România - Capitala, mai 1940 (Anul 3, nr. 689-703)
1940-05-11 / nr. 699
4 BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB MONUMENTUL REGELUI VA DA CAPITALEI FERDINAND CEL MAI ÎNTREGITORUL STRĂLUCIT ANSAMBLU SCULPTURAL-URBANISTIC El va fi aşezat intr’un important cadru natural, la Şosea ! Am relatat la vreme vizita făcută la Bucureşti de d. Mestrovici, maestru al sculpturii iugoslave şi una din personalităţile cele mai de seamă ale artei plastice mondiale, in legătură cu amplasamentul ce urma să se dea în Capitală statuei Regelui Ferdinand, executată de d-sa. Părintele Augustului nostru Suveran, întregitorul de ţară Regele Ferdinand, a căpătat sub dalta sculptorului Mestrovici, expresia în bronz echivalentă figurii Sale de Liberator şi gloriei care o va înconjura pentru totdeauna în istoria neamului. Trebuia găsit însă şi locul cel mai potrivit, unde aşezată, statuia să alcătuiască deopotrivă un simbol istoric şi o realizare cât mai reuşită ca ansamblu urbanistic. Chestiunea, din acest al doilea punct de vedere, a prezentat numeroase dificultăţi — pe de o parte pentru că era vorba de o înfăptuire plastică excepţională şi prin valoareaг artistică în sine şi prin însemnătatea ei naţională, iar pe de alta pentru că Mestrovici a întruchipat un amplu şi impunător monument al victoriei româneşti, căruia îi trebuia ales un loc anume, în oraşul nostru gălăgios şi asfixiat, un loc ca un altar. D. general Victor Dombrowski, primarul general al Capitalei şi consiliul arhitecţilor municipali, au căutat cu minuţiozitateacest loc, mai multe soluţii fiind găsite şi totuşi nici una întru totul mulţumitoare. Creat pe mari proporţii, de viziunea lui Mestrovici, monumentul Regelui Ferdinand e alcătuit din statuia propriu zisă, ecvestră, uriaşă, în mijloc — străjuită de un semicerc, în fund, de măreţe colonade, având în faţă patru superbe victorii înaripate, colonadele au 13 m. înălţime fiecare. Monumentul propriu zis, 18 pi. înălţime. Diametrul întregului ansamblu monumental este de cca. 120 m. , iată care era principala dificultate: aşezat în orice piaţă de mare circulaţie, monumentul şi-ar fi pierdut amploarea, neputând fi văzut decât parţial, din pricina coloanelor. Gustul urbanistic şi desăvârşita pricepere în toate problemele metropolei, a primului ei cetăţean, Majestatea Sa Regele, au intervenit şi aci, salutare, oprindu-se la soluţia cea mai fericită: aceea a aşezării acestui mare ansamblu sculptural pe locul Salonului Oficial, in mijlocul parcului dela Şosea, în vecinătatea Arcului de Triumf. Aci, monumentul Regelui Ferdinand i s’a aflat în adevăr cel mai fericit amplasament, nevoia unui fundal de verdeaţă e satisfăcută din Plin de cadrul natural, în care monumentul este — cu mai multă bogăţie de sugestie şi cu mai multa, necesară, gravitate, — pus în valoare; cu uşoare amenajări, i se dă apoi o admirabilă perspectivă — monumentul din faţă, al infanteriei, fiind mutat şi în locu-i deschizându-se două largi alei care vor uni şoseaua Kiseleff şi şoseaua Jianu; în sfârşit dinspre Arcul de Triumf, pe sub care a trecut Regele victorios, El va primi act. — de pe soclul nemuriri sale. — defilarea tuturor entuziasmelor şi mărturiilor de recunoştinţă ale poporului nostru. De notat că întreg terenul este proprietatea primăriei municipiului şi că nici exproprieri prea multe _ întotdeauna atât de costisitoare _ nu sunt necesare. Astfel, monumentala înfăptuire plastică a meşterului Mestrovici — care şi-a dat asentimentul la rândul său , pentru această aşezare, va avea în Bucureştii Restauraţiei şi ai Renaşterii, cea mai strălucită reprezentare de ansamblu sculptural urbanistic a ideii Victoriei şi întregirii