România - Capitala, februarie 1940 (Anul 3, nr. 601-615)
1940-02-15 / nr. 615
r Buletinul Institutului Metropolele Central IX ROMÂNIA LA ORA 12 In penultimele 24 ore, timpul a fost variabil, mn înseminări trecătoare în Răsăritul ţării şi mai mult , acoperit in restul ţării. Vântul a suflat potrivitdin sectorul NE. In cursul diminăţii ninsoare intermitentă a căzut im W şi SW ţării. Temperatura in uşoară creştere era cuprinsă ani lia ora 12 Intre: 5 gr. la Constanţa şi minus 16 gr. la SÿCoca. Temperatura maximă de Marţi a atins plus 1 gr. la Timişoara şi minMB 16 gr. la Sovara, iar cea minimă din cursul nopţii a oscilat intre: minus 23 gr. la Cernăuţi şi pus 2 gr. la Insula Şerpilor. Presiunea atmosferică în scădere era cuprinsă azi dimineaţă între: 762 mm. la Deva .şi 768 mm. la Soroca. BUCUREŞTI OBSERVATORUL BANEASA ORA 12 Presiunea atmosferică 757 mm., viundua de la NE cu 5 m. pe sec., cerul acoperit. Temperatura minus 4 gr. Umiditatea 915%. Temperatura maximă de Luni minus 3 gr. iar cea minimă din cursul nopţii minus 13 gr. Temperatura maximă pe sol plus 1 gr. iar cea minimă minus 12 gr. ERI LA ORA 13 Temperatura pe sol minus 1 gr., în aer iliber minus 3 gr. şi un apărător minus 3 gr. TIMPUL PROBABIL LA 14 FEBR. Presiunea mai întâi în scădere cu 5—8 mm., apoi în creştere cu 2—3 mm. Сегщ mai muilt acoperit. Vântul din sectorul Nord-Vest, mai puternic în Vest. Temneraţw» insijpere în West şi staţionară iri fetur ţfflia? Zăpadă mai Întâi în Ardeal, Sudul ţării şi la,, munte, apoi generalizată. Marea agitată, viscol. 15. 9. 1940 ROMANIA Nr. 6115 CAIENDAR FEBRUARIE 1940 Miercuri Păx. Ortodox: Cuv. munte. Gatorc: Sf. Valentin protestant: Valentin Evreesc: 5 Adar 5700. Răsăritul soarelui 7.21 Apusul soarelui: 17.40 Zile rămase: 322. Zile trecute 44 Auxentie cel din VREMEA OPERA ROMANA Telefon 4.11.32 Astă seară la ora 8,30 se va juca celebra operetă „Casa cu trei fete** cu concursul d-nei Maria Filotti, al d-nelor Emilia Guţianu, Lisette Dima, Irina Dogeanu, Virginia Micioara, Elena Atapasiu, Ana Coman, Olga Pateli și al d-lor Dinu Bădicscu, Lucian Nanu, Alexandru Alger, Aurel Roreanu, George Stefanovici, G. Oprişan, Vasile Alexiu, Mihail Ştirbei, Nicolae Păun, Lulu Simionescu, Nicolae Teofănescu, Dumitru Zavodnicu Dragomir Grigorescu, Mircea Zverca. Conducerea muzicală maestrul I. Benu. TEATRUL NATIONAL Telefon 3.94.30 Astăseară la ora 8,30 „Magda" de Bullermann, în regia d-lui V. Enescu şi în distribuţie cu d-nele: Marietta Anca-Sadoveanu, Nataşa Alexandra, Ana Luca, Tanzi Economu, Mara Neamţu, Trandoveanu, Maria Davidescu, Margaretă Dumitrescu, Mariana Popescu şi d-nii: G. Storin, N. Bălţăţeanu, G. Demetru, M. Gingulescu, H. Polizu şi Toma Dimitriu. ■ STUDIO TEATRUL NATIONAL Telefon 5.15.53 TEATRUL COMOEDIA Telefon 4.71.71 'Astăseară la ora .8,30 Să divorțăm,'în regia 'd-lui V.Enescu cu V. Valentineanu, Marietta Cepulescu, M. E. Balaban, Dina Mihalcea, Mimi Botta, Angela Teodorescu, Victoria Corciov, N. Dimitriu, I. Anastasia, S. Helban, I. Horaţiu,P. Pătraşcu, N. Cristescu, E. Stoicescu, P. Stiliu. TEATRUL LIGII CULTURALE Telefon 4.60.60 Astăseară la om 8:30 „Fiecare cum in aceiaşi distribuţie de la pre- TEATRUL SAVOY Telefon 3.55.03 In fiecare seară la ora 9 