România - Provincie, martie 1940 (Anul 3, nr. 629-643)

1940-03-01 / nr. 629

SOLEMNITATEA ANIVERSARII CONSTITUŢIEI CAROL II, IN CAPITALĂ (Urmare din pag. l­ a) că ţara la propăşire şi­ săru făurească o­ soartă demnă de trecutul său eroic Sănătate!­­ In eplau­zele tuturor, a luat apoi­­ cuvântul d. consilier regal Al. Vaida­­. I Vi­evod, preşedintele F. R..N-ului:­­ devotament pentru REGE şi NAŢIU-­ii­NE, iar munca noastră a tuturor, dă-tătoare de nădejdi într’un viitor mai bun, va fi îndrumată numai de idea­lul de a face să înflorească virtuţile străbune şi bogăţiile pământului ro­mânesc. Vom căuta să fim cei dintâi la da­torie şi cei din urmă la drepturi, iar p­rin pilde şi fapte de toate zilele să ne câştigăm stima şi încrederea tutu­ror oamenilor de bine. Nu vom uita, că misiunile de mun­că, cinste şi jertfă, atât­­de comune nouă în cariera armelor, trebuiesc cultivate şi înălţate la rangul de vir­tute şi în acest domeniu nou de acti­vitate, pe ogorul naţional. Domnule Preşedinte, Domnule Prim Ministru, Domnilor Miniştri, Drapelele ce s’au sfinţit astăzi, poartă în faldurile scumpului nostru tricolor, deviza: „REGELE ŞI NA­­ŢIUNEA, MUNCA ŞI CREDINŢA”, ■Mcăiuind astfel simbolul în jurul că­­r­ia trebuie închegată solidaritatea de preocupări şi năzuinţi. Conştienţi de rolul frumos şi plin de răspundere ce ne-am asumat în primele rânduri ale Frontului, vă ru­găm d-le Preşedinte, să fiţi interpre­tul simţămintelor noastre de sincer şi statornic devotament pe lângă iu­bitul nostru SUVERAN, asigurân­­du-L, că Garda Naţională este hotă­­rîtă să urmeze cu sfinţenie înaltele pilde şi lozinci Regale, menite să da- D. Consilier Regal Gh. Tătărescu, preşedintele Consiliului de miniştri, Patriarhul Nicodim, d. Consilier Regal Vaida Voevod, preşedintele F. R. N., d. ministru Const. Giure­scu, secretar general F. R. N. și d. general Petre Georgescu, com­andantul Gărzilor Naționale F.R.N. Cuvântarea d-lui preşedinte Al. Vaida Voevod Domnule General, Domnilor Mi­niştri, Domnilor Comandanţi, Este o zi istorică ziua de astăzi pentru viaţa nouă a acestei ţări şi pentru Garda Frontului Renaşterii Naţionale, pentru că dvs. cu noi cu toţii împreună sunteţi chemaţi ca să creiaţi o tradiţie. Este mai greu să creezi o tradiţie, decât să fi un fe­ricit moştenitor al unui aşezământ definitiv alcătuit. Dvs. în scurt timp aţi ştiut să fiţi la înălţimea datoriilor. In adevăr, care poate fi menirea acestei Gărzi a Frontului Renaşterii Naţionale, decât ca să cultive cu tact, cu energie şi cu perseverare tradiţiile mari din­ trecut, dându-le o formă nouă după trebuinţele care se impun în timpurile noastre mo­derne, să cultive împreună cu noi toţi dragostea de ţară cu iubire de jertfă, dragostea şi devotamentul faţă de Rege, respectul reciproc in­tre cetăţeni şi o disciplină care sin­gură poate ajuta să se obţină un re­­zultat deplin, atât în vremuri liniş­tite cât mai cu seamă în vremurile tulburi. Aceasta trebuie să fie menirea noastră, de la sate până la Capitală, conduşi de Frontul Renaşterii Na­ţionale şi de ideile înalte pe care Majestatea Sa Regele le-a prescris ca să le respectăm. D-le general, începun­eu­rile sunt încurajatoare şi putem avea bună nădej­de că, progresând astfel, ideile înalte pe care Ma­­jestatea Sa Regele a voit să le realizăm când ne-a dat Constituţia acum doi ani, vor putea fi cu ade­vărat înfăptuite. De noi depinde. Majesta­tea Sa şi-a făcut datoria de mare Monarh, a luat iniţiativa, a făcut pe deaîntregul tot ce putea face un Monarh, rămâne ca acum să ne facem şi noi datoria. Cred Şi sunt convins, după pilda ce aţi dat-o pentru toată ţara şi pen­tru conducerea Frontu­lui, prin organizarea ace­stei