România - Capitala, mai 1940 (Anul 3, nr. 689-703)

1940-05-11 / nr. 699

4 BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB MONUMENTUL REGELUI VA DA CAPITALEI FERDINAND CEL MAI ÎNTREGITORUL STRĂLUCIT ANSAMBLU SCULPTURAL-URBANISTIC El va fi aşezat intr’un important cadru natural, la Şosea ! Am relatat la vreme vizita fă­cută la Bucureşti de d. Mestro­­vici, maestru al sculpturii iugoslave şi una din personalităţile cele mai de seamă ale artei plastice mon­diale, in legătură cu amplasamen­tul ce urma să se dea în Capitală statuei Regelui Ferdinand, execu­tată de d-sa. Părintele Augustului nostru Su­veran, întregitorul de ţară Regele Ferdinand, a căpătat sub dalta sculptorului Mestrovici, expresia în bronz echivalentă figurii Sale de Liberator şi gloriei care o va în­conjura pentru totdeauna în isto­ria neamului. Trebuia găsit însă şi locul cel mai potrivit­, unde aşezată, statuia să alcătuiască deopotrivă un simbol istoric şi o realizare cât mai reuşită ca ansamblu urbanistic. Chestiunea, din acest al doilea punct de vedere, a prezentat numeroase dificultăţi — pe de o parte pentru că era vorba de o înfăptuire plastică excepţio­nală şi prin valoarea­г artistică în sine şi prin însemnătatea ei naţio­nală, iar pe de alta pentru că Mes­trovici a întruchipat un amplu şi impunător monument al victoriei româneşti, căruia îi trebuia ales un loc anume, în oraşul nostru gălă­gios şi asfixiat, un loc ca un altar. D. general Victor Dombrowski, primarul general al Capitalei şi con­siliul arhitecţilor municipali, au căutat cu minuţiozitate­­acest loc, mai multe soluţii fiind găsite şi to­tuşi nici una întru totul mulţumi­toare. Creat pe mari proporţii, de viziunea lui Mestrovici, monumen­tul Regelui Ferdinand e alcătuit din statuia propriu zisă, ecvestră, u­­riaşă, în mijloc — străjuită de un semicerc, în fund, de măreţe colo­nade, având în faţă patru superbe victorii înaripate, colonadele au 13 m. înălţime fie­care. Monumentul propriu zis, 18 pi. înălţime. Diametrul întregului ansamblu monumental este de cca. 120 m. , iată care era principala dificul­tate: aşezat în orice piaţă de mare circulaţie, monumentul şi-ar fi pierdut amploarea, neputând fi vă­zut decât parţial, din pricina co­loanelor.­­ Gustul urbanistic şi desăvârşita pricepere în toate problemele me­tropolei, a primului ei cetăţean, Majestatea Sa Regele, au intervenit şi aci, salutare, oprindu-se la solu­ţia cea mai fericită: aceea a aşe­zării acestui mare ansamblu sculp­tural pe locul Salonului Oficial, in mijlocul parcului dela Şosea, în ve­cinătatea Arcului de Triumf. Aci, monumentul Regelui Ferdi­nand i s’a aflat în adevăr cel mai fericit amplasament, nevoia unui fundal de verdeaţă e satisfăcută din Plin de cadrul natural, în care monumentul este — cu mai multă bogăţie de sugestie şi cu mai multa, necesară, gravitate, — pus în va­loare; cu uşoare amenajări, i se dă apoi o admirabilă perspectivă — monumentul din faţă, al infante­riei, fiind mutat şi în locu-i deschi­­zându-se două largi alei care vor uni şoseaua Kiseleff şi şoseaua Ji­­anu; în sfârşit dinspre Arcul de Triumf, pe sub care a trecut Regele victorios, El va primi act. — de pe soclul nemuriri sale. — defilarea tuturor entuziasmelor şi mărtu­riilor de recunoştinţă ale poporului nostru. De notat că întreg terenul este proprietatea primăriei municipiului şi că nici exproprieri prea multe _ întotdeauna atât de costisitoare _ nu sunt necesare.