România - Provincie, martie 1940 (Anul 3, nr. 629-643)
1940-03-01 / nr. 629
SOLEMNITATEA ANIVERSARII CONSTITUŢIEI CAROL II, IN CAPITALĂ (Urmare din pag. l a) că ţara la propăşire şi săru făurească o soartă demnă de trecutul său eroic Sănătate! In eplauzele tuturor, a luat apoi cuvântul d. consilier regal Al. Vaida. I Vievod, preşedintele F. R..N-ului: devotament pentru REGE şi NAŢIU-iiNE, iar munca noastră a tuturor, dă-tătoare de nădejdi într’un viitor mai bun, va fi îndrumată numai de idealul de a face să înflorească virtuţile străbune şi bogăţiile pământului românesc. Vom căuta să fim cei dintâi la datorie şi cei din urmă la drepturi, iar prin pilde şi fapte de toate zilele să ne câştigăm stima şi încrederea tuturor oamenilor de bine. Nu vom uita, că misiunile de muncă, cinste şi jertfă, atâtde comune nouă în cariera armelor, trebuiesc cultivate şi înălţate la rangul de virtute şi în acest domeniu nou de activitate, pe ogorul naţional. Domnule Preşedinte, Domnule Prim Ministru, Domnilor Miniştri, Drapelele ce s’au sfinţit astăzi, poartă în faldurile scumpului nostru tricolor, deviza: „REGELE ŞI NAŢIUNEA, MUNCA ŞI CREDINŢA”, ■Mcăiuind astfel simbolul în jurul căria trebuie închegată solidaritatea de preocupări şi năzuinţi. Conştienţi de rolul frumos şi plin de răspundere ce ne-am asumat în primele rânduri ale Frontului, vă rugăm d-le Preşedinte, să fiţi interpretul simţămintelor noastre de sincer şi statornic devotament pe lângă iubitul nostru SUVERAN, asigurându-L, că Garda Naţională este hotărîtă să urmeze cu sfinţenie înaltele pilde şi lozinci Regale, menite să da- D. Consilier Regal Gh. Tătărescu, preşedintele Consiliului de miniştri, Patriarhul Nicodim, d. Consilier Regal Vaida Voevod, preşedintele F. R. N., d. ministru Const. Giurescu, secretar general F. R. N. și d. general Petre Georgescu, comandantul Gărzilor Naționale F.R.N. Cuvântarea d-lui preşedinte Al. Vaida Voevod Domnule General, Domnilor Miniştri, Domnilor Comandanţi, Este o zi istorică ziua de astăzi pentru viaţa nouă a acestei ţări şi pentru Garda Frontului Renaşterii Naţionale, pentru că dvs. cu noi cu toţii împreună sunteţi chemaţi ca să creiaţi o tradiţie. Este mai greu să creezi o tradiţie, decât să fi un fericit moştenitor al unui aşezământ definitiv alcătuit. Dvs. în scurt timp aţi ştiut să fiţi la înălţimea datoriilor. In adevăr, care poate fi menirea acestei Gărzi a Frontului Renaşterii Naţionale, decât ca să cultive cu tact, cu energie şi cu perseverare tradiţiile mari din trecut, dându-le o formă nouă după trebuinţele care se impun în timpurile noastre moderne, să cultive împreună cu noi toţi dragostea de ţară cu iubire de jertfă, dragostea şi devotamentul faţă de Rege, respectul reciproc intre cetăţeni şi o disciplină care singură poate ajuta să se obţină un rezultat deplin, atât în vremuri liniştite cât mai cu seamă în vremurile tulburi. Aceasta trebuie să fie menirea noastră, de la sate până la Capitală, conduşi de Frontul Renaşterii Naţionale şi de ideile înalte pe care Majestatea Sa Regele le-a prescris ca să le respectăm. D-le general, începuneurile sunt încurajatoare şi putem avea bună nădejde că, progresând astfel, ideile înalte pe care Majestatea Sa Regele a voit să le realizăm când ne-a dat Constituţia acum doi ani, vor putea fi cu adevărat înfăptuite. De noi depinde. Majestatea Sa şi-a făcut datoria de mare Monarh, a luat iniţiativa, a făcut pe deaîntregul tot ce putea face un Monarh, rămâne ca acum să ne facem şi noi datoria. Cred Şi sunt convins, după pilda ce aţi dat-o pentru toată ţara şi pentru conducerea Frontului, prin organizarea acestei