Gărzi, că vom putea ajunge acolo încât succe­sorii noştri să zică: Bună muncă au făptuit şi şi-au împlinit pe deaintregul datoria. Dumnezeu să vă ajute să puteţi, spre mulţumi­rea Ţării şi spre gloria DEFILAREA După terminarea festivităţii, în­treaga asistenţă s-a îndreptat­­ spre estrada aşezată pe aleea Mitropoliei. Fiecare unitate a Gărzilor Naţio­nale este condusă de comandantul ei judeţean. După ce d-nii consilieri regali Gh. Tătărescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, d. dr. Vaida-Voevod, După masă, la orele 16, a avut loc la Teatrul Naţional un fesival artis­tic organizat de comandamentul ge­neral al Gărzilor Naţionale. In numeroasa asistenţă am remar­cat pe d-l­iii. dr. Alex. Vaida-Voevod, consilier regal şi preşedinte, al­ Fron­tului Renaşterii Naţionale/ prof. C. C. Giurescu, secretar general al, F. R. Ni. G. Alecseanu, rezidentul regal al ţinutului Bucegi, Andrei Rădulescu, prim-preşedinte al înaltei Curţi de­ Casaţie şi Justiţie, Gh. Vântu şi Ho­ria Grigorescu, subsecretari de Stat, la Interne, Victor Moldovan­­ şi N. Cornăţeanu, primi secretari F. R. N.„ Titus Popovici, subsecretar­­ de­­ Stat la Economia Naţională, ing. Gh. Po­­pescu-Botoşani, membru în consiliul superior- F. R­.N­., D. Mociorniţa, Eu­gen Savu, Mişu Arion,­ I. Marinnescu, etc. D. Ştefan Mureşan a dirijat cân­tarea F. R .N., Voinţa neamului, de Sfânta Marie Mică. fac’aşa, cântec popular, cultul Patriei şi Imnul Re­gal, întâlnind o caldă şi prietenească primire, consilier regal şi prof. L. C. Giure­­scu, ministru secretar general al F. R. N., trec în revistă formaţiile or­ganizaţiilor F. R. N„ începe defi­larea. Intr’o ţinută impecabilă, plini de însufleţire, membrii Gărzilor Naţio­nale şi ale organizaţiilor celor 71 judeţe, în frunte, cu drapelele, defi­lează în faţa înalţilor demnitari. In aceiaşi ordine şi disciplină, u­­nităţile s’au îndreptat înspre piaţa Amzei, unde cu ceremonialul obiş­nuit, au depus drapelele. D-nii Valentineanu şi Pop Marţian de la Teatrul Naţional, au recitit din Mihail Eminescu, Octavian Goga şi Horia Furtună, iar d-na Evantia Cos­tines­cu şi G. Ştefanovici de la Opera Română, au cântat arii naţionalei obţinând un succes neobişnuit. Echipa de dansuri naţionale a a­­soci­aţiei Creştine a tinerilor, a exe­cutat’„Ca la Breaza”, „Alimeiul” şi „Brâuleţul”, dovedind mult tempe­rament ’şi rutină. In partea a doua a programului d-nii : C. Brancomir, P. Dem. Dra­goman, C. Rădulescu, N. Moţoc P. Pătraşcu, d-nele Cleo­pan Cernăţea­­n­u, Tantzi Economu Weselowski şi d-ra Emilia Cozachiewich, au inter­pretat actul V din Ovidiu de Vasile Alecsandri, dovedind asistenţei cali­tăţi nebănuite şi multă armonie. Festivalul s-a terminat la orele 18, prin intonarea Imnului Regal. Festivalul gărzilor naţionale de la Teatrul Naţional D. general Georgescu, pronunţându-şi discursul la ţintuirea drapelelor M. S. Regelui, să desă­vârşiţi această operă. Defilarea drapelelor Redactarea actului de naştere al principesei Maria Gabriella NEAPOLI, 28 (Radar). — Redac­tarea actului de naştere al Princi­pesei Maria Gabriella a avut loc Marţi la Palatul Regal din Neapoli, în cadrul unei impresionante solem­nităţi. Contele Ciano a îndeplinit func­ţiunea de notar al Coroanei, ca re­prezentant al şefului guvernului, iar preşedintele senatului d. Suarda, a îndeplinit funcţiunea d­e ofiţer al stării civile al Familiei Regale ita­liene. Aclamat şi chemat spre a fi văzut de o imensă mulţime, care era adu­nată în piaţa din faţa palatului, Principele de Piemont a ieșit la bal­con fiind obiectul uniei entuziaste . manifestații. . Ы.