximilian, Ion Talianu, G. Sion, G. Musceleanu, G. Voinescu, Sandina Stan, Tanţi Că­­pâţănă, Florence Lupescu, Angela Mi­han. Sâmbătă seara la ora 9 şi Duminecă la ora 4 d. m.: Părinţii teribili, în ace­iaşi distribuţie de la premieră. TEATRUL DIN SĂRINDAR Telefon 4.84.94 In fiecare seară la ora 9 şi Joi, Sâm­bătă şi Duminecă la ora 3: Domnişoa­ra Butterfly. Sâmbătă şi Duminecă la ora 6 d. m. malul năzdrăvan, în aceiaşi distrbuţie de la premieră. TEATRUL ALHAMBRA BABY Telefon 3.44.45 In fiecare seară la ora 9 şi Joia, Sâm­băta şi Dumineca matineu la ora 3, Baby iubeşte. TEATRUL ALHAMBRA Telefon 4.12.86 In fiecare seară la ora 9 şi Joia Sâmbăta şi Dumineca la ora ,3, în ma­tineu. Pe frontul Alhambra numai nou­tăţi. SPECTACOLELE vede**, în mieră. Miercuri 14 Feb­ruarie 1940 M­EMENTO Premiere STUDIO TEATRUL NATIONAL . Viitoarea premieră a Studio-ului va fi „Concertul** de Herman Bahr, în regia d-lui Constantin Georgescu. In distri­buţie d-nii: Al. Critico, Pr. Scărlătescu, I. Damian şi d-nele: Marietta Rareş, Tantzi Economia, Tilda Radovici. OPERA ROMANA. In zilele de 20 şi 23 Februarie vor avea loc la Opera Română două spectacoe extraordinare cu „Boema** şi „Madame Butterfly** în care vor cânta tenorul Mario Filippe­­schi şi soprana Renata Egizia Bonold, două tinere elemente italiene de va­­loare, cari obţin continue succese pe scenele lirice din Italia. In ziua­ de Miercuri 21 Februarie va avea loc premiera operei „Luiza" de Charpentier. In rolturile principale vor cânta d-nele Dara Massini, Maria Moreanu, d-nii Mircea Lazăr și Niculescu Basu. Con­ducerea muzicală a operei o are maes­trul Alfred Alessandrescu, direcţia de scenă Constantin Pavel iar direcţia technică Victor Feodorov. Conferinţe Miercuri 14 Februarie (ora 6 d. a.) Sala „Dalles". D. Dr. A. Radovici, con­ferenţiar universitar „Ce rămâne din Opera lui Freud**. Vineri 16 Februarie (ora 6 d. a.) Sala ,Dalles" D-na Maria col. Budeanu: „Femeile în marea revoluţie franceză**. Expoziţii Sculptorul Basarab Spartaly şi picto­rul Constant Nicolaevici, vor deschide o expoziţie în sala „Dales" la începu­tul primăverii. Va fi o manifestare sărbătorească pentru cei îndrăgostiţi de artele plas­tice. FARMA­CIILE DE SER­VICIU IN NOAPTEA DE 14-15 FEBRUARIE Dr. I. Coniver, Calea Victoriei 14; Farmacia Bereuţă, Câmpineanu 9; D. M Borş, Vasile Lascar 42; M. Damian, Calea Griviţei 362; D. M. Ionescu, Ber­zei 46; Dr. V. Benţe (Glanzstein), Ca­lea Griviţei 80; I. Mân­ăsaru, Calea Vic­toriei 110; Aurelia Sotirescu Şos. Şte­fan cel Mare 2; Dr. E. Belcot (N. Cara­mea), B-dul Ferdinand 59; Dr. Gr. St Caracaş, Şos Colen­tina 33; Ştefan Panea Calea Văcăreşti 171­; A. Solo­­mon, Calea Dudeşti 28; Farm. „Pro­ton", M. Hunian, Şoseaua Viilor 49; Gh. Bulandra, Bucureştii Noui; Far­macia Moldoveana, Herăstrău; Ecate­rina Theodorescu Militari, Bd I. G Duca, 16; Alexandrina Barbieru, Calea Dudesti 258; Tita Sândulescu, Dr. Ha­­mat, Prelung 13 Septembrie 2; Farm. Zlotescu Sos. Giurgiului 98; Gh. Ga­vriliu, (A. Botez) Sos. Pantelimon 221; Mena Maximoiu, Parcul Rahovea . Teodosiu Eugenia Ziui, Colentina. Str