România - Provincie, martie 1940 (Anul 3, nr. 629-643)

1940-03-01 / nr. 629

Anul III No. 629 TEL ЕЮ ANE: Direcţia 5.57.85. Secretariatul 4.53.09 Redacţia 5.57.76. provincia interurban 41. Administraţia 5.57.77 Serviciul Publicităţii 4.89.05 După sărbătoarea de Marţi... A doua aniversare a Constituţiei Regele­­Carol al ll-lea s’a desfăşurat în ritmul demn şi grav al vremurilor pe cari le trăim, şi cami datorită ei, trec pe deasupra noastră găsindu-ne şi lăsându-ne strâns uniţi în sentimentul de frăţie românească, strâns legali în simţământul de solidaritate naţio­nală, şi ferm hotărîţi să păstrăm neştirbită moşia strămoşească în folosul n­ostru şi al întregei ome­niri doritoare de pace, ca o oaste încadrată în as­pra disciplină a muncii. Desigur, o mai potrivită închinare nu puteam aduce nici Regelui, nici noului aşezământ constitu­ţional cimentat din truda Lui mântuitoare­, decât ascultând smeriţi « sfântă slujbă religioasă, recu­le­gernt­u-ne­a clipă in taina sufletelor noastre, şi întorcându-te apoi spre uneltele cari se cer mâ­nuite mai aprig, mai fructuos şi mai neîntrerupt ca totdeauna. De aceia sărbătoarea de Mărfi a trecut fără des­făşurări colorate de mare praznic popular. Cerul însuşi, îngândurat par’că de peisajul terestru în care sângele pictează pe întinderi largi de stepă . Stranii flori de mac, a păstrat în acest sfârşit de Februarie o calmă înfăţişare de cupolă plumbu­­vie, fără străluciri decorative, fără sclipiri de şă­galnice raze... Nu sunt vremurile acestea, pentru bucuriile zgomotoase de altă dată. Fericit poporul...care a­­dâncindu-se în sine şi găsind proptiri temeinice în­ rânduielile cari îi călăuzesc viaţa, p­oate afla cer­titudinea zilei de azi ca şi a celei­ de mâine, în pu­terile lui proprii şi în organizarea lui ferită de orice insuficienţe păgubitoare. Poporul român a putut constata cu liniştită bucurie, că nici una din aceste con­diţiuni, funda­mentale ale viefii lui normale, nu-i, lipseşfte.­­ Pentru o zi de sărbătoare­­naţională, atăţa e de­­ajuns în vremurile de astăzi. Fie ca la­­anul, şi de acolo înainte în tofi anii câţi Dumnezeu îi va hă­răzi Regelu­i Carol al 1 l-lea, poporul român «« aibă acelaş Simţământ de m­u­ltummAÎ aVut acum. ... .. •**:■ - ‘ z . Re­g­ele îl va simfi şi se trep­­s-d­e s­făta în apele lui limpezi, ori tntr’o baie mistică şi vrăjită, întărihdu-se în credinţele, în nă­zuinţele şi în puterile Lui, iar Ţara Româ­nească va trăi şi^va înflori în veac. Aşa să fie. ! FRONTUL DE VEST IN VĂZDUH Relaţia age­nţiei Havas PARIS, 27 (Rador). — Agenţia Havas prezintă astfel situaţia multora pe ziua de 26 Februarie. Activitatea a fost mai vie în văzduh. Pe uscat, în Vosgi, o patrulă germană care se apropiase de un post -francez a fost împrăştiată de focul armelor automate. In văzduh, avioanele franceze, care au efectuat sborurile de re­cunoaştere pe deasupra liniilor germane, au revenit toate la ba­zele lor. Afirmaţia germană după care un avion Potez 63 ar fi fost do­borât în masivul Eiffel, este