si Joia Sâmbăta şi Duminecă matineu la ora 3 Radio Tănase, cu Stroe şi Vasilache. Mia Apostolescu, Liana Mihăilescu, Elena Burmaz, Vivette Popescu, Henriette Gamberto, N. Roman, Titi Botez, G. Trestian Puiu Mironescu, L Antopefafra* Dodu, Hărry , Harwey, Florescu, Sandu Payer, etc. In fiecare seară la ora 9 si Joia la ora 3 si Sâmbăta și Dumineca la ora 2 d. m.: Taifun, cu G. Vraca, Dina Cocea, Fifi Harand, Chr. Etere, I. A. Manolescu, G. Ciprian. Sâmbătă la ora 6 d. m.: Două palme iar Duminecă la ora 6 d. m.: Peg, inimicau- mea, în aceiaşi dstribuţie de la premieră. TEATRUL MUNCA SI VOIE BUNA Telefon 4.26.23 In fiecare seară, la ora 8.30 precis: Vreau să muncesc o comedie în 3 acte de L. Fedor, cu Ilie Cernea, I. Dragomirescu, Vivu Vlasin, Aurel Rogalsky, George Biescu, Marcel Enescu, Mircea Axente şi Mya Coca. Joia, Sâmbăta şi Dumineca la ora 3 matineu: inimă de mamă. TEATRUL REGINA MARIA" Telefon 3.98.48 In fiecare seară la ora 9, Joia matineu la ora 4: Nuca de cocos, comedie de Marcel Achard, cu V. Maximilian, Ion Talianu, G. Sion, G. Musceleanu, G. Voinescu, Sandina Stan, Tanţi Căpâţănă, Florence Lupescu, Angela Mihan. Sâmbătă seara la ora 9 şi Duminecă la ora 4 d. m.: Părinţii teribili, în aceiaşi distribuţie de la premieră. TEATRUL DIN SĂRINDAR Telefon 4.84.94 In fiecare seară la ora 9 şi Joi, Sâmbătă şi Duminecă la ora 3: Domnişoara Butterfly. Sâmbătă şi Duminecă la ora 6 d. m. malul năzdrăvan, în aceiaşi distrbuţie de la premieră. TEATRUL ALHAMBRA BABY Telefon 3.44.45 In fiecare seară la ora 9 şi Joia, Sâmbăta şi Dumineca matineu la ora 3, Baby iubeşte. TEATRUL ALHAMBRA Telefon 4.12.86 In fiecare seară la ora 9 şi Joia Sâmbăta şi Dumineca la ora ,3, în matineu. Pe frontul Alhambra numai noutăţi. SPECTACOLELE vede**, în mieră. Miercuri 14 Februarie 1940 MEMENTO Premiere STUDIO TEATRUL NATIONAL . Viitoarea premieră a Studio-ului va fi „Concertul** de Herman Bahr, în regia d-lui Constantin Georgescu. In distribuţie d-nii: Al. Critico, Pr. Scărlătescu, I. Damian şi d-nele: Marietta Rareş, Tantzi Economia, Tilda Radovici. OPERA ROMANA. In zilele de 20 şi 23 Februarie vor avea loc la Opera Română două spectacoe extraordinare cu „Boema** şi „Madame Butterfly** în care vor cânta tenorul Mario Filippeschi şi soprana Renata Egizia Bonold, două tinere elemente italiene de valoare, cari obţin continue succese pe scenele lirice din Italia. In ziua de Miercuri 21 Februarie va avea loc premiera operei „Luiza" de Charpentier. In rolturile principale vor cânta d-nele Dara Massini, Maria Moreanu, d-nii Mircea Lazăr și Niculescu Basu. Conducerea muzicală a operei o are maestrul Alfred Alessandrescu, direcţia de scenă Constantin Pavel iar direcţia technică Victor Feodorov. Conferinţe Miercuri 14 Februarie (ora 6 d. a.) Sala „Dalles". D. Dr. A. Radovici, conferenţiar universitar „Ce rămâne din Opera lui Freud**. Vineri 16 Februarie (ora 6 d. a.) Sala ,Dalles" D-na Maria col. Budeanu: „Femeile în marea revoluţie franceză**. Expoziţii Sculptorul Basarab Spartaly şi pictorul Constant Nicolaevici, vor deschide o expoziţie în sala „Dales" la începutul primăverii. Va fi o manifestare sărbătorească pentru cei îndrăgostiţi de artele plastice. FARMACIILE DE SERVICIU IN NOAPTEA DE 