Reg. Maria 13, Farm. Sf. Cruce", Ele­na. Groesu, Băneasa. ( C­OMEMORĂRI 14 FEBRUARIE 1821. S a stins din viaţă cel mai de seamă exponent al şcoalei latiniste ardelene, Petru Maior. Şi, totodată, puternic trezitor al conştiinţei naţionale a Românilor de peste munţi, într’o vreme de cumplită apăsare. El se născuse în preajma anului 1760 în Căpuşul de Câmpie din co­mitatul Turda, fiu al lui George Maior, nobil de Dicso-Zent-Marton, protopop al acelui comitat. A stu­diat la Cluj, Blaj, la colegiul „De propaganda fide” din Roma şi la Viena. In vasta bibliotecă a Vatica­nului strânge, în timpul studiilor, o mulţime de documente privind ori­gina Românilor. In anul 1779 intră în tagma monahală şi este numit profesor de teologie şi filosofie în Blaj. Apoi trece ca paroh în Reghi­nul săsesc, mai târziu va fi proto­pop al Giurgiului şi archidiacon al episcopiei unite a Făgăraşului. Către sfârşitul vieţii, el a fost censor şi corector pentru cărţile româneşti la tipografia Universităţii din Buda­pesta, numit în acest post după moartea lui S. Micu şi în urma căl­duroasei recomandări a episcopului S. Vulcan, care-i aprecia vasta eru- 14 FEBRUARIE Doi deschizători de drum diţie. Intre 1809 şi 1821, Petru Maior desfăşoară o largă activitate pe tă­râmul cercetărilor şi a publicisticei. Opera lui cuprinde trei categorii: scrieri istorice, bisericeşti şi lin­­guistice. Principalele sale lucrări istorice sunt: Istoria bisericei Românilor atât a celor dincoace cât şi a celor din­colo de Dunăre, o lucram de vaste proporţii, apoi Istoria pentru începutul Românilor în Dacia, cu adausurile:­ Disertaţie pentru înce­puturile limbei româneşti şi Diser­taţie pentru limba cea vechie a Ro­mânilor, studii in care încearcă să lămurească origina neamului său. Scrierile sale religioase mai im­portante sunt: Predicile (3 vol.), Didahiile, Propovedanii la Îngropă­ciunea oamenilor morţi, etc. In ce priveşte studiile sale filolo­gice, el a susţinut latinitatea limbei române, a fost partizan al scrierii etimologiste şi al purismului. A pu­blicat: „Ortographia daco-romana sive latino-valachica”, cu un dialog despre începutul graiului românesc; „Gramatica”, scrisă în latineşte şi alte câteva studii în care s’a stră­duit să arate că limba română este cea mai pură din toate limbile ro­manice. A avut de înfruntat multe potriv­nicii, a fost combătut cu îndârjire şi a răspuns pe temeia de docu­mentare serioasă şi însufleţit de un cald patriotism. Opera lui are şi multe scăderi, inerente vreunei când a închegat-o şi materialului pe care l-a putut folosi. Dar ea a însemnat o puternică rază de lumină în întu­nericul în care zăcea poporul ro­mân în acea vreme şi o chemare la trezirea care nu va întârzie. 