dez­minţită de cercurile militare franceze autorizate. Aviaţia de recunoaştere germa­nă a fost şi ea deosebit de acti­vă. In cursul serii şi al­ nopţii s'a dat alarma în numeroase regi­uni din Nordul, Nord-Vestul şi Estul Franţei şi­ în regiunea pari­­sianâ. ‘ Luni seara artilerie, , antiaeria­nă a deschis focul contra două avioane. Nu s’a dat alarma în­trucât locuitorii Parisului ştiu că trebuie să se adăpostească în­dată ce artileria antiaeriană in­tră în acţiune. Marţi în zori s’a dat totuşi a­­larma în regiunea parisiană. In­­tradevăr o escadrilă germană a încercat să înainteze pe teritoriul francez. Avioanele au fost îm­prăştiate, dar unul dintre ele a reuşit să ajungă deasupra Pari­sului, astfel că s’a dat imediat alarma. Aceasta a,fost prima alarmă dată in cursul acestui an. RELAŢIA AGENŢIEI D. N. B. BERLIN. 27. (Rador). — Agen­ţia­­D. N. Br transmite de pe front: La Vest nimic nou. Slabe focuri de hărţuire ,în mai multe sectoare. Patrulele germane au activat fără însă a lua contact cu inamicul care a reluat lucrările de fortificare. Pe deasupra regiunii de frontieră aviaţia inamică a fost activă. Aviaţia germană a continuat sbo­rurile de recunoaştere pe deasupra teritoriului­­ francez. Nu au a­tjtst lupte aeriene. . "ниш VIH:R1 1 MARTIE 1940 12 pagini 3 Pasagiul Victoria «ioftlmnbiUAt*» BIROURILE •"iterti v i; Calea­­ Victoriei 50 Direcţia si Redacţia: Scara B Et 1 Administraţia: Scara C. Et* I SOLEMNITATEA ANIVERSĂRII CONSTITUŢIEI CAROL II, IN CAPITALA Sfinţirea şi ţintuirea drapelelor Gărzilor Naţionale judeţene.­Expunerea d-lui general Petre Georgescu CUVÂNTAREA D-LUI CONSILIER REGAL AL. VAIDA VOEVOD PREŞEDINTELE FRONTULUI RENAŞTERII NAŢIONALE Cu­ prilejul aniversării Constitu­ţiei, la Sf. Patriarhie,,s’a oficiat lun Te-Deum, la care au luat parte,­— după cum am arătat in numărul’ de eri, — membrii guvernului, încrun­te cu d. consi­ler regal Gh. Tătăre­­scu, preşedintele .Consiliului şi demnitarii Frontului . Renaşterii Na­ţionale, în frunte cu . d. consilier ile­gal Al.­­ Vaida Voevod,­preşedintele Frontului Renaşterii Naţionale. SOLEMNITATEA SFIN­ŢIRII DRAPELELOR F. R.N. După Te-Deum, s’a făcut sfinţirea drapelelor F. R. N., a căror­ ţintuire a avut loc în sala Adunării Deputa­ţilor. Sunt de faţă înalţii demnitari in frunte cu d. Gh. Tătărescu,­consilier regal şi preşedintele Consiliului de miniştri şi Al. Vaida Voevod,­ consi­­lier regal şi preşedintele F. R.I.N-ulu­i­ pr­eiu­ri şi conducătorii organizaţiilor F. n­. R, din. toate judeţele. Primele drapele sunt ţintuite de către d-nii consilieri regali-Gh. Tăt­ă­­rescu, preşedintele. Consiliului de fifi-Cu­ prilejul sfinţirii şi ţintuirii dra­pelelor, ,d. general Petre Georgescu a ţinut următoarea:‘cuvântare: Vi In­ ziua sărbătoririi a doi­ ani,­­ de când s’a dat poporului rânduire nouă, călăuzitoare de înfrăţire­­ şi progres, Garda Naţională se prezintă conducerii superioare a Frontului, cu nestrămutată încredere în fostul aștm­, . consilier regal dr. Al. Vaida ■ Zoevod, . preşedintele F. . \ P. ,S. iS,l Partidrhull Nicodemsi \d. ' îttptetbtpG^ Giurescu,'; secretar дере •al al F. R. N.' ‘ 'V j ; Atmosfera , este dintre .cele mai nălţatoare. . .j r ',, - Vi­­­ce U. s’a statornic.it.; f t i La ^capătul'.unei­ activităţi,, care ide la o ir la alta a devenit tot.mai sp'pr­­caţi'e cetăţenească,’. ti: realizări Ob­şteşti. ' * Cei m­ai mulţi­ din cei care au pur­­tat o părticică din răspunderea in­dică, am intrat într’o etapă hotări­­toare in opera de înfăptuiri a „Fron-Dintr'un început, Garda Naţională, şi-a făcut urner­ez­, din cultivarea vir­tuţilor şi împlinirea faptei bune. Pilda vie, grăitoare de suflet şi spi­rit de­ jertfă, a fost sămânţa, care a dat rod bogat în primele brazde tra­se de slujitorii crezului nou. Num­ai astfel, Garda Naţională a devenit o­­realitate în opera de edit­­de plitu­cei acestei misiuni, ca foşti os­taşi de carieră, încărunţiţi in trebu­rile oştirii şi căliţi în războiul pen­tru întregirea neamului, ац ştiut să a­­ducă în misiunea ce li s’a încredinţat şi forţa disciplinei şi avântul înfăp­tuirilor temeinice.­ Punem chezăşie trecutul nostru şi mărturisim solemn şi cu acest pri­lej, că dela posturile de comandă ce ni s’au­ acordat, vom fi stegari stră­­juitori ai datinilor şi virtuţilor stră­moşeşti, cinstind cum se cuvine glo­ria şi vitejia înaintaşilor noştri. Vom­ duce in cel mai îndepărtat colţ­ de ţară, cuvânt plin de iubire şi Cuvântarea d-lui g­­ieral, Petre Georgescu,­­ comandantul Gărzilor Naţionale • . . .. { - v- • ;; -..............* •* ................ .........................—•— rv»-*—■ « 7...........* - - —­• ; -- .v v ; ■ -, у .: t< * •• % - \., î.zConsilifer Regal Qh. Tartăres­cu,, președintele Consiliului de miifiştri, Patriarhul Nicodem, ’d.' Consilieri Regal Vaida Voevod, președin­­­•tele F.'R.N.,'d. miiistrii Gottst. Gîurescu, secretar general F. ;R. N., d. general Petre Georgescu, comandantul Gărzilor F. R. N. ■■■••-..ti - ... ■ ..... . J. . . ......................... titlul Renaşterii Raţionale . V PARIS, 31 FEBRUARIE 1940. teme de douăzeci de ani, nu ştiu dacă Europa a fost vreodată acoperită de atâta Zăpadă. Alb şi nemărginit aşternut, rece şi sclipitor, de-o puritate neînsu­fleţită care nu e de pe această planetă sub care viaţa totuşi dor­mitează, germinează, se pregă­teşte să colcăie, cu tot ce este bun şi rău, generos şi crud, urât şi su­blim, în misterul contradictoriu al vieţii. De la frontieră înainte, că Iugo­slavia, era învăluită în nămeţi, părea totuşi normal. Ca la noi acasă, în această mică patrie a ţă­rilor centrale şi balcanice. Că la Zagreb, unde un orar­iu feroviar răsturnat, ne -a condam­nat la expediţii turistice de-o ju­mătate de zi, termometrul arata in nămezi douăsprezece grade ; sub zero, încă n’a fost de mirare. Mă- i car atâta­­solidaritate, termome­­trică, datorini Finlandei, care a reabilitat noţiunea onoarei şi eroismului, pentru modestele ţări ce se vor neutrale, când giganţii se bat capete în capete, ca apoca­lipticii munţi din basmele popoa­relor noastre plugăreşti şi ciobă­neşti. . . v.