14-15 FEBRUARIE Dr. I. Coniver, Calea Victoriei 14; Farmacia Bereuţă, Câmpineanu 9; D. M Borş, Vasile Lascar 42; M. Damian, Calea Griviţei 362; D. M. Ionescu, Berzei 46; Dr. V. Benţe (Glanzstein), Calea Griviţei 80; I. Mânăsaru, Calea Victoriei 110; Aurelia Sotirescu Şos. Ştefan cel Mare 2; Dr. E. Belcot (N. Caramea), B-dul Ferdinand 59; Dr. Gr. St Caracaş, Şos Colentina 33; Ştefan Panea Calea Văcăreşti 171; A. Solomon, Calea Dudeşti 28; Farm. „Proton", M. Hunian, Şoseaua Viilor 49; Gh. Bulandra, Bucureştii Noui; Farmacia Moldoveana, Herăstrău; Ecaterina Theodorescu Militari, Bd I. G Duca, 16; Alexandrina Barbieru, Calea Dudesti 258; Tita Sândulescu, Dr. Hamat, Prelung 13 Septembrie 2; Farm. Zlotescu Sos. Giurgiului 98; Gh. Gavriliu, (A. Botez) Sos. Pantelimon 221; Mena Maximoiu, Parcul Rahovea . Teodosiu Eugenia Ziui, Colentina. Str Reg. Maria 13, Farm. Sf. Cruce", Elena. Groesu, Băneasa. ( COMEMORĂRI 14 FEBRUARIE 1821. S a stins din viaţă cel mai de seamă exponent al şcoalei latiniste ardelene, Petru Maior. Şi, totodată, puternic trezitor al conştiinţei naţionale a Românilor de peste munţi, într’o vreme de cumplită apăsare. El se născuse în preajma anului 1760 în Căpuşul de Câmpie din comitatul Turda, fiu al lui George Maior, nobil de Dicso-Zent-Marton, protopop al acelui comitat. A studiat la Cluj, Blaj, la colegiul „De propaganda fide” din Roma şi la Viena. In vasta bibliotecă a Vaticanului strânge, în timpul studiilor, o mulţime de documente privind origina Românilor. In anul 1779 intră în tagma monahală şi este numit profesor de teologie şi filosofie în Blaj. Apoi trece ca paroh în Reghinul săsesc, mai târziu va fi protopop al Giurgiului şi archidiacon al episcopiei unite a Făgăraşului. Către sfârşitul vieţii, el a fost censor şi corector pentru cărţile româneşti la tipografia Universităţii din Budapesta, numit în acest post după moartea lui S. Micu şi în urma călduroasei recomandări a episcopului S. Vulcan, care-i aprecia vasta eru- 14 FEBRUARIE Doi deschizători de drum diţie. Intre 1809 şi 1821, Petru Maior desfăşoară o largă activitate pe tărâmul cercetărilor şi a publicisticei. Opera lui cuprinde trei categorii: scrieri istorice, bisericeşti şi linguistice. Principalele sale lucrări istorice sunt: Istoria bisericei Românilor atât a celor dincoace cât şi a celor dincolo de Dunăre, o lucram de vaste proporţii, apoi Istoria pentru începutul Românilor în Dacia, cu adausurile: Disertaţie pentru începuturile limbei româneşti şi Disertaţie pentru limba cea vechie a Românilor, studii in care încearcă să lămurească origina neamului său. Scrierile sale religioase mai importante sunt: Predicile (3 vol.), Didahiile, Propovedanii la Îngropăciunea oamenilor morţi, etc. In ce priveşte studiile sale filologice, el a susţinut latinitatea limbei române, a fost partizan al scrierii etimologiste şi al purismului. A publicat: „Ortographia daco-romana sive latino-valachica”, cu un dialog despre începutul graiului românesc; „Gramatica”, scrisă în latineşte şi alte câteva studii în care s’a străduit să arate că limba română este cea mai pură din toate limbile romanice. A avut de înfruntat multe potrivnicii, a fost combătut cu îndârjire şi a răspuns pe temeia de documentare serioasă şi însufleţit de un cald patriotism. Opera lui are şi multe scăderi, inerente vreunei când a închegat-o şi materialului pe care l-a putut folosi. Dar ea a însemnat o puternică rază de lumină în întunericul în care zăcea poporul român în acea vreme şi o chemare la trezirea care nu va întârzie. 