România - Provincie, august 1940 (Anul 3, nr. 780-794)
1940-08-01 / nr. 780
ч\ Un sentiment de solidaritate apropie pe toţi acei ce trăesc în frământările, necazurile şi bucuriile aceleaşi îndeletniciri. La marinari, purtaţi de legănarea şi izbiturile aceluiaş val, acest sentiment ia forma unei strânse legături de camaraderie şi frăţie, pe care M. S. Regele Carol a sintetizat-o în expresiunea: „ Spiritul Mircea”. Şi observatorii vieţii marinăreşti de la noi, au avut adesea prilejul să prindă note frumoase şi mişcătoare ale acestui spirit. De curând marinărimea noastră încearcă bucuria şi mândria de vedea că pentru întâia oară din ţara românească s’a încredinţat unui marinar înalta demnitate de ministru. Chiar de am şti că vom fi bănuiţi de laudă, nu ne sfiim a spune că în cele trei sferturi de veac, de când a început marinăria la noi ea a avut multe valori, care ar fi făcut bună figură pe banca ministerială. Cine cunoaşte însă istoria politică a României din acest răstimp, ştie că până când M. S. Regele n’a înlăturat nefastul politicianism partidic, nimeni nu putea ajunge ministru dacă nu făcea politică de partid şi dacă nu dispunea de suficientă clientelă electorală. Or spiritul idealist al soldaţilor şi marinarilor nu se putea scoborî la metodele şi practicile politicianiste de altă dată, şi de aceea nici un marinar nu a putut ajunge ministru. Astăzi când noua Constituţie a dat ţării o aşezare în care temeiul dreptului la viaţă şi mai cu seamă la conducere, este în măsura muncii, cinstii şi destoiniciei fiecăruia, s’a putut vedea că între marinarii noştri se găsesc valori ce se pot ridica până la cele mai înalte demnităţi ale statului. Din înalta şi chibzuita hotărîre a Suveranului d. amiral adj. Păiş Nicolae a fost numit ministru al Aerului şi Marinei. Politica având formele şi posibilităţile ei de reclamă, miniştrii politici sunt mai mult sau mai puţin cunoscuţi publicului, pe când miniştrii militari nu sunt cunoscuţi decât în cercul conducătorilor armatei. De aceia găsim cu cale să arătăm marelui public ceva din ceia ce subliniază personalitatea noului ministru al Aerului şi Marinei. D. Amiral Adjutant Păiş a îmbrăţişat arta marinărească fiindcă de tânăr şi-a simţit sufletul răscolit de acea chemare spre orizonturi cât mai largi, pe care numai marea, cu nostalgia şi farmecul nesfârşitului ei le poate da. A absolvit şcoala de Aplicaţie a Merinei, fiind clasificat întâiul. A luat toate gradele erarhiei marinăreşti la alegere, şi toţi din marină Vedeau cum din ce în ce la acest distins ofiţer se accentuau pasiunea marinărească şi acea diversitate şi complexitate de frumoase însuşiri sufleteşti, care îl desprindea din generaţia lui. In 1913 a fost trimis in Italia unde, după ce a urmat cu succes cursurile Şcoalei superioare de artilerie, a fost ambarcat pentru practică, pe navele de războiu italiene Ferucio di Amalfi. La 1920, a fost trimis să urmeze Şcoala superioară de războiu navală de la Paris, unde, pe lângă ştiinţa Conducerii războiului naval, a avut prilejul să prindă de la cei mai erudiţi şi autorizaţi marinari ai Franţei, tot ce este lumină şi doctrină navală trasă din învăţămintele marelui războiu. A fost de la 1926—1931 adjutant regal, întâi al Regelui Ferdinand şi apoi la Regenţă, în care calitatea a putut vedea atâtea lucruri referitoare la conducerea ţării, ce i-au fost de mare folos la formarea personalităţii sale. A fost după aceia câţiva ani, şef de Stat Major al Marinei Regale, în Care timp a infiltrat acestei armie uluite lucruri bune, din spiritul său luminat şi hotărît. Dorul de a îmbrăţişa câmpuri de activitate mai vaste, spre a putea înfăptui lucruri cu caracter mai pozi COMANDOR OCTAV NEDELCU tiv şi mai de folos ţării, l-a determinat ca în 1933, să ia conducerea Direcţiunei Marinei Comerciale. In această calitate a făcut cunoscut forurilorconducătoare ale ţării, care este rostul Marinei Comerciale la noi, şi ce desvoltare trebue să i se dea, ca ea să devină cu adevărat unfactor de contribuţie în economia noastră