î ,■„■■■. • Dar, că mai departe, dincolo dea Postumia, în Italia romanticelor voiagii nupţiale şi a lămâilor în­floriţi, zăpada stăruia tot atât de aspră, cu viscole şi troiene, aceasta depăşea­­orice firească orânduială. Veneţia sub­ ninsoare, Milano — şase ore de întrerupere — sub vis­col şi ger... Gluma nu mai avea nici un haz! Era totuşi o prefaţă, pentru surpriza de-a doua ziuia­ ză­pezii dela Paris, unde­­ șofeurul taxiului lupta eroic dar inexperi­mentat cu baricadele troenelor, transpirând la volan într’o * ab­surdă temperatură arctică. —,‘E o repetiţie a expediţiei Byrdi a­ exclamat râzând în chip de" consolare. "‘L ■ — E o reconstituire a expediţiei Byrd­­ am consimţit mult mai con­vins, ca unul ce veneam din lumea viforelor carpatice, unde zăpada, iarna, viscolul, sunt gheţoase rea­lităţi, nu numai­ tot atâtea ele­mente fantaste de decor cinema­tografic. Surpriza, aşa­dar, a fost mai în­tâi aceasta. O Italie, o Franţă, un Paris, sub vălmăşag de ninsoare, cum nu le-ai văzut, cum nu le-­ai bănuit, cum nu le-ai imaginat, cum nu le-ai aşteptat, în douăzeci de călătorii, din douăzeci de ani. Şi a doua surpriză? A doua surpriză, rămâne neîn­doios, aspectul atât de puţin osten­tativ răsboinic, al Franţei aflată în răsboiu. Dela fruntaria elveţiană înainte, nici­­un soldat­, nici, o santinelă, nici o uniformă, nici o armă. Tre­nul a străbătut albe -Şi 1”tăcute imensităţi ninse, în care răsboiul nu se afirma cu nimic, în nimic. In urmă, rămăsese ţara ta, mai apoi Iugoslavia, pe urmă Italia, unde uniformele, posturile de pază, formalităţile vamale, îngrijorarea de pe chipuri şi circumspecţia mă­surilor poliţieneşti, vădeau o at­mosferă de răsboiu, prudenţa neu­tralilor care se păzesc de răsboiu fiindcă nu vor şi se simt amenin­ţaţi de răsboiu.. Aci, până la­ Paris, n’ai luat con­tact cu nimic care să te facă a presimţi răsboiul. Aceiaşi dulce şi desabuzată libertate în îndeplini­rea formalităţilor vamale. Conduc­torul vagonului absurd, îţi rezolvă el formalităţile paşaportului şi re­vizia­ bagajelor, fără să te tulbure din ,somn. Ai observat că ai trecut, graniţa, departe, la Dijon, la­ apre­­ciabilă distanţă de frontieră. Să fie un efect al unei netulburate certitudini interioare? impruden­ţă? Un respect­ al tradiţiilor de­ for­malităţi reduse la ultima expresie pentru­ un popor deprins să sus­pecteze la cea" mai inofensivă con-­­trarietate? N’aş şti să spun. , - E sigur însă că atiposfera,bănui­toare, alarmată, exterior-* specta­culoasă a râsboiului,­aparţine ţă- - riior neutrale, nu a Franţei', în răs­­boiu. I . f ЦЖ« Abia la Paris, fin- gara ide ■ Lyon invadată de permisibilatî, ' împe­striţată de uniforme/ divizată In secţii, birouri şi oficii militare; abia aci eşti pătruns'de realitatea tţ­i­• Continuare în paig. lll-a) de CEZAR PETRESCU Continuare in pag. 3-a FRONTUL DE VEST Un minunat peisaj de iarnă, un­deva, în liniile germane, pe frontul ILZZZLI­Z de West

Next