Ш. ШО ROM­ANI A Nr. 629 Ne­utrişi corn­a­ţi (Urmare din pag. 1-a­ răsboiului. Şi mai apoi, iei oraşul de nerecunoscut sub zăpada pola­ră, unde procentul soldaţilor per­­misionari, a ofiţerilor cu insignele decoraţiilor din celălalt mare răs­boiu, îţi aminteşte deodată că în douăzeci de ani laolaltă n’ai întâl­nit atâtea uniforme câte acum şi aci într’un ceas, câte întotdeauna, în orice ţară de dincolo de Do­­modosola, într’o zi. Iar după douăzeci şi patru de ore, când te-ai familiarizat cu as­pectul cel nou al Parisului, cu stră­zile întunecoase, cu luminile ca­muflate, numai atunci percepi mai adânc accentul psihologic al unei ţări aflate în acest nou şi straniu răsboiu. Nu le descifrezi acestea în manifestări exterioare şi ostenta­tive. Oamenii îşi văd de treburi, circulă, sunt doar mai puţini la număr, cu un gol de la o anumită până la o anumită vârstă. Progra­mele spectacolelor încearcă a fi ispititoare. Cafenelele nu-s deşarte. Dar pe figuri se vădeşte o preocu­pare lăuntrică, gravă, permanen­tă, care nu are încă nici un nume fiindcă nu corespunde nici unei noţiuni cunoscute până acum. Nu este o îngrijorare de răsboiu, de front, de mobilizaţii fiecării fa­milii: soţi, fraţi, părinţi, copii. Nici de măruntele consecinţi ale stării de răsboiu, în existenţa cotidiană. Poate nici de desnodământul mi­litar şi politic al acestui răsboiu fără precedent, care a imobilizat forţele prin acumularea celor mai ingenioase născociri tehnice. Se vădeşte o anxietate de altă natură, mult mai dramatică şi mai puţin egoistă, pe care­­ţările neu­trale n’au avut cum s’o perceapă cum măcar s’o presimtă încă: îngrijorarea neutrilor de ame­ninţările şi destinul imediat, pre­gătirile militare, problemele diplo­matice şi economice ce se pane de la zi la zi sub presiunea eveni­mentelor, ne împiedică să sesizăm sensul mai profund şi teribil al acestui răsboiu. Semnificaţia de dincolo de evenimente,­de linii for­tificate, de planuri strategice, de adoptarea unei tactici inedite. A-­cestea toate, în fond, fac parte tot din răsboiu. Se încorporează răs­boiului. Se vor verifica şi vor duce la o concluzie ori alta, la o victorie ori alta, cu un preţ ori altul. Dar răsboiul în sine? Raţiunea răsboiului, după două decenii de iluzii molenţ pacifiste? Această rece şi savantă pregătire a unei hemoragii colective, răbdare, me­ditată, organizată, industrializată, aceasta a scormonit în suflete un caz de conştiinţă care depăşeşte individul, fazele accidentale ale răsboiului, textul comunicatelor. E un caz de conştiinţă istorică. Presentimentul încă nelămurit, că de astădată se lichidează o lume, că generaţiile acestea indiferent de frontiere şi de fronturi trăiesc o epocă de răscruce a umanităţii, cum le-a fost scris contemporani­lor lui Tiberiu să trăiască moartea civilizaţiei antice şi să asiste la naşterea creştinismului, cum au trăit altă răscruce istorică oame­nii anului o mie, mai apoi con­temporanii cruciatelor, făuritorii Renaşterii, in sfârşit conducătorii şi victimele, eroii şi emigranţii Re­voluţiei franceze. Realitatea imediată a răsboiului, odată încredinţată militarilor, nu mai tulbură nimic din moralul populaţiei civile. Un moral de-o severă ţinută, de-un optimism ne­­gălăgios, de-o hotărîre fermă în aşteptare şi în tributul sacrificii­lor, cum fără îndoială îşi află re­plică şi dincolo de linia Siegfried, în massa populaţiei germane. Realitatea păcii ce va să vină apare însă mult mai teribilă şi în­grijorătoare. Nu pentru raporturi­le dintre învingători şi învinşi, pentru condiţiile ce vor fi dictate şi acceptate. Ci pentru noua condiţie ce va fi creiată omului în genere, omului de oriunde, destinului nostru ge­neral. De aci înainte abia începe între­barea. Şi s’ar putea spune, după sim­­ptomele şi