România - Provincie, aprilie 1940 (Anul 3, nr. 675-688)
1940-04-16 / nr. 675
t мост mm.SIBIIU Anul 181 No. 675 9999999 IHImul TeLEFOANE; Direcţia 5.57.85. Secretariate 4.52.09 Redacţia 5.57.76. Provincia interurban 41. Administraţia 5.57.77 Serviciul Publicităţii 4.89.05 BIROURILE Calea Victoriei 50 Direcţia şi Redacţia: Scara B Et* 1 Administraţia: Scara C. Et.j . 13 MILLE 12 pagini | O săptămână de război crâncen Săptămâna ce se sfârşeşte astăzi, a însemnat o violentă indensificare a operaţiunilor militare şi o largă extindere a frontului de la Vest. Două nouă state au fost înglobate în zona războiului, iar telegramele în avalanşă ameţitoare au fixat, datele cele mai importante. In ziua de 8 Aprilie aliaţii au aşezat trei baraje de mine în apele teritoriale norvegiene. Măsura privea în primul rând Germania. In aceiaş zi, agenţiile de presă anunţau că 100 de vase germane se îndreaptă cu mare viteză spre apele norvegiene şi că trupele germane sunt masate pe asterie din Marea Nordului și Mara Baltică. In zorii zilei următoare principalele porturi norvegiene erau ocupate de vasele de războiu germane, iar Danemarca era ocupată de trupele germane spre a preveni o eventuală debarcare a trupelor engleze. Danemarca accepta noua situaţie fără a opune rezistenţă. Norvegia se declara in stare de războiu cu Reichul, deşi acesta a desminţit ulterior ştirea. Ca urmare directă a acestor împrejurări în ziua de 16 Aprilie d-nii Paul Reynaud şi Daladier porneau spre Londra cu avionul iar unităţile marinei aliate atacau vasele germane pe coasta de vest şi de sud a Norvediei. Din acel moment ştirile s’au succedat cu o viteză vertiginoasă. S’au confirmat până acum numeroase pierderi de ambele părţi. Singurul lucru ce rămâne însă perfect sigur este că războiul s’a întins până în extremul nord şi că autenticul front se află astăzi în Norvegia. FORŢELE ARMATEI NORVEGIENE Având în vedere evenimentele care s’au precipitat socotim util să dăm următoarele date asupra forţelor norvegiene, date bazate pe statisticile oficiale: Totalul efectivelor contingentelor 1914-1939: 280.000 de oameni. Şeful Marelui Stat Major general şi comandantul armatei, generalui Laake. 6 divizii pe piciori de război: 3 escadrile de aviaţie comandate de colonelii Norby, Westleren şi Bull, însumând 80 de avioane. In ce priveşte forţa navală, ea e comandată de amiralii Otto, Smith-Johannisen și Wilhelm, și posedă următoarele efective: 4 cuirasate de coastă. 6 contra-torpiloare. 11 vase puitoare de mine. 24 torpiloare. 9 submarine. SITUAŢIA 9 1. şi 9 2. Marele şi Micul Bell, porţile de trecere ale convoaelor navale de trupe germane. 9 3. 9 4. şi 9 5. Strâmtorile Skagerak şi Kategat. Linia dinţată ce parcurge aceste porţiuni, începând de la Bergen şi până aproape de Kiel indică barajul de mine fixat Vineri de flota engleză. 9 6. Insulele Faroe, important punct strategic, ocupat de englezi. 9 7. Zona portului Narvik unde a avut l°c marea bătălie navală pe care agenţia Reuter o soldează cu 7 distrugătoare germane scufundate şi 3 distrugătoare engleze ava riate. 9 s: Trondheim, port de debarcare a trupelor germane. 9 9. Portul Bergen in carese confirmă intra-,area flotei britanice. 9 10. Insulele din golful Stavanger ocupate de germani. 9 11. Portul Narvik atacat Vineri seara de avioanele britanice. 9 12. Iordal, localitate în care trupele germane se menţin pe poziţii. 9 13. Trondelangen, punct strategic în care mobilizarea norvegiană a fost terminată. 9 14. Calea ferată Bergen-Narvik, distrusă în unele părţi. 9 15. Hamar, ultima reşedinţă a guvernului regulat, norvegian. 9 16. Eidsvol, carul de linie al frontului norvegian. 9 17. şi 9 18. Frederikst şi Halven, teatrul de operaţii al trupelor germane. 9 19. Localitatea Suedeză Gotteborg, unde s-a dat Vineri prima alarmă aeriană. 9 20. şi 9 21. Porţiunea de cale ferată dintre Byglandisfiord şi Cristiansană ocupată în întregime de germani. ________________ /_ 1