­­ Astfel, monumentala înfăptuire plastică a meşterului Mestrovici — care şi-a dat asentimentul la rân­dul său , pentru această aşezare,­­ va avea în Bucureştii Restauraţiei şi ai Renaşterii, cea mai strălucită re­prezentare de ansamblu sculptural urbanistic a ideii Victoriei şi între­girii noastre, nemuritor simboliza­tă de Regele Ferdinand. Kiron Taxele de timbru la liberii profesioniști S’a constatat din rapoartele de cercetări înaintate ministerului că organele fiscale de control se ocupă numai arareori de plata taxelor de timbru, lăsând să scape de sub con­trol o bună parte din materia impo­zabilă la timbru. Se știe că taxele de ■timbru, de care se ocupă în special art. 4 din legea timbrului, aduc un venit apreciabil şi deci orice negli­jenţă cu care sunt tratate aceste taxe este cu totul nejustificată. Taxele de timbru au un câmp de aplicaţie mult mai mare decât acela al impozitului proporţional de tim­bru, întrucât loveşte pe lângă actele la care impozitul proporţional se percepe exclusiv prin viză (art. 4 § 14), toate actele enumerate de art. 4 până la 13 inclusiv din legea timbru­lui. Ministerul de Finanţe a atras deci atenţia administraţiilor financiare asupra dispoziţiilor art. 4 § 38 din legea timbrului, mai ales că a fost in­format că mulţi dintre liber profe­sioniştii din toate categoriile, nu po­sedă autorizaţiile de liberă practică a profesiunii, timbrate legal, că fis­cul ar fi fraudat astfel cu sume im­portante. Textul art 4 § 38 din legea tim­brului supune unei taxe de timbru de lei 132 „cărţile de avocat şi orice alte autorizaţii de liberă practică a unei profesiuni”. Legiuitorul a înţeles să supună ta­xei de timbru de lei 132, cărţile şi autorizaţiile de liberă practică a pro­fesiunilor exercitate de către liber profesioniştii intelectuali precum: a­­vocaţi, medici, farmacişti, ingineri, constructori, arhitecţi, contabili, şo­­fe­ri, etc. şi se vede numai din a­­ceastă înşiruire sumară de profesi­uni, aplicabilitatea acestui text. Se înţelege că taxa de timbru, se datorează oride câte ori cartea sau au­­torizația se preschimbă, întrucât în speță este vorba de o taxă aferentă actului ca instrument probator, şi se anulează odată cu acesta.­­ Orariul în întreprinderile şi birourile comerciale şi industriale din ţinutul Bucegi Comunicatul ministerului Muncii Prin decizia ministerială Nr. 9.352 din 7 Mai 1940, ministerul Muncii a fixat orarul de vară în întreprinde­rile și birourile comerciale şi indu­striale din ţinutul Dunărea de Jos, pe timpul dela 15 Aprilie—15 Sep­tembrie 1940, după cum urmează: a) Magazinele comerciale vor fi închise între orele 13—16, iar seara la orele 20 și în ajunul duminicilor și sărbătorilor la orele 21. Toate magazinele specificate la acest articol nu pot fi deschise înainte de ora 7 dimineaţa. b) Vor fi Închise între orele 13 ju­mătate—16, iar seara la orele 21 în toate zilele, următoarele stabilimente cari servesc la alimentarea popu­laţiei: Băcăniile, chiar când servesc şi băuturi, depozitele de vinuri în sti­cle înfundate, măcelării, pescării, mezelarii, brânzării, făinării, maga­zine de zarzavaturi şi fructării, toate acestea numai în comunele urbane. In această categorie intră brutăriile şi franzelăriile, în ceea ce priveşte vânzarea en detail. Deasem­enea prăj­­ăriile de alimente cari pe lângă articolele ce se desfac au şi o bucă­tărie unde prepară mâncări calde. Magazinele prevăzute sub acest articol nu pot deschide înainte de orele 6 dimineaţa. c) Droghiteriile cari posedă auto­rizaţii speciale eliberate de ministe­rul Sănătăţii, vor fi deschise între orele 8—13 şi 16—20,30. d) Birourile stabilimentelor co­merciale şi industriale, agenţii de comision, de cereale, toate acestea şi în comunele urbane si în cele ru­rale vor avea următorul orar de lu­cru 8—13 şi 16—19. e) Băncile vor lucra intre orele 7—14 în fiecare zi. f) Atelierele de frizerie şi coafură din comunele urbane vor deschide la orele 7 dimineaţa şi vor închide între orele 13—16, iar seara la orele 21 inclusiv Sâmbăta