atmosfera ţărilor com­batante, spre deosebire de îngrijo­rările ţarilor neutre, că aci persistă mai grav şi adânc teama de pace, de după pace, decât teama de soarta răsboiului. Ceia ce vom căuta să disociem, să analizăm, să lămurim, cu prile­jul cel mai apropiat. CEZAR PETRESCU AEROMODELISME IN STRAJA ŢARII ÎNDRUMĂRILE D-LUI comandant TEOFIL GH. SIDOROVICI înţelegând ca străjeria să parti­cipe la marea acţiune de întărire a aviaţiei naţionale, d. Teofil Sidoro­­vici, de acord cu d. ministru al Ae­rului şi Marinei, general adj. Paul Teodorescu, a introdus aeromodelis­­mul în Straja Ţării. Unităţile stra­­jereşti organizează cercuri de aero­modelişti, pe care tehnic le dirijează şi le înzestrează cu material Fede­raţia Aeronautică Regală a Româ­niei. Pentru organizarea cercurilor de­­ aeromodele strajereşti, d. Teofil Si­­dorovici a semnat următoarea cir­culară, care a fost trimisă tuturor unităţilor străjereşti din ţară: Straja Ţârii, adânc înţelegătoare , pentru marea problemă a propăşiri­i neamului a hotărît, în deplină înţe­legere cu Ministerul Aerului şi Ma­rinei, să creeze şi să sprijine forma­rea spiritului aviatic printre stră­jeri, prin promovarea mişcării aero­­modeliste. Este de dorit ca fiecare stal să înfiinţeze şi să organizeze un cerc de străjeri aeromodelişti, care să propage dragostea pentru aviaţie, prin construirea modelelor sbură­­toare. Aeromodelul este o jucărie admi­rabilă, care prin valoarea ei ştiinţi­fică e mult superioară celorlalte lu­crări manuale, pentru că fiecare model trebue construit după ace­leaşi principii aerodinamice ca şi un avion natural, iar sborurile efectuate de modele vor fi cu atât mai reuşite cu cât fiecare construc­tor va cunoaşte mai temeinic pro­blema zborului. Dragostea şi entu­ziasmul pe care le manifestă tinerii aeromodelişti pentru lucările lor, va duce la dragostea şi încrederea în aviaţie şi va creia acel spirit aviatic de care avem atât de mare nevoe, pentru apărarea şi consolidarea scumpei noastre patrii. DELA AEROMQDELISM SPRE PILOTAJ Dintre tinerii şi entuziaştii aero­modelişti de astăzi se vor recruta cei mai buni piloţi de mâine, cei mai inspiraţi ingineri constructori de a­­vioane­­şi cei mai entuziaşti spriji­nitori ai aviaţiei româneşti. Acesta este motivul pentru care mişcarea aeromodelistă — care este prima şcoală aviatică — trebuie te­meinic sprijinită de toţi românii şi mai ales de toţi comandanţii de uni­tăţi, profesori şi directori de şcoli, în mâna cărora stă, în largă măsu­ră, viitorul neamului nostru. Un cerc de aeromodele este alcătuit din tineri străjeri ai aceluiaş Stol, cari îşi aleg de bună vvie speciali­tatea aviatică, bineînţeles fără obli­gaţiunea de a se face piloţi aviatori. Ei sunt grupaţi în unităţi de câte 24 străjeri. îndrumarea tehnică e încredinţa­tă Federaţiei Aeronautice Regale a României (F. A. R. R.) organ oficial al ministerului Aerului şi Marinei, care va sprijini mişcarea aeromode­­listă prin înzestrarea cercurilor cu unelte şi materiale de construcţii. Conducerea ad­strativă a cercu­rilor de aeromodele o are Straja Ţării, prin Direcţia Educaţiei Fizice, ele făcând parte integrantă din stolurile străjereşti. Cercurile de aeromodele străjereşti vor fi înscrise la Straja Ţării, Direc­ţiei Educaţiei Fizice, pe formulare ce vor fi înaintate stolurilor la ce­rerea lor. Cercurile de aeromodele vor fi conduse de către un profesor co­mandant străjer, instructor aero­­modelist, care a urmat un curs de specializare şi a fost brevetat de Federaţia Aeronautică Regală a Ro­mâniei (F. A. R. R.). In lipsa instructorilor aeromode­lişti brevetaţi, cercurile pot fi cop­,­­use, în mod provizoriu şi de vechi aeromodelişti, cari