14 FEBRUARIE 1877: In noaptea de 13 spre 14 Februarie 1877 şi-a încheiat viaţa actorul şi autorul dramatic Costache Carageali, unchiul marelui scriitor I. L. Caragiale. Costache Carageale a fost unul din primii animatori ai teatrului românesc şi o luminoasă figură a vieţii noastre culturale şi artistice din veacul trecut. DIN Centru ARO : „Ultima noapte** cu Charles Boyer şi Irene Dunne. Jurnale: Fox şi O. C. R. SCALA : Capcana cu Maurice Chevalier, Erich von Stroheim. Marie Dea: Jurnal Paramount. CAPITOL: Cântecul Deşertului cu Zarah Leander, Jiurnal Fox şi O. C. R. REGAL: Antanta cordială cu Gaby Morlay, Victor Francon Jurnal Paramount. TRIANON: Mickey Rooney în „Andy Hardy milionar" Jurnal Francez de războiu şi Jurnal Paramount nou. CARLTON: Suferinţe e tânărului Werther cu Pierre Richand-Wilm şi Annie Verney. Jurnal Fox. PALAS BULEVARD: Vârsta ispitelor cu Louis Jauvert, Stan şi Bran eroi fără voe. FEMINA: Dincolo de ziduri cu Erick von Stroheim. ROXY : Ţara fără femei cu Kirsten Heiberg, Karl Martell. Jurnal Ufa şi Fox. ELYSEE (Doamnei 11) : Iarmarocul şi Jurnal Paramount. ARPA : Alarmă în miezul nopţii cu Gustav Fröhlich şi jurnal. SELECT: O fată căzută din , cer cu Ginger Rogers. FRANKLIN : Ea şi El cu Charles Boyer şi Amanda cu Ginger Rogers. FORUM : Iluzii, cu Luise Rainer şi Nebuniile vacanţei cu Ginger Rogers. OMNIA : Cei trei muşchetari cu Fraţii Ritz şi Honolulu cu Eleanor Powell. BIZANTIN, b-dul Elisabeta 2: Aventuriera cu Edwice Feuillere; Bătălia aurului cu George Brent și Olivia de Haviland. , RIALTO : Pata bătrână cu Bette Davis. Eu sunt legea cu Edward Robinson. NISSA, Intrarea Zalomita (Cişmigiu): I. EU sunt legea cu Edward Robinson. I. Totul pentru dragoste cu Dick Powel. Către AMJERICAJI, calea Moşilor 221: Când felinarele se ting cu Tyrone Power şi Alice Fay; Delir cu Robert Taylor. AIDA : I. Fata bătrână; II. Ţiganii. BARCELONA: Victoria, Suverana Angliei şi Fraţii Ritz şomeri. COTROVENI: Adevărul îndrăcit; Bătălia Aurului cu George Brent; Jurnale Fox şi românesc. CARMEN : I. Poveste tristă, film românesc; II. Jertfa supremă. DIANA : Zorro, operă complectă. DACIA: Noaptea destinului cu Zarah Leander; Stan şi Bran eroi fără voe. DICHIU : Nu vreau să mor. Scandal fără motiv. EDISON (Calea Dudeşti 3) : Stăpânul junglei, operă complectă şi Trupa Georgescu-Iaşi. FLORIDA, B-dul Ferdinand 118: Cei trei muşchetari cu Fraţii Ritz; Hamul groasei. GLORIA: Fata Bătrână cu Bette Davis; Hoinarul şi Jurnal. GRAND: Gunga-Din şi Fraţii Ritz în Călăreţii veseli. IZBÂNDA: Tarzan în exil cu J. Weismuler; Stan şi Bran eroi fără voe. LUCIFER, Dudeşti 97: Farandola cu Ginger Rogis şi Fred Astoore, New- York sub teroare. ILEANA, Str. Avrig 11: Cântecul Eroilor cu Neson Eddy şi Se aprind făcliile (film românesc) cu George Vraca şi Nutzi Dona. LIA, Griviţei 196: Fata bătrână cu Bette Davis, George Brent: Eroul de la Marna cu Bassermann. LIZEANU : Oameni de mâine cu