naţională. Fiind licenţiat în drept şi cunoscător al dreptului maritim, a revăzut toată legislaţia noastră maritimă, rămasă foarte înapoiată tocmai din cauză că nu-şi găsise încă competenţa necesară, şi a pus această anacronică legislaţie în concordanţă cu tot ce este mai juridic şi mai aplicativ în dreptul internaţional maritim. A românizat echipajele navelor sub pavilion român, schimbând acel faimos articol, ce dăinuia de 50 ani, şi care, prevedea că din echipajele navelor noastre două treimi puteau să fie străini şi numai o treime români, astăzi pe toate navele la catargul cărora fâlfae pavilionul nostru, echipajele sunt în întregime române. A stabilit norme şi a întocmit legi, care armonizează interesele atât de diverse şi contrare ale tuturor factorilor activităţii maritime: producător, exportator, agent maritim, armator şi marinar, care cu toţii erau la dispoziţia funcţionarilor, căpităniilor de port şi mai cu seamă a speculaţiei politicianismului de altă dată. A reprezentat România în multe congrese şi conferinţe de navigaţie, şi mai cu seamă în acele ale înţelegerii Balcanice, la care ca preşedinte al secţiei C. O. M. G. R. în 1938 şi 1939, a dovedit mult tact şi o perfectă cunoaştere a chestiunilor desbătute, apreciată de străini. Dela 1933, când din înalta iniţiativă şi sub Augusta Preşedinţie Activă a M. S. Regelui, s’a înfiinţat Societatea de salvare a naufragiaţilor în apele teritoriale româneşti, a făcut parte din Comitetul de direcţie, iar dela 1937, ca administrator-delegat al acestei societăţi, s’a făcut simţită contribuţia sa la buna aşezare a operei de sublim umanitarism a salvării naufragiaţilor. La 1938 a fost ales preşedinte al Federaţiei române de sporturi nautice, tocmai pentru că puterea sa de a realiza era dinainte cunoscută cercurilor conducătoare ale sportului român, şi aici într’un an a reuşit să dea mare avânt sportului nautic, creind în toată ţara cluburi nautice, care vor creia la rândul lor acel dorit spirit marinăresc." Personalitatea d-lui Amiral Adjutant Păiş, caracterizată prin o mare putere de a înţelege, de a voi, complectată cu o nespusă dorinţă de a realiza lucruri bune şi folositoare instituţiilor la conducerea cărora este chemat, fiind în plină ascensiune de afirmaţie, lămureşte de ce Cel în drept a chibzuit să-i încredinţeze pe aceste vremuri grele, conducerea de mare răspundere a ministerului Aerului şi Marinei. Noi marinarii care îl cunoaştem bine, pe lângă bucuria şi mândria de a-l vedea ministru, avem şi toată nădejdea că în fine activitatea maritimă a ţării va lua desvoltarea impusă de consideraţiunile geografice, politice şi economice ale României. ■■■MMHRî.* .. : ' No * » . •-« "St. УШ 1940 8UMANIA UN MARINAR MINISTRU DEJ No. 780 ,вяЕЕШ!аввишдвявйвявяввявяяяв1 £NoNoNoаЯНЯЯВЯНВВВВЯВИ9 NUMAI OFIŢERII ŞI AGENŢII DE POLIŢIE POT FACE CONTROLUL CÂRŢII DE IMOBIL Prefectura poliţiei Capitalei este informată că o serie de indivizi, dându-se drept agenţi la Serviciul central de control al populaţiei şi Cărţii de imobil, sub pretextul că-şi exercită atribuţiunile, se introduc în locuinţele cetăţenilor, fără niciuun drept. Publicul este înştiinţat, pe această cale, că numai ofiţerii şi agenţii de poliţie au dreptul de a face control, legitimându-se însă, totdeauna, cu carnetul respectiv. Orice altă persoană, care s’ar prezenta în numele Prefecturii Capitalei, fără să facă dovada calităţii de ofiţer sau agent de politie, va fi imediat retimită și dată pe mâna politiei, prin mijloacele ce s’ar găsi mai potrivite. вяввавя*Е«в«5гй»яв1вв*якияв SVONURILE CĂ AR EXISTA RESTRICŢIUNI IN CE PRIVEŞTE Z.. REA STAŢIUNILOR BALNEO-CLIMATICE SUNT NEÎNTEMEIATE Oficiul Naţional de Turism din ministerul Propagandei Naţionale aduce la cunoştinţa publicului că sezonul de vilegiatură a fost deschis în toate staţiunile balneare, climatice şi maritime din ţară şi că exploataţiunile hoteliere şi stabilimentele balneare, în marea lor majoritate, funcţionează normal. Svonurile răspândite în ultimul timp, după cam anul acesta ar