Gărzi, că vom putea ajunge acolo încât succesorii noştri să zică: Bună muncă au făptuit şi şi-au împlinit pe deaintregul datoria. Dumnezeu să vă ajute să puteţi, spre mulţumirea Ţării şi spre gloria DEFILAREA După terminarea festivităţii, întreaga asistenţă s-a îndreptat spre estrada aşezată pe aleea Mitropoliei. Fiecare unitate a Gărzilor Naţionale este condusă de comandantul ei judeţean. După ce d-nii consilieri regali Gh. Tătărescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, d. dr. Vaida-Voevod, După masă, la orele 16, a avut loc la Teatrul Naţional un fesival artistic organizat de comandamentul general al Gărzilor Naţionale. In numeroasa asistenţă am remarcat pe d-liii. dr. Alex. Vaida-Voevod, consilier regal şi preşedinte, al Frontului Renaşterii Naţionale/ prof. C. C. Giurescu, secretar general al, F. R. Ni. G. Alecseanu, rezidentul regal al ţinutului Bucegi, Andrei Rădulescu, prim-preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Gh. Vântu şi Horia Grigorescu, subsecretari de Stat, la Interne, Victor Moldovan şi N. Cornăţeanu, primi secretari F. R. N.„ Titus Popovici, subsecretar de Stat la Economia Naţională, ing. Gh. Popescu-Botoşani, membru în consiliul superior- F. R.N., D. Mociorniţa, Eugen Savu, Mişu Arion, I. Marinnescu, etc. D. Ştefan Mureşan a dirijat cântarea F. R .N., Voinţa neamului, de Sfânta Marie Mică. fac’aşa, cântec popular, cultul Patriei şi Imnul Regal, întâlnind o caldă şi prietenească primire, consilier regal şi prof. L. C. Giurescu, ministru secretar general al F. R. N., trec în revistă formaţiile organizaţiilor F. R. N„ începe defilarea. Intr’o ţinută impecabilă, plini de însufleţire, membrii Gărzilor Naţionale şi ale organizaţiilor celor 71 judeţe, în frunte, cu drapelele, defilează în faţa înalţilor demnitari. In aceiaşi ordine şi disciplină, unităţile s’au îndreptat înspre piaţa Amzei, unde cu ceremonialul obişnuit, au depus drapelele. D-nii Valentineanu şi Pop Marţian de la Teatrul Naţional, au recitit din Mihail Eminescu, Octavian Goga şi Horia Furtună, iar d-na Evantia Costinescu şi G. Ştefanovici de la Opera Română, au cântat arii naţionalei obţinând un succes neobişnuit. Echipa de dansuri naţionale a asociaţiei Creştine a tinerilor, a executat’„Ca la Breaza”, „Alimeiul” şi „Brâuleţul”, dovedind mult temperament ’şi rutină. In partea a doua a programului d-nii : C. Brancomir, P. Dem. Dragoman, C. Rădulescu, N. Moţoc P. Pătraşcu, d-nele Cleopan Cernăţeanu, Tantzi Economu Weselowski şi d-ra Emilia Cozachiewich, au interpretat actul V din Ovidiu de Vasile Alecsandri, dovedind asistenţei calităţi nebănuite şi multă armonie. Festivalul s-a terminat la orele 18, prin intonarea Imnului Regal. Festivalul gărzilor naţionale de la Teatrul Naţional D. general Georgescu, pronunţându-şi discursul la ţintuirea drapelelor M. S. Regelui, să desăvârşiţi această operă. Defilarea drapelelor Redactarea actului de naştere al principesei Maria Gabriella NEAPOLI, 28 (Radar). — Redactarea actului de naştere al Principesei Maria Gabriella a avut loc Marţi la Palatul Regal din Neapoli, în cadrul unei impresionante solemnităţi. Contele Ciano a îndeplinit funcţiunea de notar al Coroanei, ca reprezentant al şefului guvernului, iar preşedintele senatului d. Suarda, a îndeplinit funcţiunea de ofiţer al stării civile al Familiei Regale italiene. Aclamat şi chemat spre a fi văzut de o imensă mulţime, care era adunată în piaţa din faţa palatului, Principele de Piemont a ieșit la balcon fiind obiectul uniei entuziaste . manifestații. . Ы.