România - Capitala, iulie 1940 (Anul 3, nr. 750-764)
1940-07-01 / nr. 750
ЧЛЛЛЛЛЛЛ/\ЛЛЛЛ/ЧЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛ/\ЛЛЛЛ/\/4ЛЛЛ/ДО' WIWMWWMWMM»/ TELEFOANE: Direcţia 5.57.85. Secretariatul 4.52 09 Red. 5.57.76. Provincia interurban 41. Adstraţia 5.57.77 Serviciul Publicităţii 4.89.05 ZIAR AL PARTIDULUI NAŢIUNII Simt bătând lângă Mine inima întregului Meu popor Şi in aceste zile de necontenită luptă, nu pot să-Mi adun puterea decât din chiar sufletul şi inima poporului Meu. M. S. Regele (iunie 1934) (fost Imobiliara) BIROURILE: Pasagiul Victoria Calea Victoriei 50. Direcţia şi Redacţia: Sca Et. I. Administraţia: Scara C. Et. I DOUA IMPORTANTE DESMINTIRI OFICIALE UNELE POSTURI DE RADIO ŞI AGENŢII AU COMUNICAT CA GUVERNUL U. R. S. S. AR FI CERUT DELA NOI BAZE PE DUNĂRE ŞI MAREA NEAGRA. SE DESMINT ACESTE ŞTIRI, DEOARECE ELE NU CORESPUND ADEVĂRULUI. DEASEMENI SUNT INEXACTE TOATE SVONURILE DESPRE PRETINSE INCIDENTE LA FRONTIERELE CU UNGARIA ŞI BULGARIA. Am rămas mai puţini, dar nu mai slabi Din nevăzut, într’un ceas dureros de noapte , a ajuns până la noi rânjetul unor anume posturi de radio. N’am găsit de cuviinţă a răspunde rânjetului, cu rânjet. Ne era însă sufletul la convoiul fraţilor de sânge care luaseră drumul pribegiei; gândul la cei rămaşi într’o patrie care nu le mai era Patria lor. Grija spre dânşii se îndrepta. Spre acele măsuri de evacuare, de încartiruire, de alinare, de organizare, fără de care suferinţa degenerează în anarhie. Peste acest pas am trecut. Operaţiunile de evacuare din Basarabia decurg în desăvârşita ordine anunţată de Comunicatul Marelui Stat Major, deşi ocupantul nu întotdeauna îşi respectă cuvântul, deşi populaţia iudeo-umanitaristă n’a pierdut prilejul de a-şi arăta vitejia subită aşa cum vom şti să nu o uităm. Măsurii© ministerului de Interne au organizat încartiruirea refugiaţilor pe regiuni, cu ajutorul autorităţilor şi al comitetelor localnice ce s’au înfiinţat pe dată, concretizând într’o operă de asistenţă efectivă spontanul sentiment de solidaritate al poporului nostru care nu întâia oară plăteşte tribut în războiul altora, cu sfâşieri din trupul său. Toate acestea le-am trăit, le trăim, cu o mare biruinţă de sine. Nu cu o resemnare. Nu cu un simţământ de degradare şi de neputinţă. Ne-am supus unui ceas, pentru a salva viitorul. Ne-am supus unei smulgeri din trupul sângerând, pentru a salva trei sferturi din trup. Judecata viitorului, în cunoaşterea deplină a împrejurărilor, va dovedi dacă era altceva de ales, altceva de încercat, altceva de făcut, îin marea singurătate în care ne aflăm, împresuraţi de gigante forţe deslănţuite asupra întregului continent, sub ochi cu mărturia ţărilor şterse (de pe hartă, a capitalelor prăbuşite, a vanelor eroisme strivite sub teascul şenilelor. Dela această experienţa ireparabilă a altora, am înivăţat ceva. , ■ inutilitatea tragică a temeri- gării. . , Dar n'am învăţat laşitatea. Nu ! Ne-am asigurat un front, ca sa ne păstrăm toate puterile pentru celelalte fronturi, aşa culm făcut-au şi altă dată micile principate Moldo-Valahe, sub înţeleaptă cârmă a înţelepţilor voevozi. JV’aveau dânşii curaj ? Nu ispândeau dânşii la sfârşitul bătăliilor ? Nu ne-au păstrat dânşii inima ţării intactă, chiar dacă vremelnice entropici muşcau din carnea vie a hotarelor ? Pentru a trece prin toate, i mai aveau dânşii însă şi marele curaj al retragerilor, care sacrificau un ţinut pentru a păstra oştirea întreagă, fronturi mai scurte, o adversitate imai puţin, un vecin care făgădueşte că va băga sabia în teacă. Aşa se puteau întoarce cu mai vârtoasă hotărîre să-şi apere celelalte hotare, de