noastre, nemuritor simbolizată de Regele Ferdinand. Kiron Taxele de timbru la liberii profesioniști S’a constatat din rapoartele de cercetări înaintate ministerului că organele fiscale de control se ocupă numai arareori de plata taxelor de timbru, lăsând să scape de sub control o bună parte din materia impozabilă la timbru. Se știe că taxele de ■timbru, de care se ocupă în special art. 4 din legea timbrului, aduc un venit apreciabil şi deci orice neglijenţă cu care sunt tratate aceste taxe este cu totul nejustificată. Taxele de timbru au un câmp de aplicaţie mult mai mare decât acela al impozitului proporţional de timbru, întrucât loveşte pe lângă actele la care impozitul proporţional se percepe exclusiv prin viză (art. 4 § 14), toate actele enumerate de art. 4 până la 13 inclusiv din legea timbrului. Ministerul de Finanţe a atras deci atenţia administraţiilor financiare asupra dispoziţiilor art. 4 § 38 din legea timbrului, mai ales că a fost informat că mulţi dintre liber profesioniştii din toate categoriile, nu posedă autorizaţiile de liberă practică a profesiunii, timbrate legal, că fiscul ar fi fraudat astfel cu sume importante. Textul art 4 § 38 din legea timbrului supune unei taxe de timbru de lei 132 „cărţile de avocat şi orice alte autorizaţii de liberă practică a unei profesiuni”. Legiuitorul a înţeles să supună taxei de timbru de lei 132, cărţile şi autorizaţiile de liberă practică a profesiunilor exercitate de către liber profesioniştii intelectuali precum: avocaţi, medici, farmacişti, ingineri, constructori, arhitecţi, contabili, şoferi, etc. şi se vede numai din această înşiruire sumară de profesiuni, aplicabilitatea acestui text. Se înţelege că taxa de timbru, se datorează oride câte ori cartea sau autorizația se preschimbă, întrucât în speță este vorba de o taxă aferentă actului ca instrument probator, şi se anulează odată cu acesta. Orariul în întreprinderile şi birourile comerciale şi industriale din ţinutul Bucegi Comunicatul ministerului Muncii Prin decizia ministerială Nr. 9.352 din 7 Mai 1940, ministerul Muncii a fixat orarul de vară în întreprinderile și birourile comerciale şi industriale din ţinutul Dunărea de Jos, pe timpul dela 15 Aprilie—15 Septembrie 1940, după cum urmează: a) Magazinele comerciale vor fi închise între orele 13—16, iar seara la orele 20 și în ajunul duminicilor și sărbătorilor la orele 21. Toate magazinele specificate la acest articol nu pot fi deschise înainte de ora 7 dimineaţa. b) Vor fi Închise între orele 13 jumătate—16, iar seara la orele 21 în toate zilele, următoarele stabilimente cari servesc la alimentarea populaţiei: Băcăniile, chiar când servesc şi băuturi, depozitele de vinuri în sticle înfundate, măcelării, pescării, mezelarii, brânzării, făinării, magazine de zarzavaturi şi fructării, toate acestea numai în comunele urbane. In această categorie intră brutăriile şi franzelăriile, în ceea ce priveşte vânzarea en detail. Deasemenea prăjăriile de alimente cari pe lângă articolele ce se desfac au şi o bucătărie unde prepară mâncări calde. Magazinele prevăzute sub acest articol nu pot deschide înainte de orele 6 dimineaţa. c) Droghiteriile cari posedă autorizaţii speciale eliberate de ministerul Sănătăţii, vor fi deschise între orele 8—13 şi 16—20,30. d) Birourile stabilimentelor comerciale şi industriale, agenţii de comision, de cereale, toate acestea şi în comunele urbane si în cele rurale vor avea următorul orar de lucru 8—13 şi 16—19. e) Băncile vor lucra intre orele 7—14 în fiecare zi. f) Atelierele de frizerie şi coafură din comunele urbane vor deschide la orele 7 dimineaţa şi vor închide între orele 13—16, iar seara la orele 21 