şi în ajunul săr­­bătorilor legale. Dumineca frizeriile vor fi deschise până la orele 12, iar Luni dimineaţa vor fi închise până la ora 12. g) Magazinele de en gros vor fi deschise de la orele 7 dimineaţa şi se vor închide igbre orele 43-^16, seara la orele 19. PARADA DE 10MAI Diin cauza evenimentelor inter­naţionale — cari ne-au impus şi nouă, alături de alte ţări, măsuri întinse de siguranţă la hotare — anul acesta ziua de 10 Mai se va desfăşura într’un cadru mai res­trâns, mai sobru, la care vor parti-D. general ARGEŞEANU cipa trupele reprezentate prin câte o mică unitate. Parada, va avea loc în faţa Pa­­latului Regal şi va fi comandată de d. general Gh. Argeşeanu, Co­mandantul Militar al Capitalei, fost Ministru al Apărării Naţionale şi Preşedinte al Consiliului de Mi­niştri, în vremuri excepţional de grele, care a dat ocazie bucureşte­­nilor să vadă în 1939, la aceeaş serbare naţională, o grandioasă re­vistă militară. Populaţiei Capitalei î se va pri­lejui din nou, şi de rândul acesta, să admire disciplina şi echiparea trupelor şi armamentul modern a­­chiziţionat în ultima vreme, pen­tru care cetăţenii nu precupeţesc nici un sacrificiu material. VALORIFICAREA PRODUSELOR PRIN UTILIZAREA UŞOR ALTERABILE FRIGULUI [­n important aviz al Consiliului Superior al Transporturilor şi Tarifelor Consiliul superior al Transportu­rilor şi tarifelor, a ţinut şedinţă ori la orele 5% d. a., la ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunica­ţiilor, sub preşedinţia d-lui ing. N. Caranfil, fost ministru. La ordinea de zi a discuţiilor a fost: Mijloacele pentru valorifica­rea produselor uşor alterabile prin utilizarea frigului". EXPUNEREA D-LUI PREŞEDINTE ING. N. CARANFIL D. ing. N. Caranfil, fost ministru, preşedinte al Consiliului superior al Transporturilor şi Tarifelor, a făcut o amplă expunere asupra pro­blemei la ordinea zilei. D-sa a arătat că produsele agri­cole, precum: fructele, carnea, un­tul, ouăle, zarzavaturile, etc., gă­sesc în ţară condiţiuni naturale de producţie extrem de favorabile. To­tuşi, se constată că atât cantităţile cât şi calităţile acestor mărfuri sunt departe de a corespunde posibilită­ţilor respective, fapt justificat prin aceea că producătorii noştri nu gă­sesc un climat care să asigure valo­rificarea justă a activităţilor fer­miere. Prin stabilirea condiţiunilor care să pună în valoare produsele agri­cole uşor alterabile, rentabilitatea îndeletnicirilor rurale este sporită, ridicându-se starea materială a populaţiunii noastre precum se arată în studiul Consi­liului Superior al Transporturilor şi Tarifelor, valoarea produselor noas­tre fermiere în 1938 a fost de circa 21,5 miliarde lei, dintre care produ­sele lactate 10,3 miliarde lei, pro­­ducţiile fructicole şi viticole 8,7 mi­liarde lei şi produsele alimentare 2,1 mliarde lei, restul de aproape 300 milioane lei reprezentând valoarea zarzavaturilor. Totuşi, această mare bogăţie care are resurse de desvoltare aproape nelimitate, nu este valorificată la export decât într-o proporţie neîn­semnată (0,8 miliarde lei), iar can­tităţile date consumului intern sunt depreciate din lipsa mijloacelor de bună conservare pe loc şi în timpul transportului. Prin utilizarea frigului, alte ţări producătoare de mărfuri uşor alte­rabile au reuşit să creieze condiţiuni care permit o raţională valorificare a acestora spre folosul producăto­rilor, a consumatorilor şi a econo­miilor naţionale. La discuţiuni au luat parte d-nii ing. c. Mihalopol, Victor Bădulescu, ing. Chiţoiu şi Titus Georgian, după care, Consiliul Superior al Trans­­porturilor şi Tarifelor a dat urmă­torul aviz: AVIZUL CONSILIULUI SUPERIOR AL TRANS­­PORTURILOR SI TARI­FELOR Utilizarea frigului pentru con­servarea produselor