14 FEBRUARIE 1877: In noaptea de 13 spre 14 Februarie 1877 şi-a în­cheiat viaţa actorul şi autorul dra­matic Costache Carageali, unchiul marelui scriitor I. L. Caragiale. Costache Carageale a fost unul din primii animatori ai teatrului româ­nesc şi o luminoasă figură a vieţii noastre culturale şi artistice din veacul trecut. DIN Centru ARO : „Ultima noapte** cu Charles Boyer şi Irene Dunne. Jurnale: Fox şi O. C. R. SCALA : Capcana cu Maurice Cheva­lier, Erich von Stroheim. Marie Dea: Jurnal Para­mount. CAPITOL: Cântecul Deşertului cu Za­­rah Leander, Jiurnal Fox şi O. C. R. REGAL: Antanta cordială cu Gaby Morlay, Victor Francon Jurnal Pa­­ramount. TRIANON: Mickey Rooney în „Andy Hardy milionar" Jurnal Francez de războiu şi Jurnal Paramount nou. CARLTON: Suferinţe e tânărului Wer­ther cu Pierre Richand-Wilm şi Annie Verney. Jurnal Fox. PALAS BULEVARD: Vârsta ispitel­or cu Louis Jauvert, Stan şi Bran eroi fără voe. FEMINA: Dincolo d­e ziduri cu Erick von Stroheim. ROXY : Ţara fără femei cu Kirsten Heiberg, Karl Martell. Jurnal Ufa şi Fox. ELYSEE (Doamnei 11) : Iarmarocul şi Jurnal Paramount. ARPA : Alarmă în miezul nopţii cu Gustav Fröhlich şi jurnal. SELECT: O fată căzută din , cer cu Ginger Rogers. FRANKLIN : Ea şi El cu Charles Boyer şi Amanda cu Ginger Rogers. FORUM : Iluzii, cu Luise Rainer şi Nebuniile vacanţei cu Ginger Ro­gers. OMNIA : Cei trei muşchetari cu Fraţii Ritz şi Honolulu cu Eleanor Powell. BIZANTIN, b-dul Elisabeta 2: Aven­turiera cu Edwice Feuillere; Bătălia aurului cu George Brent și Olivia de Haviland. , RIALTO : Pata bătrână cu Bette Da­vis. Eu sunt legea cu Edward Ro­binson. NISSA, Intrarea Zalomit­a (Cişmigiu): I. EU sunt legea cu Edward Robin­son. I. Totul pentru dragoste cu Dick Powel. Căt­­re AMJERICAJI, calea Moşilor 221: Când felinarele se­ ting cu Tyrone Power şi Alice Fay; Delir cu Robert Taylor. AIDA : I. Fata bătrână; II. Ţiganii. BARCELONA: Victoria, Suverana An­gliei şi Fraţii Ritz şomeri. COTROVENI: Adevărul îndrăcit; Bă­tălia Aurului cu George Brent; Jur­nale Fox şi românesc. CARMEN : I. Poveste trist­ă, film ro­mânesc; II. Jertfa supremă. DIANA : Zorro, operă complectă. DACIA: Noaptea destinului cu Zarah Leander; Stan şi Bran eroi fără voe. DICHIU : Nu vreau să mor. Scandal fără motiv. EDISON (Calea Dudeşti 3) : Stăpânul junglei, operă complectă şi Trupa Georgescu-Iaşi. FLORIDA, B-dul Ferdinand 118: Cei trei muşchetari cu Fraţii Ritz; Ha­mul groasei. GLORIA: Fata Bătrână cu Bette Da­vis; Hoinarul şi Jurnal. GRAND: Gunga-Din şi Fraţii Ritz în Călăreţii veseli. IZBÂNDA: Tarzan în exil cu J. Weis­­muler; Stan şi Bran eroi fără voe. LUCIFER, Dudeşti 97: Farandola cu Ginger Rogis şi Fred Astoore, New- York sub teroare. ILEANA, Str. Avrig 11: Cântecul Eroi­lor cu Ne­son Eddy şi Se aprind fă­cliile (film românesc) cu George Vraca şi Nutzi Dona. LIA, Griviţei 196: Fata bătrână cu Bette Davis, George Brent: Eroul de la Marna cu Bassermann. LIZEANU : Oameni de mâine cu Mic­key Rooney şi Vis de tinereţe. MIORIŢA (Calea Moşilor 127) : Vin Ploile cu Tyrone Power şi Manechi­nul cu Jo­an Gawford. Jumal MARNA : Robert Taylor în Delir, An­dy Hardy Combay­ cu Mickey Roo­ney şi trupa de reviste Titu­ Mihăile­­scu. MARCONI (Cal. Griviţei 137): Dia­volii roşii operă complectă ş­­i Jurnal şi Trupă de reviste şi comedii D’Ayol. MODEL : Evadatul din Alcazar cu Gali Patrick, L’oyd Nolan şi Trader­how. MILANO : Stan şi Bran aviatori Soţul meu conduce ancheta, cu Ri­bert Mo­tgattiery. NERO: I. Misiunea