Mickey Rooney şi Vis de tinereţe. MIORIŢA (Calea Moşilor 127) : Vin Ploile cu Tyrone Power şi Manechinul cu Joan Gawford. Jumal MARNA : Robert Taylor în Delir, Andy Hardy Combay cu Mickey Rooney şi trupa de reviste Titu Mihăilescu. MARCONI (Cal. Griviţei 137): Diavolii roşii operă complectă şi Jurnal şi Trupă de reviste şi comedii D’Ayol. MODEL : Evadatul din Alcazar cu Gali Patrick, L’oyd Nolan şi Traderhow. MILANO : Stan şi Bran aviatori Soţul meu conduce ancheta, cu Ribert Motgattiery. NERO: I. Misiunea d-rului Childare II. Stan şi Bran eroi fără voe. NONI : Seniorita cu Jeanette MacDonald şi Stan şi Bran Alpinişti. ODEON (str. 1 Iunie 75): Vin ploile! cu Tyrone Power, Myra Loy, George Brent şi Beţia aurului cu Victor Mc. Laglen şi Gade Fields. PARIS: Diavolii roşii cu Rar Corigan şi Haut Gibson. PACHE : Desmoşteniţii soartei cu Wallace Beery şi Mickey Rooney şi Aventuriera. PAX: I. Kentucky; II. Drumont Detectiv RAHOVA: I. Delir cu Heddy Lamarr şi Robert Taylor; I. Caterina cea mică cu Franciska Gall. SPLENDID : Stan şi Bran aviatori şi Un înger de fată cu Ann Schirley. TOMIS: I. Vin Ploile cu Myma Loy, Tyronne Power, George Brent etc.; II. Paradisul îndrăgostiţior cu Florence Rice, Robert Young, Pald Morgan. UNIREA: I. Cei trei Muşchetari; I. Bengali. VOLTA BUZEŞTI: Cei 7 eroi şi Fortava. VOLGA : Bengalii şi O noapte de pomină, cu G. Timică. VENUS : 1. Nevasta brutarului ou Raimu; 2. Departe de ţară, cu Louise Rainer şi Spencer Tracy; Jurnal. VERGU : Minciuna Sfântă (Tragedia mamelor) cu Pola Negri şi Bătălia aurului. UNIC : Pata bătrână cu Bette Davis, George Brent; Eroul de la Mama cu Bassermann și Raimu. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 12.00: Om; Gara Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Мойей variată franceză (discuri) 13.20: Ora; Spectacole; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13.30- Continuarea concertului de selecţiuni din operetele franceze (discuri) : 14.00: Radio Jurnal. 14.20: Selecţiuni din opere franceze (discuri) : 15.00: Radiofonice; Publicaţii; Varietăţi. RADIO ROMANIA 19.00: Ora; Mersul vremii. 19.02: Cronica artistică. 19.20: Corul .Florile dalbe** cond. de N. Oancea: Cântece populare româneşti: Străinul de G. Brătianu; Toate fetele se uită de Sabin Drăgoi; Mărie, Mărie de I. Vidu; Puişorul de S. Dumitriu; N. Oancea: a) Trecui valea mort de sete; b) Fire-ai maică blestemată. 19.50: Radio-jurnal in limba maghiară. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 20.00: Sufletul de la graniţe, de Em. Buicuţă. 20.20: Gabriel Naruja (voce): Cântece de Gabriel Fauré: a) Darurile; b) Taina; c) Leagănele; d) Despărţirea; e) Lumina de lună. 30.45: Radio-jurnal (I. 21.00: Muzică de Dimitrie Cuclin — Orchestra simfonică Radio, dirij. de autor: Scherzo (1912). Triptic (Amurg-Noapte-Zori) ; Feeria de Crăciun (1923); Horan și minor; Rapsodia prahoveană (1937). 22.00: Elisabeth Schumann-voce (discuri) ; Pastorală aranjată de Wilson; Două arii din :Nunta lui Figaro" de Mozart. 22.10: Radio-jurnal (2) ; Sport. 2280: Duete din opere de Richard Wagner (discuri) ; Duet din actul III din Lohengrin (voce: Maria Müler şi Franz Völker); Duet din dragoste din actul I din „Tristan şi Isolda" (voce: Frida Leider şi Lauritz Melchior). 