alimentare este o condiţiune esenţială pen­tru buna folosire a resurselor noastre agricole. In interesul economic şi so­cial al ţârii, precum şi în intere­sul producătorilor, a consumato­rilor şi a higienei publice frigul trebue folosit pe o scară cât mai întinsă şi într’un mod raţional. Mărfurile trebuesc să fie men­ţinute în contact neîntrerupt cu frigul imediat după producerea lor şi până în momentul când sunt date la consum, ceea ce ne­cesită creerea unui lanţ frigori­­fer care să fie compus din: ma­gazii frigorifere de tip rural în localităţile de producţie, tran­sporturi frigorifere, intrepozite frigorifere în centrele de consum şi export. Realizările respective revin u­­nor iniţiative care acti­vează in sectoare diferite. Pentru coordonarea înfăptuiri­lor este nevoe de un organ supe­rior, având însărcinări speciale — pe baza unui plan de largă concepţie aplicat în etape succe­sive — să dirijeze si­ să distribue Magaziile frigorifere rurale, trebuesc amplasate in cele mai bogate regiuni de producţie, con­struite cât mai economic şi de dimensiuni corespunzătoare ne­cesităţilor. Pentru obţinerea fri­gului se va prefera ghiaţa natu­rală care poate fi obţinută în ge­neral uşor şi eftin. Ministerele de resort în acţiu­nea de îndrumare şi de orientare trebue să raţionalizeze gruparea produselor perisabilă în jurul ma­gaziilor frigorifere rurale. In­creiarea şi exploatarea a­­cestor magazii sunt de recoman­dat contribuţiunile: instituţiuni­­lor de Credit Agricol, Cooperati­vele Agricole Sindicatelor de Ex­portatori, P. A. R. I. D-ului, di­recţiunii generale P. C. A., care având exploatarea silozurilor de cereale ar putea înlesni în a­­celeaşi regiuni şi înfiinţarea ma­gaziilor frigorifere, etc. In ceea ce priveşte transportu­rile frigorifere pe apă şi uscat, trebue ca utilajul naţional să fie sporit pentru a putea satisface nevoile traficului nostru de pro­duse perisabile. Este de recomandat a se pune în circulaţie vagoane frigorifere compartimentate pentru colec­tarea mârfurilor din toate sta­ţiunile liniilor ce strabat regiu­nile de producţie, să se creieze compartimente frigorifere în in­teriorul actualelor magazii de mărfuri şi să se înfiinţeze insta­­laţiuni pentru realimentarea cu ghiaţă a vagoanelor frigorifere, etc. Să se dea dispoziţiuni pentru a se inlesni, în unele cazuri, ac­cesul produselor alimentare in trenurile cu viteză sporită şi să se acorde înlesniri de taxare, mărfurilor perisabile transpor­tate în condiţiuni de conservare. Crearea unor intrepozite de export — fie în porturi, fie în alte puncte — trebue să figureze pe prima linie a lucrărilor de e­­fectuat în cadrul unui plan ge­neral frigorifer al ţării. Aceste lucrări ar putea fi rea­lizate de direcţiunea P. C. A. e­­ventual în colaborare cu între­prinderile de producţie şi credit agricol sau comercial. Utilarea frigoriferă a centrelor de consum, este absolut necesară pentru a se asigura starea hi­­gienică a alimentelor şi aprovi­zionarea îndestulătoare — în ori­ce timp — a pieţelor. Iniţiativa în acest sector re­vine organelor comunale şi co­mercianţilor cari trebuesc încu­rajaţi şi totodată constrânşi a utiliza fzigyii .