celelalte ameninţări. Iată de ce am ascultat fără nelinişte, mai îndârjiţi în aspra suferinţă a noastră, mai întăriţi în tragica singurătate a noastră, iată de ce am ascultat fără nelinişte tiradele unor anume posturi de radio, care nu-şi puteau stăpâni rânjetul. Atât au înţeles din abnegaţia cu care jertfind parte din trupul nostru, am încercat să prelungim pacea precară a acestei zone din Europa? Atât au înţeles din calmul lipsit de patetism şi de lamentări, cu care am deşertat cupa amară pusă de mâna destinului la buze ? Atât a fost tot ? Un rânjet şi ameninţări ? Bine. Aşteptăm. Nu uităm. Vom şti a răspunde cu toată neîmblânzita hotărîre pe care ne-a încleştat-o în braţ suferinţa. Mobilizarea e un început de răspuns. Tot ni-am rupt din noi pentru a salva un front, nu poate rămâne jertfă pierdută. Nu ne-ar ierta-o pribegii drumurilor dinspre Basarabia şi Bucovina. Nu ne-ar ierta-o istoria, morţii, mormintele. Aceasta e bine ca să se ştie de către cei ce se grăbesc cu rânjetul, uitând că şi Istoria îşi are o socoteală pe care o verifică Istoria într’un ciclu deplin, nu într’o clipă, într’un episod izolat, ci în tactica de luptă a unui popor ce s’a păstrat câştigând bătăliile finale după ce Ie-a început cu retrageri, aşteptând ceasul şi locul. Ceasul şi locul delà Podul- Inalt, ceasul şi locul delà Căligăreni, ceasul şi locul delà Posada. Acestea se uită? Noi nu le-am uitat. CEZAR PETRES* TINERETUL ARDELEAN SI BANAJEAN IN PARTIDUL NAŢIUNII In clipele acestea atât de aspre pentru sufletul românesc, tineretul ardelean şi bănăţean ne aduce o reconfortantă manifestare de disciplină şi solidaritate naţională. Printre emoţionantă scrisoare de adeziune la Partidul NaţiuNo, aceşti tineri de frunte ai Ardealului şi Banatului românes să afirme neclintita lor credinţă faţă de Maiestatea Sa Regele şi nezdruncinata lor încredere în destinele luminoase ale neamului nostru. „Sufletul unei Naţiuni nu poate fi rupt şi geniul ei nu dispare. Mai mult decât oricine, aceasta o ştiu ardelenii şi bănăţenii cari au luptat şi triumfat pentru dreptatea naţională", spun cei trei sute de semnatari ai adeziunii. Intradevăr, sufletul unei naţiuni nu poate fi rupt, atunci când în clipele cele mai grele, energiile vii ale poporului şi geniul unui neam află atât de înălţătoare forme de manifestare. „Generaţia tânără a Ardealului şi Banatului — indiferent de diviziunile din trecut — ar fi nedemnă de înaintaşi săi. glăsueşte adeziunea — dacă nu ar căuta prin integrarea totală şi sinceră în cadrele Partidului Naţiunii, să contribue la salvgardarea intereselor supreme ale Ţării şi la restabilirea echilibrului sufletesc şi moral al provinciei natale". Nu au a se teme. Prin actul lor, prin mărturisirea lor, ei sunt imni de marii lor înaintaşi, sunt biruitori ai ceasului de restrişte. iRILE AVIAŢIEI GERMANE IN ANGLIA MERIDIONALĂ BERLIN, 29 (Rador). — Marele Cartier General al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate comunică: In Franţa nu sunt evenimente deosebite de semnalat. Un submarin anunţă că a scufundat 38.000 de tone din marina comercială inamică. Un alt submarin a scufundat ori vase înarmate inamice, cu un tonaj total de 11.000 tone. Ca şi in zilele precedente, grupuri ale aviaţiei de luptă au atacat şi în ziua de 28 şi în noaptea următoare uzine de armament in Anglia meridională şi centrală, precum şi instalaţii din porturi, cu un succes vădit. Foarte eficace a fost bombardarea concentrărilor de trupe şi îmbarcaţiilor din insulele britanice din Marea Mânecii, Jersey şi Guernasey,unde s-au observat mari incendii şi explozii foarte puternice la instalaţiile porturilor. Avioanele