România - Provincie, martie 1940 (Anul 3, nr. 629-643)
1940-03-01 / nr. 629
Anul III No. 629 TEL ЕЮ ANE: Direcţia 5.57.85. Secretariatul 4.53.09 Redacţia 5.57.76. provincia interurban 41. Administraţia 5.57.77 Serviciul Publicităţii 4.89.05 După sărbătoarea de Marţi... A doua aniversare a Constituţiei RegeleCarol al ll-lea s’a desfăşurat în ritmul demn şi grav al vremurilor pe cari le trăim, şi cami datorită ei, trec pe deasupra noastră găsindu-ne şi lăsându-ne strâns uniţi în sentimentul de frăţie românească, strâns legali în simţământul de solidaritate naţională, şi ferm hotărîţi să păstrăm neştirbită moşia strămoşească în folosul nostru şi al întregei omeniri doritoare de pace, ca o oaste încadrată în aspra disciplină a muncii. Desigur, o mai potrivită închinare nu puteam aduce nici Regelui, nici noului aşezământ constituţional cimentat din truda Lui mântuitoare, decât ascultând smeriţi « sfântă slujbă religioasă, reculegerntu-nea clipă in taina sufletelor noastre, şi întorcându-te apoi spre uneltele cari se cer mânuite mai aprig, mai fructuos şi mai neîntrerupt ca totdeauna. De aceia sărbătoarea de Mărfi a trecut fără desfăşurări colorate de mare praznic popular. Cerul însuşi, îngândurat par’că de peisajul terestru în care sângele pictează pe întinderi largi de stepă . Stranii flori de mac, a păstrat în acest sfârşit de Februarie o calmă înfăţişare de cupolă plumbuvie, fără străluciri decorative, fără sclipiri de şăgalnice raze... Nu sunt vremurile acestea, pentru bucuriile zgomotoase de altă dată. Fericit poporul...care adâncindu-se în sine şi găsind proptiri temeinice în rânduielile cari îi călăuzesc viaţa, poate afla certitudinea zilei de azi ca şi a celei de mâine, în puterile lui proprii şi în organizarea lui ferită de orice insuficienţe păgubitoare. Poporul român a putut constata cu liniştită bucurie, că nici una din aceste condiţiuni, fundamentale ale viefii lui normale, nu-i, lipseşfte. Pentru o zi de sărbătoarenaţională, atăţa e deajuns în vremurile de astăzi. Fie ca laanul, şi de acolo înainte în tofi anii câţi Dumnezeu îi va hărăzi Regelui Carol al 1 l-lea, poporul român «« aibă acelaş Simţământ de multummAÎ aVut acum. ... .. •**:■ - ‘ z . Regele îl va simfi şi se treps-de sfăta în apele lui limpezi, ori tntr’o baie mistică şi vrăjită, întărihdu-se în credinţele, în năzuinţele şi în puterile Lui, iar Ţara Românească va trăi şi^va înflori în veac. Aşa să fie. ! FRONTUL DE VEST IN VĂZDUH Relaţia agenţiei Havas PARIS, 27 (Rador). — Agenţia Havas prezintă astfel situaţia multora pe ziua de 26 Februarie. Activitatea a fost mai vie în văzduh. Pe uscat, în Vosgi, o patrulă germană care se apropiase de un post -francez a fost împrăştiată de focul armelor automate. In văzduh, avioanele franceze, care au efectuat sborurile de recunoaştere pe deasupra liniilor germane, au revenit toate la bazele lor. Afirmaţia germană după care un avion Potez 63 ar fi fost doborât în masivul Eiffel, este dezminţită de cercurile militare franceze autorizate. Aviaţia de recunoaştere germană a fost şi ea deosebit de activă. In cursul serii şi al nopţii s'a dat alarma în numeroase regiuni din Nordul, Nord-Vestul şi Estul Franţei şi în regiunea parisianâ. ‘ Luni seara artilerie, , antiaeriană a deschis focul contra două avioane. Nu s’a dat alarma întrucât locuitorii Parisului ştiu că trebuie să se adăpostească îndată ce artileria antiaeriană intră în acţiune. Marţi în zori s’a dat totuşi alarma în regiunea parisiană. Intradevăr o escadrilă germană a încercat să înainteze pe teritoriul francez. Avioanele au fost împrăştiate, dar unul dintre ele a reuşit să ajungă deasupra Parisului, astfel că s’a dat imediat alarma. Aceasta a,fost prima alarmă dată in cursul acestui an. RELAŢIA AGENŢIEI D. N. B. BERLIN. 