d-rului Childare II. Stan şi Bran eroi fără voe. NONI : Seniorita cu Jeanette Mac­­Donald şi Stan şi Bran Alpinişti. ODEON (str. 1 Iunie 75): Vin ploile! cu Tyrone Power, Myra Loy, George Brent şi Beţia aurului cu Victor Mc. Laglen şi Gad­e Fields. PARIS: Diavolii roşii cu Rar Corigan şi Haut Gibson. PACHE : Desmoşteniţii soartei cu Wal­lace Beery şi Mickey Rooney şi A­­venturiera. PAX: I. Kentucky; II. Drumont De­tectiv RAHOVA: I. Delir cu Heddy Lamarr şi Robert Taylor; I. Caterina cea mică cu Franciska Gall. SPLENDID : Stan şi Bran aviatori şi Un înger de fată cu Ann Schirley. TOMIS: I. Vin Ploile cu Myma Loy, Tyronne Power, George Brent etc.; II. Paradisul îndrăgostiţi­or cu Flo­rence Rice, Robert Young, Pald Mor­gan. UNIREA: I. Cei trei Muşchetari; I. Bengali. VOLTA BUZEŞTI: Cei 7 eroi şi For­ta­va. VOLGA : Bengalii şi O noapte de po­mină, cu G. Timică. VENUS : 1. Nevasta brutarului ou Raimu; 2. Departe de ţară, cu Louise Rainer şi Spencer Tracy; Jurnal. VERGU : Minciuna Sfântă (Tragedia mamelor) cu Pola Negri şi Bătălia aurului. UNIC : Pata bătrână cu Bette Davis, George Brent; Eroul de la Mama cu Bassermann și Raimu.­­ 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 12.00: Om; Gara Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Мойей variată franceză (discuri) 13.20: Ora; S­pectacole; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13.30- Continuarea concertului de selecţiuni din operetele franceze (di­scuri) :­­ 14.00: Radio Jurnal. 14.20: Selecţiuni din opere franceze (discuri) : 15.00: Radiofonice; Publicaţii­; Va­rietăţi. RADIO ROMANIA 19.00: Ora; Mersul vremii. 19.02: Cronica artistică. 19.20: Corul .Florile dalbe** cond. de N. Oancea: Cântece populare româ­neşti: Străinul de G. Brătianu; Toate fetele se uită de Sabin Drăgoi; Mărie, Mărie de I. Vidu; Puişorul de S. Du­­mitriu; N. Oancea: a) Trecui valea mort de sete; b) Fire-ai maică bleste­mată. 19.50: Radio-jurnal in limba ma­ghiară. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 20.00: Sufletul de la graniţe, de Em. Buicuţă. 20.20: Gabriel Naruja (voce): Cân­tece de Gabriel Fauré: a) Darurile; b) Taina; c) Leagănele; d) Despărţirea; e) Lumina de lună. 30.45: Radio-jurnal (I. 21.00: Muzică de Dimitrie Cuclin — Orchestra simfonică Radio, dirij. de autor: Scherzo (1912). Triptic (A­­murg-Noapte-Zori) ; Feeria de Crăciun (1923); Hora­­n și minor; Rapsodia prahoveană (1937). 22.00: Elisabeth Schumann-voce (di­scuri) ; Pastorală aranjată de Wilson; Două arii din :Nunta lui Figaro" de Mozart. 22.10: Radio-jurnal (2) ; Sport. 2280: Duete din opere de Richard Wagner (discuri) ; Duet din actul III din Lohengrin (voce: Maria Müler şi Franz Völker); Duet din dragoste din actul I din „Tristan şi Isolda" (voce: Frid­a Leider şi Lauritz Melchior). 22.55: Marile orchestre ale lumii: Or­chestra Filarmonică din Berlin (disc.) : Uvertură la .Regele Ysului" de Lalo (dirij. de Albert Wolff)­; Serenadă de Haydn, dir. de Erch Kleiber; Concertul Brandenburghez No. 3 de Bach (dirijat de Wilhelm Furtwaengler) ; .Belleas și Melissanda" de Fauré (dir. de Albert Wolff); Foc de artificii de Strawinsky (dirij de Erich Kleiber). 