britanice au efectuat din nou sboruri de noapte pe deasupra Germaniei de nord şi de vest, trecând pe deasupra Belgiei şi Olandei, unde au aruncat bombe în diferite puncte. Cu acest prilej mai multe locuinţe au fost avariate şi câteva persoane civile au fost rănite. Din patru avioane doborâte, două au fost răpuse de artileria antiaeriană. Germanii nu au suferit pierderi. OPERAŢIILE DE EVACUARE DIN BASARABIA Comunicatul Marelui Stat Major In ziua de 29 Iunie a. c. Marele Stat Major comunică următoarele: Ca urmare a acceptarea notei ultimative adresată de guvernul U.R.S.S., trupele sovietice au început să treacă în Basarabia în dimineaţa zilei de 28 Iunie a. c. In aceiaşi zi trupele noastre au început operaţiunile de evacuare, predând oraşele Cernăuţi, Chişinău şi Cetatea-Albă. Până în ziua de 29 Iunie ora 12 s’a cedat teritoriul până la linia generală: Berhomet-Sud, Cernăuţi, Româncăuţî, Floreşti, Oriohvest, Chişinău, Căieşanî, Lacul Albei. Operațiunile de evacuare din partea noastră continuă conform programului: TTA&% In pag. 51 MĂSURILE MINISTERULUI DE INTERNE REFERITOARE LA PREGĂTIREA OPERAȚIILOR DE INCARTIRUIRE A POPULAȚIEI REFUGIATE DIN BASARABIA $I NORDUL BUCOVINEI FABRICILE §I UZINEL: nu VOR MAI UTILIZA SEMNALE DE SIRENA Ministerul Aerului și Marinei ordonă ca până la noui dispozitiuni, fabricile, uzinele, atelierele, etc., să nu mai dea niciun semnal cu sirenele pentru nevoile curente. D. PAUL REYNAUD RĂNIT INTR’UN ACCIDENT DE AUTOMOBIL MARSIlT ---- • nuntă dir^jA, 29 (ivador). - Se *Reynaiul, f Monpelier ca a. t lui, a fost vst președinte al consiliuautomobil. «rntma unui accident de MARSILIA* tia Havas dă» privire la acce naiul: I Fostul presa ducea, cu aud personal, spl Maxime. 1 In apropieri automobilul si' , de comuna Pegradea, s’a răsturnat în 43, pierdut direcţia Şi Rănit serios la cajsk. fost transportat în trio tific .Reguaudarea sa nu este totuşi alarmatică A ÎNTÂMPLAT CIDENTUL I 29 (Rador). — Agen- L următoarele detalii cu identul d-lui Paul Redinte al consiliului se mobilul, conducând localitatea Sainte шса. Sta* PRESA ITALIANĂ RELEVĂ ATITUDINEA DE URA FAŢĂ DE ROMÂNI A EVREILOR DIN ORAŞELE OCUPATE DE TRUPE SOVIETICE ROMA. — Postii de Radio Roma a anunţat că în regiunile ocupate de forţele sovietice, în Basarabia şi în Nordul Bucovinei, s’au înregistrat mai multe incidente. La Cernăuţi, un grup de evrei a aruncat cu pietre în două autocare româneşti care transportau după ce descrie şi Nordul Bucovisovietice relevă de asemeni incidentele de la Cernăuţi, unde evreii ieşiţi pe străzi şi-au descărcat ura împotriva românilor, rănind cu pietre câţiva soldaţi”.„Piccolo” si fîe la rândul său că faţă de atitudinea pe care au manifestat-o evreii din oraşele ocupate de trupee sovietice, atitudine care se cunoaşte din relaţiile făcute de refugiaţi, în întreaga ţară t domnest o atmosferă de dispreţ faţă de evrei. CONVOcim COMISIILOR DE AFACERI STRAIN ALE CAMEREI SI SENATULUI Comele de Afaceri tru Luni I Iulie a. c., ora Străine*** Adunării De- 16, în sala V-a a AîBunăputaţilor* Senatului reurii Deputaţilor, nite s’* convocate pen-pârtia exodul populaţiei din Basarabia ROMANIA IN FATA EVENIMENTELOR ACTUALE Evenimentele ultimelor zile — în precipitarea lor — au pus România pe primul plan al preocupărilor Internaţionale europene. Ceea ce ne-a dat prilejul de a verifica — cu durere, fiindcă in paguba noastră , validitatea unor serii de sisteme pe care ne bizuiam politica noastră internaţională, în ultimii ani, eu cu deosebire. Constrângerea datorită căreia România a fost silită să cedeze — In izolarea ei faţă de un vecin de o neasemuită superioritate numerică — Basarabia şi o bună parte a Bucovinei, dă nota precisă acestui act care ne desparte de o populaţie de peste 2 milioane de fraţi de ai noştri — din cei mai buni—de plaiurile şi dealurile unde de sute de ani se grăeşte cea mai neaoşă limbă moldovenească. Fraţi şi plaiuri de care am mai fost despărţiţi şi altădată, în trecutul vijelios şi crunt frământat al neamului nostru. Situaţiunea astfel creiatâ, noi avem datoria de a o privi drept în faţă, lăsând viitorului ratificarea drepturilor permanente şi imuabile care străjuesc şi guvernează după legi eterne istoria popoarelor. Datoria noastră sfântă în gravele împrejurări de astăzi şi în cruntele încercări prin care suntem siliţi să trecem, ne cere, mai mult ca oricând, strângerea compactă a rândurilor noastre în zidul de granit al voinţei poporului românesc de a păstra ceea ce-i aparţine. Nu ne-am închis niciodată, în relaţiunde cu vecinii noştri, oricăror conversaţiuni sau negocieri care ar fi putut avea drept scop stabilirea şi organizarea cadrului unor condiţiuni de normală şi cordială bună vecinătate între noi. Am rămas şi stăm şi astăzi pe acelaş punct de vedere care, însă, subînţelege o dreaptă şi o istorică reglementare ale năzuinţelor şi drepturilor fiecăruia. Dar , să fim bine înţeleşi: evenimentele ultimelor zile, departe de a fi slăbit coheziunea unităţei noastre naţionale, ne-au întărit-o, ne-au oferit-o într’o dârză hotărîre de a ne apăra fiinţa şi drepturile noastre naţionale. Aceste drepturi ca şi această hotărîre a noastră este pe deplin înţeleasă atât la Berlin cât şi la Roma. — „România de azi, щ care noi forţe sănătoase şi constructive îşi fac drum — scrie „Deutsche Algemeine Zeitung” — a ales calea unei soluţiuni rezonabile care, după cum este şi firesc poate fi privită la, Bucureşti cu durere. Dar sunt ţări care au plătit şi mai scump faptul că s’au încrezut în politica Angliei şi în şansele acestei politici”. Iar, din Roma, redactorul diplomatic al agenţiei „Ştefani” scrie: — „In cercurile autorizate romane se declară că rezolvarea paşnică a chestiunilor dintre U. R. S. S. şi România este primită atât la Roma cât şi la Berlin cu satisfacţie. — „In privinţa svonurilor , continuă redactorul diplomatic al lui „Ştefani” — răspândite de presa straină, după care Ungaria şi Bulgaria s’ar pregăti să realizeze revendicările lor, aceiaşi sursă declară că este vorba de svonuri ce au de scop să intindâ conflictul. — „In plus — închee „Ştefani” — se subliniază în aceleaşi cercuri autorizate că Roma şi Berlinul urmăresc în strict acord şi în deplină colaborare toate evenimentele”. Recunoscându-ni-se dreptul „durerii” noastre, este bine, în acelaş timp că ni se recunoaşte, pe de o parte, meritul, scump plătit, de a fi evitat», prin atitudinea noastră, întinderea conflictului; iar, pe de altă parte faptul că orice alte încercări de silnicie asupra noastră ar întinde conflictul şi l’ar întinde cu siguranţă. In această convingere stă sensul şi chezăşia evitării extindere! conflictului in regiunea sud-est europeană. Extindere pe care — prin silnicul sacrificiu pe care am fost obligaţi a-l consimţi — am dovedit că nu o dorim, după cum se vede că nu o doreşte nici Roma, nici Berlinul şi, desigur nici Moscova. O dovadă primă stă în ştirea întrunire la Roma, a delegaţiunilor Italiei, Germaniei, Bulgariei, Iugoslaviei, României şi Ungariei pentru a examina şi soluţiona problemele de transport şi de tranzit prilejuite de actuala situaţie europeană, începem o pagină nouă în istoria neamului nostru: cu curat, cu inima oţerită, strânşi uniţi in jurul nostru, atât in faţa binelui cât şi a răului !Poate aştepta. Ji Faieologii