inclusiv Sâmbăta şi în ajunul sărbătorilor legale. Dumineca frizeriile vor fi deschise până la orele 12, iar Luni dimineaţa vor fi închise până la ora 12. g) Magazinele de en gros vor fi deschise de la orele 7 dimineaţa şi se vor închide igbre orele 43-^16, seara la orele 19. PARADA DE 10MAI Diin cauza evenimentelor internaţionale — cari ne-au impus şi nouă, alături de alte ţări, măsuri întinse de siguranţă la hotare — anul acesta ziua de 10 Mai se va desfăşura într’un cadru mai restrâns, mai sobru, la care vor parti-D. general ARGEŞEANU cipa trupele reprezentate prin câte o mică unitate. Parada, va avea loc în faţa Palatului Regal şi va fi comandată de d. general Gh. Argeşeanu, Comandantul Militar al Capitalei, fost Ministru al Apărării Naţionale şi Preşedinte al Consiliului de Miniştri, în vremuri excepţional de grele, care a dat ocazie bucureştenilor să vadă în 1939, la aceeaş serbare naţională, o grandioasă revistă militară. Populaţiei Capitalei î se va prilejui din nou, şi de rândul acesta, să admire disciplina şi echiparea trupelor şi armamentul modern achiziţionat în ultima vreme, pentru care cetăţenii nu precupeţesc nici un sacrificiu material. VALORIFICAREA PRODUSELOR PRIN UTILIZAREA UŞOR ALTERABILE FRIGULUI [n important aviz al Consiliului Superior al Transporturilor şi Tarifelor Consiliul superior al Transporturilor şi tarifelor, a ţinut şedinţă ori la orele 5% d. a., la ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor, sub preşedinţia d-lui ing. N. Caranfil, fost ministru. La ordinea de zi a discuţiilor a fost: Mijloacele pentru valorificarea produselor uşor alterabile prin utilizarea frigului". EXPUNEREA D-LUI PREŞEDINTE ING. N. CARANFIL D. ing. N. Caranfil, fost ministru, preşedinte al Consiliului superior al Transporturilor şi Tarifelor, a făcut o amplă expunere asupra problemei la ordinea zilei. D-sa a arătat că produsele agricole, precum: fructele, carnea, untul, ouăle, zarzavaturile, etc., găsesc în ţară condiţiuni naturale de producţie extrem de favorabile. Totuşi, se constată că atât cantităţile cât şi calităţile acestor mărfuri sunt departe de a corespunde posibilităţilor respective, fapt justificat prin aceea că producătorii noştri nu găsesc un climat care să asigure valorificarea justă a activităţilor fermiere. Prin stabilirea condiţiunilor care să pună în valoare produsele agricole uşor alterabile, rentabilitatea îndeletnicirilor rurale este sporită, ridicându-se starea materială a populaţiunii noastre precum se arată în studiul Consiliului Superior al Transporturilor şi Tarifelor, valoarea produselor noastre fermiere în 1938 a fost de circa 21,5 miliarde lei, dintre care produsele lactate 10,3 miliarde lei, producţiile fructicole şi viticole 8,7 miliarde lei şi produsele alimentare 2,1 mliarde lei, restul de aproape 300 milioane lei reprezentând valoarea zarzavaturilor. Totuşi, această mare bogăţie care are resurse de desvoltare aproape nelimitate, nu este valorificată la export decât într-o proporţie neînsemnată (0,8 miliarde lei), iar cantităţile date consumului intern sunt depreciate din lipsa mijloacelor de bună conservare pe loc şi în timpul transportului. Prin utilizarea frigului, alte ţări producătoare de mărfuri uşor alterabile au reuşit să creieze condiţiuni care permit o raţională valorificare a acestora spre folosul producătorilor, a consumatorilor şi a economiilor naţionale. La discuţiuni au luat parte d-nii ing. c. Mihalopol, Victor Bădulescu, ing. Chiţoiu şi Titus Georgian, după care, Consiliul Superior al Transporturilor şi Tarifelor a dat următorul aviz: AVIZUL CONSILIULUI SUPERIOR AL TRANSPORTURILOR SI TARIFELOR Utilizarea frigului pentru