Ш. ШО ROMANI A Nr. 629 Neutrişi cornaţi (Urmare din pag. 1-a răsboiului. Şi mai apoi, iei oraşul de nerecunoscut sub zăpada polară, unde procentul soldaţilor permisionari, a ofiţerilor cu insignele decoraţiilor din celălalt mare răsboiu, îţi aminteşte deodată că în douăzeci de ani laolaltă n’ai întâlnit atâtea uniforme câte acum şi aci într’un ceas, câte întotdeauna, în orice ţară de dincolo de Domodosola, într’o zi. Iar după douăzeci şi patru de ore, când te-ai familiarizat cu aspectul cel nou al Parisului, cu străzile întunecoase, cu luminile camuflate, numai atunci percepi mai adânc accentul psihologic al unei ţări aflate în acest nou şi straniu răsboiu. Nu le descifrezi acestea în manifestări exterioare şi ostentative. Oamenii îşi văd de treburi, circulă, sunt doar mai puţini la număr, cu un gol de la o anumită până la o anumită vârstă. Programele spectacolelor încearcă a fi ispititoare. Cafenelele nu-s deşarte. Dar pe figuri se vădeşte o preocupare lăuntrică, gravă, permanentă, care nu are încă nici un nume fiindcă nu corespunde nici unei noţiuni cunoscute până acum. Nu este o îngrijorare de răsboiu, de front, de mobilizaţii fiecării familii: soţi, fraţi, părinţi, copii. Nici de măruntele consecinţi ale stării de răsboiu, în existenţa cotidiană. Poate nici de desnodământul militar şi politic al acestui răsboiu fără precedent, care a imobilizat forţele prin acumularea celor mai ingenioase născociri tehnice. Se vădeşte o anxietate de altă natură, mult mai dramatică şi mai puţin egoistă, pe careţările neutrale n’au avut cum s’o perceapă cum măcar s’o presimtă încă: îngrijorarea neutrilor de ameninţările şi destinul imediat, pregătirile militare, problemele diplomatice şi economice ce se pane de la zi la zi sub presiunea evenimentelor, ne împiedică să sesizăm sensul mai profund şi teribil al acestui răsboiu. Semnificaţia de dincolo de evenimente,de linii fortificate, de planuri strategice, de adoptarea unei tactici inedite. A-cestea toate, în fond, fac parte tot din răsboiu. Se încorporează răsboiului. Se vor verifica şi vor duce la o concluzie ori alta, la o victorie ori alta, cu un preţ ori altul. Dar răsboiul în sine? Raţiunea răsboiului, după două decenii de iluzii molenţ pacifiste? Această rece şi savantă pregătire a unei hemoragii colective, răbdare, meditată, organizată, industrializată, aceasta a scormonit în suflete un caz de conştiinţă care depăşeşte individul, fazele accidentale ale răsboiului, textul comunicatelor. E un caz de conştiinţă istorică. Presentimentul încă nelămurit, că de astădată se lichidează o lume, că generaţiile acestea indiferent de frontiere şi de fronturi trăiesc o epocă de răscruce a umanităţii, cum le-a fost scris contemporanilor lui Tiberiu să trăiască moartea civilizaţiei antice şi să asiste la naşterea creştinismului, cum au trăit altă răscruce istorică oamenii anului o mie, mai apoi contemporanii cruciatelor, făuritorii Renaşterii, in sfârşit conducătorii şi victimele, eroii şi emigranţii Revoluţiei franceze. Realitatea imediată a răsboiului, odată încredinţată militarilor, nu mai tulbură nimic din moralul populaţiei civile. Un moral de-o severă ţinută, de-un optimism negălăgios, de-o hotărîre fermă în aşteptare şi în tributul sacrificiilor, cum fără îndoială îşi află replică şi dincolo de linia Siegfried, în massa populaţiei germane. Realitatea păcii ce va să vină apare însă mult mai teribilă şi îngrijorătoare. Nu pentru raporturile dintre învingători şi învinşi, pentru condiţiile ce vor fi dictate şi acceptate. Ci pentru noua condiţie ce va fi creiată omului în genere, omului de oriunde, destinului nostru general. De aci înainte abia începe întrebarea. Şi s’ar putea spune, după simptomele