22.55: Marile orchestre ale lumii: Orchestra Filarmonică din Berlin (disc.) : Uvertură la .Regele Ysului" de Lalo (dirij. de Albert Wolff); Serenadă de Haydn, dir. de Erch Kleiber; Concertul Brandenburghez No. 3 de Bach (dirijat de Wilhelm Furtwaengler) ; .Belleas și Melissanda" de Fauré (dir. de Albert Wolff); Foc de artificii de Strawinsky (dirij de Erich Kleiber). 23.45: Junal pentru străinătate în limbile franceză, germană, engleză şi italiană. 212,6 m. RADIO CHISINAU 20 kw. 14.00: Ora. Concert de prânz—Muzică românească (discuri) . 14.45: Muzică variată (discuri): Vals in re bemol No. 1 de Chopin şi Melodii din „Jocelyn" de Melbom; Selecţiuni din „Saltimbach" de Ganne; Povestiri din pădurea vieneză de Strauss (Orchestra filarmonică din Berlin, dirij. de Melichar). 15.15: Incheerea emisiunii de prânz. 21.00: Ora. Concert de seară — Orchestra Sindicatului Artiştilor Instrumentişti, dirijată de Arvic Hochted: Suită de balet din „Sylvia" de Delibes In templul chinezesc de Ketelbey; Povestea Dunării de Fueik. 21.35: D-ra Iulia Voloc (voce): Cântece populare: Te auzeam Ghiţă; Rău e Doamne prin străini; Ce vii badeo târzior; Când e omul necăjit; Eu copil şi tu copilă; Frunză verde de sulfină; Fost-ai aseară la clacă. 21.55. Radio-jurnal. DATI § daca vreti SUBSCRIsa E T: AVETI BONURI PENTRU ÎNZESTRAREA ARMATEI 22.10: Concert de pian — D-na Margankova-Socolov: Sonata op. 1.11 de Beethoven. 22.30: Contnuarea concertului Orchestrei Sindicatului Artiştilor 23.15: încheierea emisiunii. Când expoziţia mondială de la New-York şi-a închis porţile pentru iarnă, mii d© fete au rămas fără lucru. Multe din ele nu aveau familie şi nu ştiau unde să se ducă. Dar toate frumuseţi, regine ale frumuseţii, venite din cele patru colţuri ale Statelor Unite. Printre ele se aflau dansatoare, actriţe, cântăreţe, pianiste, violonceliste, acrobate. Fetele acestea remarcabile prin frumuseţea lor erau toate specializate, dar nu fuseseră angajate decât fiindcă erau frumoase şi erau în posesia unui brevet de regină a frumuseţii. M , « - ,r- -v аж Obişnuite cuviaţa uşoară şi luxoasa, fiind bine remunerate, acum sunt insa fără lucru. Parte din ele — puţine — s’au cazat pe unde au putut. Majoritatea sunt văzute la ora lunch-ului, în câte un bar mulţumindu-se cu o cafea cu lapte şi un corn. Au aerul unor biete păsări pe cari iarna şi vijelia le-au isgonit dintr’o grădină înflorită. Privirea lor sfioasă pare a fi în căutarea unui adăpost. Billy Rose, un celebru director de întreprinderi teatrale, înduioşându-se de soarta lor, a angajat vreo câteva, dar în Manhattan, sute de fete frumoase rămân fără Întrebuinţare. Un celebru milionar — de vreo 61 de ani — d. Planket s’a înduioşat şi el de acest dezastru şi ca să le vie un ajutor a început să ţină celibatarilor conferinţe, indemnându-i să se căsătorească cu aceste frumuseţi, brusc asvârlite în greutăţile mari ale existenţii. N’a avut însă niciun succes. Prietenii l-au descurajat să-şi mai continue cruciada, susţinând că o frumuseţe de profesie nu știe nici să fiarbă un ou. După o matură srândire, d. Planket s’a hotărît să se ducă singur, să înfrunte cele trei mii de fete, pentru a alege una, din care să facă cea mai bogată și