conservarea produselor alimentare este o condiţiune esenţială pentru buna folosire a resurselor noastre agricole. In interesul economic şi social al ţârii, precum şi în interesul producătorilor, a consumatorilor şi a higienei publice frigul trebue folosit pe o scară cât mai întinsă şi într’un mod raţional. Mărfurile trebuesc să fie menţinute în contact neîntrerupt cu frigul imediat după producerea lor şi până în momentul când sunt date la consum, ceea ce necesită creerea unui lanţ frigorifer care să fie compus din: magazii frigorifere de tip rural în localităţile de producţie, transporturi frigorifere, intrepozite frigorifere în centrele de consum şi export. Realizările respective revin unor iniţiative care activează in sectoare diferite. Pentru coordonarea înfăptuirilor este nevoe de un organ superior, având însărcinări speciale — pe baza unui plan de largă concepţie aplicat în etape succesive — să dirijeze si să distribue Magaziile frigorifere rurale, trebuesc amplasate in cele mai bogate regiuni de producţie, construite cât mai economic şi de dimensiuni corespunzătoare necesităţilor. Pentru obţinerea frigului se va prefera ghiaţa naturală care poate fi obţinută în general uşor şi eftin. Ministerele de resort în acţiunea de îndrumare şi de orientare trebue să raţionalizeze gruparea produselor perisabilă în jurul magaziilor frigorifere rurale. Increiarea şi exploatarea acestor magazii sunt de recomandat contribuţiunile: instituţiunilor de Credit Agricol, Cooperativele Agricole Sindicatelor de Exportatori, P. A. R. I. D-ului, direcţiunii generale P. C. A., care având exploatarea silozurilor de cereale ar putea înlesni în aceleaşi regiuni şi înfiinţarea magaziilor frigorifere, etc. In ceea ce priveşte transporturile frigorifere pe apă şi uscat, trebue ca utilajul naţional să fie sporit pentru a putea satisface nevoile traficului nostru de produse perisabile. Este de recomandat a se pune în circulaţie vagoane frigorifere compartimentate pentru colectarea mârfurilor din toate staţiunile liniilor ce strabat regiunile de producţie, să se creieze compartimente frigorifere în interiorul actualelor magazii de mărfuri şi să se înfiinţeze instalaţiuni pentru realimentarea cu ghiaţă a vagoanelor frigorifere, etc. Să se dea dispoziţiuni pentru a se inlesni, în unele cazuri, accesul produselor alimentare in trenurile cu viteză sporită şi să se acorde înlesniri de taxare, mărfurilor perisabile transportate în condiţiuni de conservare. Crearea unor intrepozite de export — fie în porturi, fie în alte puncte — trebue să figureze pe prima linie a lucrărilor de efectuat în cadrul unui plan general frigorifer al ţării. Aceste lucrări ar putea fi realizate de direcţiunea P. C. A. eventual în colaborare cu întreprinderile de producţie şi credit agricol sau comercial. Utilarea frigoriferă a centrelor de consum, este absolut necesară pentru a se asigura starea higienică a alimentelor şi aprovizionarea îndestulătoare — în orice timp — a pieţelor. Iniţiativa în acest sector revine organelor comunale şi comercianţilor cari trebuesc încurajaţi şi totodată constrânşi a utiliza fzigyii . Nr. 699 . V. 1940 ROMANIA Termenul de lichidare a debitelor din contravenţiunî Ministerul de Finanţe atrage atenţia contribuabililor, că în conformitate cu legea din 1 Aprilie 1940 pentru uşurarea lichidării debitelor din contravenţiunî, pot fi lichidate, în condiţiuni cu totul avantajoase, debitele create prin acte de contravenţie dresate în baza următoarelor legi: 1. Legea Contribuţiunilor Directe; 2. Legea Timbrului, impozitului pe lux şi cifra de afaceri; 3. Legea asupra spectacolelor publice; 4. Legea impozitului pe automobile; 5. Legea