27. (Rador). — AgenţiaD. N. Br transmite de pe front: La Vest nimic nou. Slabe focuri de hărţuire ,în mai multe sectoare. Patrulele germane au activat fără însă a lua contact cu inamicul care a reluat lucrările de fortificare. Pe deasupra regiunii de frontieră aviaţia inamică a fost activă. Aviaţia germană a continuat sborurile de recunoaştere pe deasupra teritoriului francez. Nu au atjtst lupte aeriene. . "ниш VIH:R1 1 MARTIE 1940 12 pagini 3 Pasagiul Victoria «ioftlmnbiUAt*» BIROURILE •"iterti v i; Calea Victoriei 50 Direcţia si Redacţia: Scara B Et 1 Administraţia: Scara C. Et* I SOLEMNITATEA ANIVERSĂRII CONSTITUŢIEI CAROL II, IN CAPITALA Sfinţirea şi ţintuirea drapelelor Gărzilor Naţionale judeţene.Expunerea d-lui general Petre Georgescu CUVÂNTAREA D-LUI CONSILIER REGAL AL. VAIDA VOEVOD PREŞEDINTELE FRONTULUI RENAŞTERII NAŢIONALE Cu prilejul aniversării Constituţiei, la Sf. Patriarhie,,s’a oficiat lun Te-Deum, la care au luat parte,— după cum am arătat in numărul’ de eri, — membrii guvernului, încrunte cu d. consiler regal Gh. Tătărescu, preşedintele .Consiliului şi demnitarii Frontului . Renaşterii Naţionale, în frunte cu . d. consilier ilegal Al. Vaida Voevod,preşedintele Frontului Renaşterii Naţionale. SOLEMNITATEA SFINŢIRII DRAPELELOR F. R.N. După Te-Deum, s’a făcut sfinţirea drapelelor F. R. N., a căror ţintuire a avut loc în sala Adunării Deputaţilor. Sunt de faţă înalţii demnitari in frunte cu d. Gh. Tătărescu,consilier regal şi preşedintele Consiliului de miniştri şi Al. Vaida Voevod, consilier regal şi preşedintele F. R.I.N-ului preiuri şi conducătorii organizaţiilor F. n. R, din. toate judeţele. Primele drapele sunt ţintuite de către d-nii consilieri regali-Gh. Tătărescu, preşedintele. Consiliului de fifi-Cu prilejul sfinţirii şi ţintuirii drapelelor, ,d. general Petre Georgescu a ţinut următoarea:‘cuvântare: Vi In ziua sărbătoririi a doi ani, de când s’a dat poporului rânduire nouă, călăuzitoare de înfrăţire şi progres, Garda Naţională se prezintă conducerii superioare a Frontului, cu nestrămutată încredere în fostul aștm, . consilier regal dr. Al. Vaida ■ Zoevod, . preşedintele F. . \ P. ,S. iS,l Partidrhull Nicodemsi \d. ' îttptetbtpG^ Giurescu,'; secretar дере •al al F. R. N.' ‘ 'V j ; Atmosfera , este dintre .cele mai nălţatoare. . .j r ',, - Vice U. s’a statornic.it.; f t i La ^capătul'.unei activităţi,, care ide la o ir la alta a devenit tot.mai sp'prcaţi'e cetăţenească,’. ti: realizări Obşteşti. ' * Cei mai mulţi din cei care au purtat o părticică din răspunderea indică, am intrat într’o etapă hotăritoare in opera de înfăptuiri a „Fron-Dintr'un început, Garda Naţională, şi-a făcut urnerez, din cultivarea virtuţilor şi împlinirea faptei bune. Pilda vie, grăitoare de suflet şi spirit de jertfă, a fost sămânţa, care a dat rod bogat în primele brazde trase de slujitorii crezului nou. Numai astfel, Garda Naţională a devenit orealitate în opera de editde plitucei acestei misiuni, ca foşti ostaşi de carieră, încărunţiţi in treburile oştirii şi căliţi în războiul pentru întregirea neamului, ац ştiut să aducă în misiunea ce li s’a încredinţat şi forţa disciplinei şi avântul înfăptuirilor temeinice. Punem chezăşie trecutul nostru şi mărturisim solemn şi cu acest prilej, că dela posturile de comandă ce ni s’au acordat, vom fi stegari străjuitori ai datinilor şi virtuţilor strămoşeşti, cinstind cum se cuvine gloria şi vitejia înaintaşilor noştri. Vom duce in cel mai îndepărtat colţ de ţară, cuvânt plin de iubire şi Cuvântarea d-lui gieral, Petre Georgescu, comandantul Gărzilor Naţionale • . . .. { - v- • ;; -..............* •* ................ .........................—•— rv»-*—■ « 7...........