23.45: Junal pentru străinătate în limbile franceză, germană, engleză şi italiană. 212,6 m. RADIO CHISINAU 20 kw. 14.00: Ora. Concert de prânz—Mu­zică românească (discuri) . 14.45: Muzică variată (discuri): Vals in re bemol No. 1 de Chopin şi Melodii din „Jocelyn" de Melbom; Selecţiuni din „Saltimbach­" de Ganne; Povestiri din pădurea vieneză de Strauss (Or­chestra filarmonică din Berlin, dirij. de Melichar). 15.15: Incheerea emisiunii de prânz. 21.00: Ora. Concert de seară — Or­chestra Sindicatului Artiştilor Instru­mentişti, dirijată de Arvic Hochted: Suită de balet din „Sylvia" de Delibes In templul chinezesc de Ketelbey; Po­vestea Dunării de Fueik. 21.35: D-ra Iulia Voloc (voce): Cân­tece populare: Te auzeam Ghiţă; Rău e Doamne prin străini; Ce vii badeo târzior; Când e omul necăjit; Eu copil şi tu copilă; Frunză verde de sulfină; Fost-ai aseară la clacă. 21.55. Radio-jurnal. DATI § daca vreti SU­B­S­CRIsa E T­­: AVETI BONURI PENTRU ÎNZESTRAREA ARMATEI 22.10: Concert de pian — D-na Mar­­gan­kova-Socolov: Sonata op. 1.11 de Beethoven. 22.30: Contnuarea concertului Or­­­­chestrei Sindicatului Artiştilor 23.15: încheierea emisiunii. Când expoziţia mondială de la New-York şi-a închis porţile pentru iarnă, mii d© fete au rămas fără lucru. Multe din ele nu aveau fa­milie şi nu ştiau unde să se ducă. Dar toate frumuseţi, regine ale fru­museţii, venite din cele patru colţuri ale Statelor­ Unite. Printre ele se aflau dansatoare, actriţe, cântăreţe, pianiste, violonceliste, acrobate. Fe­tele acestea remarcabile prin fru­museţea lor erau toate specializate, dar nu fuseseră angajate decât fiindcă erau frumoase şi erau în po­sesia unui brevet de regină a frumu­seţii. M , « - ,r- -v аж Obişnuite cu­­viaţa uşoară şi luxoa­sa, fiind bine remunerate, acum sunt insa fără lucru. Parte din ele — pu­ţine — s’au cazat pe unde au putut. Majoritatea sunt văzute la ora lunch-ului, în câte un bar mulţu­­mindu-se cu o cafea cu lapte şi un corn. Au aerul unor biete păsări pe cari iarna şi vijelia le-au isgonit din­­tr’o grădină înflorită. Privirea lor sfioasă pare a fi în căutarea unui a­­dăpost. Billy Rose, un celebru director de întreprinderi teatrale, înduioşân­­du-se de soarta lor, a angajat vreo câteva, dar în Manhattan, sute de fete frumoase rămân fără Întrebuin­ţare. Un celebru milionar — de vreo 61 de ani — d. Planket s’a înduioşat şi el de acest dezastru şi ca să le vie un ajutor a început să ţină celibata­rilor conferinţe, indemnându-i să se căsătorească cu aceste frumuseţi, brusc asvârlite în greutăţile mari ale existenţii. N’a avut însă niciun suc­ces. Prietenii l-au descurajat să-şi mai continue cruciada, susţinând că o frumuseţe de profesie nu știe nici să fiarbă un ou. După o matură srândire, d. Plan­ket s’a hotărît să se ducă singur, să înfrunte cele trei mii de fete, pentru a alege una, din care să facă cea mai bogată și mai fericită femee din New-York. Toate l-au încurajat, co­chetând. Atâtea surâsuri și priviri rugătoare l-au turburat. D. Piánkét s’a hotărît apoi să le vadă una după alta. Timp