­ Nr. 699 ­. V. 1940 ROMANIA Termenul de lichidare a debitelor din contravenţiunî Ministerul de Finanţe atrage a­­tenţia contribuabililor, că în con­formitate cu legea din 1 Aprilie 1940 pentru uşurarea lichidării de­bitelor din contravenţiunî, pot fi lichidate, în condiţiuni cu totul a­­vantajoase, debitele create prin acte de contravenţie dresate în baza ur­mătoarelor legi: 1. Legea Contribuţiunilor Directe; 2. Legea Timbrului, impozitului pe lux şi cifra de afaceri; 3. Legea asupra spectacolelor pu­blice; 4. Legea impozitului pe automo­bile; 5. Legea monopolului şi vânzării spirtului şi băuturilor spirtoase şi a taxelor de consumaţie; 6. Legea vămilor; 7. Legile pentru înfiinţarea şi aşe­zarea taxelor de consumaţie şi 8. Legea pentru administrarea za­harinei şi a substanţelor îndulci­toare. Amenzile stabilite prin actele de contravenţie la legile enumerate, se pot achita cu cote variind între 2-15 la sută din valoarea lor, adică se achită odată cu impozitul şi taxa respectivă, până la 30 Iunie 1940. După această dată, măsurile de urmărire pentru lichidarea integrală a debitelor din contravenţiuni se vor intensifica în aşa fel ca până la 30 Septembrie 1940 debitele să fie in întregime lichidate, fără nici o re­ducere, legea interzicând atât mi­nisterului de Finanţe cât şi instan­ţelor judecătoreşti să mai acorde păsuiri. Ministerul Finanţelor atrage deci în mod deosebit atenţia contribua­bililor asupra termenului de 30 iu­nie 1940 până la care mai pot li­chida actele de contravenție cu a­­vantagiile legii. înscrierile la examenele din sesiunea iunie, ale studenţilor Academiei Comerciale Se aduce la cunoştinţa d-relor şi d-lor studenţi ai Academiei de înal­te Studii comerciale şi industriale din Bucureşti că înscrierile la exa­menele de fine de an din sesiunea Iunie 1940, se vor face dela 13-23 Mai inclusiv, între orele 4­0 p. m. şi în ordinea următoare: Luni 13 Mai: O, X Marţi 14 Mai: C, D Miercuri 15 Mai: R, F, G, H Joi 16 Mai: I, J, K, L Vineri 17 Mai: M, N Sămbătă, 18 Mai: O, P, Q Luni 20 Mai: R, S Miercuri 22 Mai: T, U Joi 23 Mai: V, Z înscrierile se vor face numai pe baza carnetelor purtând vizele de frecvenţă la cel puţin două seminare şi pentru frecvenţa la limbi la anii II şi IV, iar pentru anii I şi I nu­mai la limbi. Deasemeni d-nii studenţi vor mai prezenta: a) Dovada că au fost sau sunt Prem­ilitari (pentru cei cari au eta­tea între 18-21 ani). Dovezile se ob­ţin de la subcentrul de pregătire pre­­militară. b) Dovada de satisfacere a legii recrutării pentru cei care au împli­nit vârsta de 21 ani. Cei amânaţi pentru studii vor face dovada prin certificate că sunt în regulă cu această amânare. Dovezile şi certificatele se obţin de la cercurile de recrutare respec­tive. c) Cei care au satisfăcut serviciul militar, vor prezenta livretul de ser­viciu militar dacă sunt grade infe­rioare şi carnetele model E 1, dacă sunt ofiţeri de rezervă.­­ Livretele şi carnetele vor trebui să aibă viza ultimă a Cercurilor de recrutare respective. d) Dovada că au activat în F.N.S. Nu se primeşte nicio cerere de în­scriere la examene fără actele anun­ţate mai sus şi peste termenul pre­­văzut. __________ Şedinţa consiliului superior al Federaţiei Aeronautice Consiliul superior al Federaţiei aeronautice Regale a României a ţinut aseară o importantă, şedinţă, sub preşedinţia d-lui prim vice-pre­­şedinte, G. V. Bibescu. Au luat parte d-nii Mihail Oromoiu, fost ministru, ing. I. Macovei, ing. Cezar Mereutză, ing. Persu, Boian, Bas­­tachi, St. Veron, ing. Ion Cociaşu şi Nasta. Consiliul a luat în desbatere pro­bleme în legătură cu noul buget al federaţiei şi aviaţiei particulare pentru împlinirea programului de activitate, precum şi colaborarea cu organele ministerului Aeronau­ticii. ■■■■■■■■■■■■■■■■■ваввавзвв CURTEA CRIMINALA Şi-a ucis soţia însărcinată? In faţa Curţii Criminale s. I-a Bucureşti, sub preşedinţia d-lui Ion Gh. Petrescu, asesori fiind d-nii consilieri A. Brâiloiu, T. Boeru, M. Odobescu şi D. Son, fotoliul mini­sterului public fiind ocupat de d. procuror general Viorescu, iar prim grefier fiind d. Gh. Huţu, a venit spre judecare procesul lui Ion N. Dumitrache, din corn. Cocorăştii Misiei jud. Prahova, pus sub acuza­­ţiunea de a-şi fi ucis cu premedi­tare soţia însărcinată, sufocând-o în