mai fericită femee din New-York. Toate l-au încurajat, cochetând. Atâtea surâsuri și priviri rugătoare l-au turburat. D. Piánkét s’a hotărît apoi să le vadă una după alta. Timp de opt zile s’a dus succesiv, în fiecare bar frecventat de aceste „misses”. Și iată-l pe d. Piánkét fără somn, fiindcă visele lui sunt chinuite de vedenia sutelor de guri rumene, picioare mici, bucle blonde, brune, castanii ori roşcate. II cuprinde febra şi-şi pierde capul. Secretarul lui particular l-a sfătuit atunci să poftească cele trei mii de frumuseţi în hall-ul de la Scheffer Palace-Hotel şi... să organizeze o mare loterie. Fiecare dintare au primit câte un număr şi toate celei trei mii de bilete au fost puse intr’un joben. D. Piánkét în frac cu o gardenia la butonieră, e instalat pe un fotoliu de catifea, pe o estradă. Toate fetele aşteaptă cu inima bătând, aşteptând milioanele. D Piánkét, foarte mişcat, închide ochii, încreţeşte fruntea şi... trage Nr. 4. Dar, consternare...! Nr 4 nu e prezent. 3 și 5 se precipită și propun să o înlocuiască. — Să reînceapă tragerea, propun celelalte. Dar, nu. D. Planket rămâne fidel destinului ce i-a hărăzit Nr. 4. — Cum o cheamă? — Miss Grace Dismore. Se face apelul, dar nimeni nu răspunde la acest nume. D. Planket e congestionat, transportat, cu mână tremurătoare îşi şterge fruntea. Secretarul face apel la poliţie 15 oameni sunt trimişi să caute în toate localurile din New- York. In zori abia, şeful vine şi anunţă că a găsit pe d-ra Grace Dismore. Milionarul, întins pe o sofa, cu sticla die whiski şi un pahar pe o măsuţă, se ridică repede: „Unde e?’. „La Azilul doamnelor din Armata Salvării”. — „Groaznic!” strigă d. Planket precepitându-se în Packard-ul său care îl aştepta în faţa uşi. Cu ajutorul şoferului şi al valetului o găseşte însfârşit. Stă întinsă pe un pat. Ochii albaştri sunt închişi pe jumătate; părul blond-platin natural, îi face aureolă în jurul capului. Sora explică, că din cauza lipsuri- lor şi a foamei, a leşinat în stradă. Aşa au adus-o aici. ”** D. Planket, care se simte îndrăgostit nebun, cade pe un scaun piur-" murând: „Ce nenoorcire! Dar sosesc la timp”. După ce îi dau să înghită puţin alcool fata deschide ochii. — „Sunt logodnicul d-tale. Milionar, de 61 de ani. Am venit să te iau să mergem la pastor. „Frumuseţea” se ridică fericită. Şi perechea, la braţ, părăseşte azilul, lăsând sorei de la Armata salvării, o sută de dolari. & (ArhStud.ЧШГ Din dramele existenţei Când reginele frumuseţii someazâ Rochie de seară din catifea brodată. Capă şi manşon de vulpe argintie. Ansamblu purtat de d-ra Zita Perzel. (France Presse Voir Nr. 45.950). Ce mâncăm azi 1) Mazăre cu piganele (mazăre din conserve). 2) Pârjoale moldoveneşti cu piurea şi salată de varză roşie. 3) Budincă de orez. 300 gr. orez se fierbe câteva minute în 400 gr. apă la care se adaugă o linguriţă de unt şi puţină sare, apoi se adaugă 1 kgr lapte. Se lasă să fiarbă până se moaie orezul. Se ia de pe foc, se amestecă cu şase gălbenuşuri de ou, şase linguri zahăr tos, coajă de lămâe rasă şi zece migdale amare rase. Se adaugă spuma bătută de la şase albuşuri, se aşează în forma unsă, la cuptor, unde se lasă până se rumeneşte. Se serveşte сц compot de fructe sau sirop. .