monopolului şi vânzării spirtului şi băuturilor spirtoase şi a taxelor de consumaţie; 6. Legea vămilor; 7. Legile pentru înfiinţarea şi aşezarea taxelor de consumaţie şi 8. Legea pentru administrarea zaharinei şi a substanţelor îndulcitoare. Amenzile stabilite prin actele de contravenţie la legile enumerate, se pot achita cu cote variind între 2-15 la sută din valoarea lor, adică se achită odată cu impozitul şi taxa respectivă, până la 30 Iunie 1940. După această dată, măsurile de urmărire pentru lichidarea integrală a debitelor din contravenţiuni se vor intensifica în aşa fel ca până la 30 Septembrie 1940 debitele să fie in întregime lichidate, fără nici o reducere, legea interzicând atât ministerului de Finanţe cât şi instanţelor judecătoreşti să mai acorde păsuiri. Ministerul Finanţelor atrage deci în mod deosebit atenţia contribuabililor asupra termenului de 30 iunie 1940 până la care mai pot lichida actele de contravenție cu avantagiile legii. înscrierile la examenele din sesiunea iunie, ale studenţilor Academiei Comerciale Se aduce la cunoştinţa d-relor şi d-lor studenţi ai Academiei de înalte Studii comerciale şi industriale din Bucureşti că înscrierile la examenele de fine de an din sesiunea Iunie 1940, se vor face dela 13-23 Mai inclusiv, între orele 40 p. m. şi în ordinea următoare: Luni 13 Mai: O, X Marţi 14 Mai: C, D Miercuri 15 Mai: R, F, G, H Joi 16 Mai: I, J, K, L Vineri 17 Mai: M, N Sămbătă, 18 Mai: O, P, Q Luni 20 Mai: R, S Miercuri 22 Mai: T, U Joi 23 Mai: V, Z înscrierile se vor face numai pe baza carnetelor purtând vizele de frecvenţă la cel puţin două seminare şi pentru frecvenţa la limbi la anii II şi IV, iar pentru anii I şi I numai la limbi. Deasemeni d-nii studenţi vor mai prezenta: a) Dovada că au fost sau sunt Premilitari (pentru cei cari au etatea între 18-21 ani). Dovezile se obţin de la subcentrul de pregătire premilitară. b) Dovada de satisfacere a legii recrutării pentru cei care au împlinit vârsta de 21 ani. Cei amânaţi pentru studii vor face dovada prin certificate că sunt în regulă cu această amânare. Dovezile şi certificatele se obţin de la cercurile de recrutare respective. c) Cei care au satisfăcut serviciul militar, vor prezenta livretul de serviciu militar dacă sunt grade inferioare şi carnetele model E 1, dacă sunt ofiţeri de rezervă. Livretele şi carnetele vor trebui să aibă viza ultimă a Cercurilor de recrutare respective. d) Dovada că au activat în F.N.S. Nu se primeşte nicio cerere de înscriere la examene fără actele anunţate mai sus şi peste termenul prevăzut. __________ Şedinţa consiliului superior al Federaţiei Aeronautice Consiliul superior al Federaţiei aeronautice Regale a României a ţinut aseară o importantă, şedinţă, sub preşedinţia d-lui prim vice-preşedinte, G. V. Bibescu. Au luat parte d-nii Mihail Oromoiu, fost ministru, ing. I. Macovei, ing. Cezar Mereutză, ing. Persu, Boian, Bastachi, St. Veron, ing. Ion Cociaşu şi Nasta. Consiliul a luat în desbatere probleme în legătură cu noul buget al federaţiei şi aviaţiei particulare pentru împlinirea programului de activitate, precum şi colaborarea cu organele ministerului Aeronauticii. ■■■■■■■■■■■■■■■■■ваввавзвв CURTEA CRIMINALA Şi-a ucis soţia însărcinată? In faţa Curţii Criminale s. I-a Bucureşti, sub preşedinţia d-lui Ion Gh. Petrescu, asesori fiind d-nii consilieri A. Brâiloiu, T. Boeru, M. Odobescu şi D. Son, fotoliul ministerului public fiind ocupat de d. procuror general Viorescu, iar prim grefier fiind d. Gh. Huţu, a venit spre judecare procesul lui Ion N. Dumitrache, din corn. Cocorăştii Misiei jud. Prahova, pus sub acuzaţiunea de a-şi fi ucis cu premeditare soţia însărcinată, sufocând-o