noaptea de 30 Decemvrie 1938. Partea civilă — tatăl femeii de­cedate — şi ministerul public, au cerut condamnarea acuzatului’ şi obligarea lui la plata sumei de’ 200 mii lei despăgubiri civile. In şedinţa de eri s’a dat cuvân­tul apărării. D-nii av. Iordache Chihaia şi A. Goldeş, apărătorii acuzatului, au susţinut că moartea stranie, şi ne­explicată până azi a soţiei lui Ion N. Dumitrache, nu-i poate fi im­putată acestuia, elementele dosa­rului neingăduind o asemenea con­­cluziune. D-lor au arătat că, în primul rând, simptomele morţii, şi consta­tările raportului medico-legal, nu conduc în mod necesar la conclu­­ziunea precisă a morţii prin sufo­care cu mana, cum o afirmă actul medico-legal. Moartea prin asfixie, au demon­strat d-lor, cunoaşte trei ipoteze: sufocarea, strangularea, şi submer­­siunea (înnecul). Despre submersiune sau strangu­lare nu se poate vorbi în speţă, fe­meia nefiind — chiar după atestă­rile medico-legale — nici înnecată, nici strangulată. Sufocarea — singura varietate de asfixie rămasă în discuţie, are la rândul ei­ cinci posibilităţi de reali­zare: ocluziunea orificiilor respira­torii (astuparea nasului şi gurii), ob­turarea căilor respiratorii (umple­rea lor cu corpi străini ce împie­dică funcţiunea respiraţiunii), com­primarea toracelui, îngroparea de viu, şi aerul confinat (viciat). Ultimele patru aspecte ale sufo­cării sunt iarăşi eliminate din dis­­cuţiune, moartea soţiei lui Dumi­trache neprovenind nici din inspi­­rarea de aer viciat, nici prin îngro­pare de vie, nici prin zdrobirea to­racelui, şi nici prin introducerea de corpuri străine pe traiectul căi­lor respiratorii. Singurul aspect de sufocare, ce poate fi luat în consideraţie, este a­­cela provocat prin ocluziunea vio­lentă a orificiilor respiratorii. Dar această astupare a nasului şi a gării, nu poate trece, fără a lăsa urme strict caracteristice, urmele unghiilor sau ale degetelor ucigaşe, — turtirea sau fracturarea nasului — sau urma altui corp cu care să se fi comis gestul criminal. Or, în speţă, raportul medico-legal, constatând unele simptome co­mune şi morţii prin asfixie , dar şi altor elemente morbide cauza­toare de moarte, nu constată exis­tenţa nici unui semn revelator ex­clusiv al sufocării violente. Iar simptomele menţionate, şi re­levate de actul medico-legal, sunt comune şi şocurilor inhibitorii, mor­tale, şi emboliilor, şi altor accidente patologice interne. Astfel că afirmaţiunea categorică a raportului medico-legal, că moar­tea femeii a provenit prin sufocare cu mâna, apare ca hazardată din punct de vedere ştiinţific, şi­ nu poate servi de suport al unei con­­cluziuni de vinovăţie. In afară de aceasta, însă, au a­­rătat apărătorii, nici celelalte îm­prejurări extranee ale morţii încri­minate, nu justifică ideea săvârşirii unui omor de către acuzat, asupra soţiei sale. Căci, în prim rând, nici un mobil logic şi acceptabil, care să fi deter­minat comiterea acestei fapte, nu a fost relevat, pentru a explica un asem­enea gest din partea sa. Iar comportarea lui, din momen­tul morţii sale, când a alergat cu disperare la toţi vecinii, şi la moaşa satului, implorându-i să-i salveze soţia, exclude ipoteza unei ucideri a acesteia de către dânsul, această atitudine fiind total neconformă cu mentalitatea unui criminal, care nu poate fi presupus a avea preocupa­rea desnădăjduită a salvării victi­mei sale. In consecinţă, au cerut achitarea acuzatului de orice penalitate. Curtea, a amânat pronunţarea. PROCESUL CRIMEI DIN CALEA ŞERBAN VODĂ A FOST AMÂNAT Secţia I a Curţii Criminale, din lipsă de timp, a amânat pentru 15 Mai judecarea procesului crimei co­mise de comerciantul Tudor Flore­­scu din calea Şerban Vodă, asupra­ studentei Elena Rădulescu, . i

Next