şi atmosfera ţărilor combatante, spre deosebire de îngrijorările ţarilor neutre, că aci persistă mai grav şi adânc teama de pace, de după pace, decât teama de soarta răsboiului. Ceia ce vom căuta să disociem, să analizăm, să lămurim, cu prilejul cel mai apropiat. CEZAR PETRESCU AEROMODELISME IN STRAJA ŢARII ÎNDRUMĂRILE D-LUI comandant TEOFIL GH. SIDOROVICI înţelegând ca străjeria să participe la marea acţiune de întărire a aviaţiei naţionale, d. Teofil Sidorovici, de acord cu d. ministru al Aerului şi Marinei, general adj. Paul Teodorescu, a introdus aeromodelismul în Straja Ţării. Unităţile strajereşti organizează cercuri de aeromodelişti, pe care tehnic le dirijează şi le înzestrează cu material Federaţia Aeronautică Regală a României. Pentru organizarea cercurilor de aeromodele strajereşti, d. Teofil Sidorovici a semnat următoarea circulară, care a fost trimisă tuturor unităţilor străjereşti din ţară: Straja Ţârii, adânc înţelegătoare , pentru marea problemă a propăşirii neamului a hotărît, în deplină înţelegere cu Ministerul Aerului şi Marinei, să creeze şi să sprijine formarea spiritului aviatic printre străjeri, prin promovarea mişcării aeromodeliste. Este de dorit ca fiecare stal să înfiinţeze şi să organizeze un cerc de străjeri aeromodelişti, care să propage dragostea pentru aviaţie, prin construirea modelelor sburătoare. Aeromodelul este o jucărie admirabilă, care prin valoarea ei ştiinţifică e mult superioară celorlalte lucrări manuale, pentru că fiecare model trebue construit după aceleaşi principii aerodinamice ca şi un avion natural, iar sborurile efectuate de modele vor fi cu atât mai reuşite cu cât fiecare constructor va cunoaşte mai temeinic problema zborului. Dragostea şi entuziasmul pe care le manifestă tinerii aeromodelişti pentru lucările lor, va duce la dragostea şi încrederea în aviaţie şi va creia acel spirit aviatic de care avem atât de mare nevoe, pentru apărarea şi consolidarea scumpei noastre patrii. DELA AEROMQDELISM SPRE PILOTAJ Dintre tinerii şi entuziaştii aeromodelişti de astăzi se vor recruta cei mai buni piloţi de mâine, cei mai inspiraţi ingineri constructori de avioaneşi cei mai entuziaşti sprijinitori ai aviaţiei româneşti. Acesta este motivul pentru care mişcarea aeromodelistă — care este prima şcoală aviatică — trebuie temeinic sprijinită de toţi românii şi mai ales de toţi comandanţii de unităţi, profesori şi directori de şcoli, în mâna cărora stă, în largă măsură, viitorul neamului nostru. Un cerc de aeromodele este alcătuit din tineri străjeri ai aceluiaş Stol, cari îşi aleg de bună vvie specialitatea aviatică, bineînţeles fără obligaţiunea de a se face piloţi aviatori. Ei sunt grupaţi în unităţi de câte 24 străjeri. îndrumarea tehnică e încredinţată Federaţiei Aeronautice Regale a României (F. A. R. R.) organ oficial al ministerului Aerului şi Marinei, care va sprijini mişcarea aeromodelistă prin înzestrarea cercurilor cu unelte şi materiale de construcţii. Conducerea adstrativă a cercurilor de aeromodele o are Straja Ţării, prin Direcţia Educaţiei Fizice, ele făcând parte integrantă din stolurile străjereşti. Cercurile de aeromodele străjereşti vor fi înscrise la Straja Ţării, Direcţiei Educaţiei Fizice, pe formulare ce vor fi înaintate stolurilor la cererea lor. Cercurile de aeromodele vor fi conduse de către un profesor comandant străjer, instructor aeromodelist, care a urmat un curs de specializare şi a fost brevetat de Federaţia Aeronautică Regală a României (F. A. R. R.). In lipsa instructorilor aeromodelişti brevetaţi, cercurile pot fi cop,use, în mod provizoriu şi de vechi aeromodelişti, cari