în noaptea de 30 Decemvrie 1938. Partea civilă — tatăl femeii decedate — şi ministerul public, au cerut condamnarea acuzatului’ şi obligarea lui la plata sumei de’ 200 mii lei despăgubiri civile. In şedinţa de eri s’a dat cuvântul apărării. D-nii av. Iordache Chihaia şi A. Goldeş, apărătorii acuzatului, au susţinut că moartea stranie, şi neexplicată până azi a soţiei lui Ion N. Dumitrache, nu-i poate fi imputată acestuia, elementele dosarului neingăduind o asemenea concluziune. D-lor au arătat că, în primul rând, simptomele morţii, şi constatările raportului medico-legal, nu conduc în mod necesar la concluziunea precisă a morţii prin sufocare cu mana, cum o afirmă actul medico-legal. Moartea prin asfixie, au demonstrat d-lor, cunoaşte trei ipoteze: sufocarea, strangularea, şi submersiunea (înnecul). Despre submersiune sau strangulare nu se poate vorbi în speţă, femeia nefiind — chiar după atestările medico-legale — nici înnecată, nici strangulată. Sufocarea — singura varietate de asfixie rămasă în discuţie, are la rândul ei cinci posibilităţi de realizare: ocluziunea orificiilor respiratorii (astuparea nasului şi gurii), obturarea căilor respiratorii (umplerea lor cu corpi străini ce împiedică funcţiunea respiraţiunii), comprimarea toracelui, îngroparea de viu, şi aerul confinat (viciat). Ultimele patru aspecte ale sufocării sunt iarăşi eliminate din discuţiune, moartea soţiei lui Dumitrache neprovenind nici din inspirarea de aer viciat, nici prin îngropare de vie, nici prin zdrobirea toracelui, şi nici prin introducerea de corpuri străine pe traiectul căilor respiratorii. Singurul aspect de sufocare, ce poate fi luat în consideraţie, este acela provocat prin ocluziunea violentă a orificiilor respiratorii. Dar această astupare a nasului şi a gării, nu poate trece, fără a lăsa urme strict caracteristice, urmele unghiilor sau ale degetelor ucigaşe, — turtirea sau fracturarea nasului — sau urma altui corp cu care să se fi comis gestul criminal. Or, în speţă, raportul medico-legal, constatând unele simptome comune şi morţii prin asfixie , dar şi altor elemente morbide cauzatoare de moarte, nu constată existenţa nici unui semn revelator exclusiv al sufocării violente. Iar simptomele menţionate, şi relevate de actul medico-legal, sunt comune şi şocurilor inhibitorii, mortale, şi emboliilor, şi altor accidente patologice interne. Astfel că afirmaţiunea categorică a raportului medico-legal, că moartea femeii a provenit prin sufocare cu mâna, apare ca hazardată din punct de vedere ştiinţific, şi nu poate servi de suport al unei concluziuni de vinovăţie. In afară de aceasta, însă, au arătat apărătorii, nici celelalte împrejurări extranee ale morţii încriminate, nu justifică ideea săvârşirii unui omor de către acuzat, asupra soţiei sale. Căci, în prim rând, nici un mobil logic şi acceptabil, care să fi determinat comiterea acestei fapte, nu a fost relevat, pentru a explica un asemenea gest din partea sa. Iar comportarea lui, din momentul morţii sale, când a alergat cu disperare la toţi vecinii, şi la moaşa satului, implorându-i să-i salveze soţia, exclude ipoteza unei ucideri a acesteia de către dânsul, această atitudine fiind total neconformă cu mentalitatea unui criminal, care nu poate fi presupus a avea preocuparea desnădăjduită a salvării victimei sale. In consecinţă, au cerut achitarea acuzatului de orice penalitate. Curtea, a amânat pronunţarea. PROCESUL CRIMEI DIN CALEA ŞERBAN VODĂ A FOST AMÂNAT Secţia I a Curţii Criminale, din lipsă de timp, a amânat pentru 15 Mai judecarea procesului crimei comise de comerciantul Tudor Florescu din calea Şerban Vodă, asupra studentei Elena Rădulescu, . i