* - - —• ; -- .v v ; ■ -, у .: t< * •• % - \., î.zConsilifer Regal Qh. Tartărescu,, președintele Consiliului de miifiştri, Patriarhul Nicodem, ’d.' Consilieri Regal Vaida Voevod, președin•tele F.'R.N.,'d. miiistrii Gottst. Gîurescu, secretar general F. ;R. N., d. general Petre Georgescu, comandantul Gărzilor F. R. N. ■■■••-..ti - ... ■ ..... . J. . . ......................... titlul Renaşterii Raţionale . V PARIS, 31 FEBRUARIE 1940. teme de douăzeci de ani, nu ştiu dacă Europa a fost vreodată acoperită de atâta Zăpadă. Alb şi nemărginit aşternut, rece şi sclipitor, de-o puritate neînsufleţită care nu e de pe această planetă sub care viaţa totuşi dormitează, germinează, se pregăteşte să colcăie, cu tot ce este bun şi rău, generos şi crud, urât şi sublim, în misterul contradictoriu al vieţii. De la frontieră înainte, că Iugoslavia, era învăluită în nămeţi, părea totuşi normal. Ca la noi acasă, în această mică patrie a ţărilor centrale şi balcanice. Că la Zagreb, unde un orariu feroviar răsturnat, ne -a condamnat la expediţii turistice de-o jumătate de zi, termometrul arata in nămezi douăsprezece grade ; sub zero, încă n’a fost de mirare. Mă- i car atâtasolidaritate, termometrică, datorini Finlandei, care a reabilitat noţiunea onoarei şi eroismului, pentru modestele ţări ce se vor neutrale, când giganţii se bat capete în capete, ca apocalipticii munţi din basmele popoarelor noastre plugăreşti şi ciobăneşti. . . v.î ,■„■■■. • Dar, că mai departe, dincolo dea Postumia, în Italia romanticelor voiagii nupţiale şi a lămâilor înfloriţi, zăpada stăruia tot atât de aspră, cu viscole şi troiene, aceasta depăşeaorice firească orânduială. Veneţia sub ninsoare, Milano — şase ore de întrerupere — sub viscol şi ger... Gluma nu mai avea nici un haz! Era totuşi o prefaţă, pentru surpriza de-a doua ziuia zăpezii dela Paris, unde șofeurul taxiului lupta eroic dar inexperimentat cu baricadele troenelor, transpirând la volan într’o * absurdă temperatură arctică. —,‘E o repetiţie a expediţiei Byrdi a exclamat râzând în chip de" consolare. "‘L ■ — E o reconstituire a expediţiei Byrd am consimţit mult mai convins, ca unul ce veneam din lumea viforelor carpatice, unde zăpada, iarna, viscolul, sunt gheţoase realităţi, nu numai tot atâtea elemente fantaste de decor cinematografic. Surpriza, aşadar, a fost mai întâi aceasta. O Italie, o Franţă, un Paris, sub vălmăşag de ninsoare, cum nu le-ai văzut, cum nu le-ai bănuit, cum nu le-ai imaginat, cum nu le-ai aşteptat, în douăzeci de călătorii, din douăzeci de ani. Şi a doua surpriză? A doua surpriză, rămâne neîndoios, aspectul atât de puţin ostentativ răsboinic, al Franţei aflată în răsboiu. Dela fruntaria elveţiană înainte, niciun soldat, nici, o santinelă, nici o uniformă, nici o armă. Trenul a străbătut albe -Şi 1”tăcute imensităţi ninse, în care răsboiul nu se afirma cu nimic, în nimic. In urmă, rămăsese ţara ta, mai apoi Iugoslavia, pe urmă Italia, unde uniformele, posturile de pază, formalităţile vamale, îngrijorarea de pe chipuri şi circumspecţia măsurilor poliţieneşti, vădeau o atmosferă de răsboiu, prudenţa neutralilor care se păzesc de răsboiu fiindcă nu vor şi se simt ameninţaţi de răsboiu.. Aci, până la Paris, n’ai luat contact cu nimic care să te facă a presimţi răsboiul. Aceiaşi dulce şi desabuzată libertate în îndeplinirea formalităţilor vamale. Conductorul vagonului absurd, îţi rezolvă el formalităţile paşaportului şi revizia bagajelor, fără să te tulbure din ,somn. Ai observat că ai trecut, graniţa, departe, la Dijon, la apreciabilă distanţă de frontieră. Să fie un efect al unei netulburate certitudini interioare? imprudenţă? Un respect al tradiţiilor de formalităţi reduse la ultima expresie pentru un popor deprins să suspecteze la cea" mai inofensivă con-trarietate? N’aş şti să spun. , - E sigur însă că atiposfera,bănuitoare, alarmată, exterior-* spectaculoasă a râsboiului,aparţine ţă- - riior neutrale, nu a Franţei', în răsboiu. I . f ЦЖ« Abia la Paris, fin- gara ide ■ Lyon invadată de permisibilatî, ' împestriţată de uniforme/ divizată In secţii, birouri şi oficii militare; abia aci eşti pătruns'de realitatea tţi• Continuare în paig. lll-a) de CEZAR PETRESCU Continuare in pag. 3-a FRONTUL DE VEST Un minunat peisaj de iarnă, undeva, în liniile germane, pe frontul ILZZZLIZ de West