au o suficientă pregătire tehnică în acest domeniu. F.A.R.R-UL ŞI PROMO­VAREA AEROMODELIS­­MU­LUI Federaţia Aeronautică Regală a­omâniei organizează cursuri de mi­ii-------­ aeromodelişti pentru co­mandanţii străjeri, cari vor conduce apoi cercurile de aeromodele. Sto­lurile vor comunica numele coman­danţilor străjeri cari doresc să ur­meze aceste cursuri. Durata unui curs este de­­15 zile. Fiecare Stol, la care ia fiinţă un cerc de aeromodele, va pune la dis­poziţia cercului, un atelier unde se vor putea realiza lucrările. Straja Ţării se va îngriji ca aceste ateliere să fie bine înzestrate cu scule şi materiale de către F.A.R.­ Stolurile vor ajuta şi ele la înzes­trarea atelierelor, după posibilităţile lor materiale. Comandanţii de stoluri vor organi­za programul straj­eresc în aşa fel încât străjerii aeromodelişti să poa­tă lucra în atelier cel puţin 3-4 ore pe săptămână. Se va îngădui strâ­­jerilor aeromodelişti să lucreze, nu numai i ziua străjeriei, ci şi în alte zile din săptămână, în limita grupului lor disponibil. Creu­rele de aeromodele, cari în prezent funcţionează la stolurile străjereşti şi au fost­ înfiinţate de către asociaţiile aviatice, vor trece sub conducerea Strajii Ţării. Pentru aceasta comandantul de stol, împreună cu instructorul aero­­modelist, vor cere înscrierea din nou a cercului, la Direcţia Educaţiei Fi­zice din Straja Ţării. Cererea de în­scriere va fi însoţită de u­n raport in care se va arăta situaţia cercului, asociaţia care l-a patronat, precum şi rezultatele obţinute până in pre­zent. Stolurile nu vor putea pretinde ca vechile cercuri de aeromodele să treacă împreună cu inventarul lor, când acesta aparţine unei asociaţii aviatice care a înzestrat şi susţinut cercurile. Asociaţiile aviatice vor putea ceda însă inventarul cercuri­lor, în parte sau în total, acolo unde nu menţin cercuri perfecţionate. Dorim ca mişcarea aeromodelistâ, bine în­cadată în Strajă Ţării, să contribue cu entuziasm la ridicarea aviaţiei româneşti şi prin ea la în­tărirea patriei. Instrăin­auie , bunuri intre soţi si taxarea lor in compunerea succesiune! soţului vânzător Deciziunea comisiunei „ Comisiunea centrală a timbrului in ultima sa şedinţă a dat urmă­toarea deciziune privitoare la în­străinarea de bunuri între sot si so­ţie: Potrivit art. 1307 cod civil, vân­zarea între soţi nu este permisă de­cât în anume cazuri determinate de lege. Nulitatea rezultând implicit din interdicţia vânzării între soţi în ce­lelalte cazuri, a fost creată în inte­resul soţilor, spre a se asigura re­­vocabilitatea donaţiilor dintre ei, în interesul succesorilor soţilor, care ar fi putut fi despuiaţi prin liberalită­­ţie excesive de soţii, sunt masca vânzării, şi le-ar putea face, şi în centrale a timbrului fine, în interesul creditorilor soţilor, care sub aceeaşi masca, şi-ar fi vă­zut sustras sau diminuat gajul creanţelor lor. Rezultă clar că nulitatea în che­stiune nu operează de drept ci tre­bue a fi pronunţată de justiţie la cererea persoanelor în drept a o in­­voca şi că această nulitate este re­lativă, ne­putând fi invocată decât de persoanele în folosul cărora a fost edictată. Aşa fiind, fiscul nu­ poate susține că bunul vândut de un soț celuilalt soț printr’un contract care n’a fost încă anulat, face parte din patri­moniul soțului vânzător și că intră în compunerea succesiunei acestuia. )(■ 44 PEPINIERELE „GROZA RAZBOENI, JUD. TURDA OFERĂ POMI roditori; VIŢE ALTOITE şi americane; UL­TIMELE NOUTĂŢI DE TRANDAFIRI, înalţi şi pitici; POEŢI (PORT-ALTOI) din toate speciile, pentru pomi roditori. Produse garantate, calităţi superioare şi preţuri convena­bile. Cereţi catalogul instructiv gratuit.­

Next