au o suficientă pregătire tehnică în acest domeniu. F.A.R.R-UL ŞI PROMOVAREA AEROMODELISMULUI Federaţia Aeronautică Regală aomâniei organizează cursuri de miii------- aeromodelişti pentru comandanţii străjeri, cari vor conduce apoi cercurile de aeromodele. Stolurile vor comunica numele comandanţilor străjeri cari doresc să urmeze aceste cursuri. Durata unui curs este de15 zile. Fiecare Stol, la care ia fiinţă un cerc de aeromodele, va pune la dispoziţia cercului, un atelier unde se vor putea realiza lucrările. Straja Ţării se va îngriji ca aceste ateliere să fie bine înzestrate cu scule şi materiale de către F.A.R. Stolurile vor ajuta şi ele la înzestrarea atelierelor, după posibilităţile lor materiale. Comandanţii de stoluri vor organiza programul strajeresc în aşa fel încât străjerii aeromodelişti să poată lucra în atelier cel puţin 3-4 ore pe săptămână. Se va îngădui strâjerilor aeromodelişti să lucreze, nu numai i ziua străjeriei, ci şi în alte zile din săptămână, în limita grupului lor disponibil. Creurele de aeromodele, cari în prezent funcţionează la stolurile străjereşti şi au fost înfiinţate de către asociaţiile aviatice, vor trece sub conducerea Strajii Ţării. Pentru aceasta comandantul de stol, împreună cu instructorul aeromodelist, vor cere înscrierea din nou a cercului, la Direcţia Educaţiei Fizice din Straja Ţării. Cererea de înscriere va fi însoţită de un raport in care se va arăta situaţia cercului, asociaţia care l-a patronat, precum şi rezultatele obţinute până in prezent. Stolurile nu vor putea pretinde ca vechile cercuri de aeromodele să treacă împreună cu inventarul lor, când acesta aparţine unei asociaţii aviatice care a înzestrat şi susţinut cercurile. Asociaţiile aviatice vor putea ceda însă inventarul cercurilor, în parte sau în total, acolo unde nu menţin cercuri perfecţionate. Dorim ca mişcarea aeromodelistâ, bine încadată în Strajă Ţării, să contribue cu entuziasm la ridicarea aviaţiei româneşti şi prin ea la întărirea patriei. Instrăinauie , bunuri intre soţi si taxarea lor in compunerea succesiune! soţului vânzător Deciziunea comisiunei „ Comisiunea centrală a timbrului in ultima sa şedinţă a dat următoarea deciziune privitoare la înstrăinarea de bunuri între sot si soţie: Potrivit art. 1307 cod civil, vânzarea între soţi nu este permisă decât în anume cazuri determinate de lege. Nulitatea rezultând implicit din interdicţia vânzării între soţi în celelalte cazuri, a fost creată în interesul soţilor, spre a se asigura revocabilitatea donaţiilor dintre ei, în interesul succesorilor soţilor, care ar fi putut fi despuiaţi prin liberalităţie excesive de soţii, sunt masca vânzării, şi le-ar putea face, şi în centrale a timbrului fine, în interesul creditorilor soţilor, care sub aceeaşi masca, şi-ar fi văzut sustras sau diminuat gajul creanţelor lor. Rezultă clar că nulitatea în chestiune nu operează de drept ci trebue a fi pronunţată de justiţie la cererea persoanelor în drept a o invoca şi că această nulitate este relativă, neputând fi invocată decât de persoanele în folosul cărora a fost edictată. Aşa fiind, fiscul nu poate susține că bunul vândut de un soț celuilalt soț printr’un contract care n’a fost încă anulat, face parte din patrimoniul soțului vânzător și că intră în compunerea succesiunei acestuia. )(■ 44 PEPINIERELE „GROZA RAZBOENI, JUD. TURDA OFERĂ POMI roditori; VIŢE ALTOITE şi americane; ULTIMELE NOUTĂŢI DE TRANDAFIRI, înalţi şi pitici; POEŢI (PORT-ALTOI) din toate speciile, pentru pomi roditori. Produse garantate, calităţi superioare şi preţuri convenabile. Cereţi catalogul instructiv gratuit.