de opt zile s’a dus succe­siv, în fiecare bar frecventat de a­­ceste „misses”. Și iată-l pe d. Piánkét fără somn, fiindcă visele lui sunt chinuite de vedenia sutelor de guri rumene, pi­cioare mici, bucle blonde, brune, ca­stanii ori roşcate. II cuprinde febra şi-şi pierde capul. Secretarul lui par­ticular l-a sfătuit atunci să poftea­scă cele trei mii de frumuseţi în hall-ul de la Scheffer Palace-Hotel şi... să organizeze o mare loterie. Fie­care din­tare au primit câte un nu­măr şi toate celei trei mii de bilete au fost puse intr’un joben. D. Piánkét în frac cu o gardenia la butonieră, e instalat pe un fotoliu de catifea, pe o estradă. Toate fetele aşteaptă cu inima bătând, aştep­tând milioanele. D Piánkét, foarte mişcat, închide ochii, încreţeşte fruntea şi... trage Nr. 4. Dar, consternare...! Nr 4 nu e pre­zent. 3 și 5 se precipită și propun să o înlocuiască. — Să reînceapă tragerea, propun celelalte. Dar, nu. D. Planket rămâne fidel destinului ce i-a hărăzit Nr. 4. — Cum o cheamă? — Miss Grace Dismore. Se face apelul, dar nimeni nu răs­punde la acest nume. D. Planket e congestionat, trans­portat, cu mână tremurătoare îşi şterge fruntea. Secretarul face apel la poliţie 15 oameni sunt trimişi să caute în toate localurile din New- York. In zori abia, şeful vine şi a­­nunţă că a găsit pe d-ra Grace Dismore. Milionarul, întins pe o sofa, cu sticla die whiski şi un pahar pe o măsuţă, se ridică repede: „Unde e?’. „La Azilul doamnelor din Armata Salvării”. — „Groaznic!” strigă d. Planket precepitându-se în Pa­­ckard-ul său care îl aştepta în faţa uşi. Cu ajutorul şoferului şi al vale­tului o găseşte în­­sfârşit. Stă întinsă pe un pat. Ochii al­baştri sunt închişi pe jumătate; pă­rul blond-platin natural, îi face au­reolă în jurul capului. Sora explică, că din cauza lipsuri-­ lor şi a foamei, a leşinat în stradă. Aşa au adus-o aici. ”** D. Planket, care se simte îndrăgo­stit nebun,­­ cade pe un scaun piur-" murând: „Ce nenoorcire! Dar so­sesc la timp”. După ce îi dau să înghită puţin alcool fata deschide ochii. — „Sunt logodnicul d-tale. Milio­nar, de 61 de ani. Am venit să te iau să mergem la pastor. „Frumuseţea” se ridică fericită. Şi perechea, la braţ, părăse­şte azilul, lăsând sorei de la Armata salvării, o sută de dolari. & (ArhStud.ЧШГ Din dramele existenţei Când reginele frumuseţii someazâ Rochie de seară din catifea bro­dată. Capă şi manşon de vulpe ar­gintie. Ansamblu purtat de d-ra Zita Perzel. (France Presse Voir Nr. 45.950). Ce mâncăm azi 1) Mazăre cu piganele (mazăre din conserve). 2) Pârjoale moldoveneşti cu piu­­rea şi salată de varză roşie. 3) Budincă de orez. 300 gr. orez se fierbe câteva mi­nute în 400 gr. apă la care se adau­gă o linguriţă de unt şi puţină sare, apoi se adaugă 1 kgr lapte. Se lasă să fiarbă până se moaie orezul. Se ia de pe foc, se amestecă cu şase gălbenuşuri de ou, şase linguri za­hăr tos, coajă de lămâe rasă şi zece migdale amare rase. Se adaugă spu­ma bătută de la şase albuşuri, se a­­şează în forma unsă, la cuptor, un­de se lasă până se rumeneşte. Se serveşte сц compot de fructe sau sirop. .

Next