exista, restricţiuni speciale în ce priveşte frecventarea staţiunilor, sunt cu totul neîntemeiate. Pentru vilegiaturişti români, în conformitate cu decizia Ministerului Apărării Naţionale No. 2983 din 17 Octombrie 1939, nu este obligatorie decât prezentarea la autorităţile de poliţie din localitate a Buletinului de înscriere al Biroului de populaţie şi satisfacerea dispoziţiunilor legii Cărţii de Imobil din 1 Februarie 1939. Vizitatorii străini sunt supuşi regimului fixat prin decizia ministerului de interne în baza căreia sunt obligaţi să ţină în curent organele de poliţie respective cu deplasările ce fac. Orice alte dispoziţiuni cari ar putea fi luate ulterior în această privinţă, vor fi anunţate publicului la timp, prin presă şi radio. D-NIIGIGURTU SI M. MANOILESCU LA ROMA D-nii I. Gigurtu, preşedintele Consiliului de miniştri şi M. Manoilescu, ministrul Afacerilor Străine, la Roma, la mormântul Soldatului Necunoscut italian ----------— - V, pa [— • CASA MS REGELE! COMUNICAT Nr. 57 Mareşalul Curţii Regale face cunoscut următoarele ■ In dimineaţa zilei de 29 iulie a. c. MAIESTATEA SA REGELE a primit în audienţă de lucru pe: D. general David Popescu, ministru de Internet D. general Constantin Niculescu, ministrul Apărării Naţionale; D. Radu Budişteanu, ministrul Cultelor şi Artelor ; D. general de armată adj. Constantin Ilasievici. La dejun MAIESTATEA SA REGELE a avut invitaţi pe d. Ion Gigurtu, preşedintele Consiliului de miniştri şi pe d. prof. Mihail Manoilescu, ministrul Afacerilor Străine. Bucureşti, 20 Iulie 1040 Instalarea d-lui Florin Em. Manoliu, noul secretar general al ministerului Cultelor şi Artelor La ministerul Cultelor şi Artelor s-a făcut Luni la ora 13,30 instalarea d-lui Florin Em. Manolu, noul secretar al acestui departament, în prezenţa d-lui ministru Radu Budişteanu şi a părintelui stavrofor Nicolae Georgescu-Edineţi, secretarul general al Cultelor. D. ministru Radu Budişteanu a prezentat pe noul demnitar d-lor Ion Marin Sadoveanu, directorul general al Teatrelor şi Operelor Române, George Georgescu, directorul Operei Române, Ion Minulescu, directorul Artelor, stancu Brădişteanu, directorul Cultelor, N. Davidescu, directorul Contenciosului, M. Stancu, directorul Contabilităţii Mihail Livadaru, director de cabinet şi funcţionarilor superiori ai ministerului. ! ! Audienţele la d. Mitiţă Constantinescu guvernatorul Băncii Naţionale, suspen date Audienţele la d. Mitiţă Constantinescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, sunt suspendate până la 15 August 1940. Inspecţiile d-lui dr. I. Simionescu,subsecretar de stat la ministerul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale In cursul săptămâna trecute , dr. I. Simionescu, subsecretar de Stat la ministerul Sănătăţii, a inspectat majoritatea centrelor de ajutorare ale refugiaţilor basarabeni, serviciul sanitar al Portului Constanţa, spitalul Civil şi militar precum şi mai multe dispensare. Activitatea Societăţii Naţionale „Crucea Roşie" pentru ajutorarea refugiaţilor Am arătat, în articolele precedente că refugiaţii au fost încartiruiţi în diferite cămine şi au luat masa la mai multe cantine. Astfel: Au fost înscrişi, până la data de 26 iulie, 150 refugiaţi, la următoarele cămine: 1) Căminul Principesa Maria, str. Vasile Alecsandri 1. 2) Căminul Arte Grafice, str. Anastasie Panu 41. 3) Căminul de mecanici (Obor), B-dul Gărei de Est. 4) Căminul Splaiul Unirei, Splaiul Unirei 76.5) Căminul A. C. F., str. Popa Rusu 13. 6) Căminul A. C. T., str. General Berthelot 10. 7) Căminul Preoteselor, B-dul Carol 75. 8) Căminul Preoteselor, str. Romană 246. 9) Căminul Casnic, str. Pia Brătianu 19. Prin Şcoala Floreasca şi Căminul Casei au mai trecut 98 refugiaţi. La cantina Asociaţiei Creştine a Femeilor Române (A.C.F.) au luat masa 10.206 refugiaţi de la 1—22 iulie inclusiv. Societatea „Crucea Roşie” mulţumeşte pe această cale d-tor conducători ai ministerului Muncii, cari din prima clipă au pus la dispoziţie cămine, în aşa fel încât refugiaţii au putut fi găzduiţi de îndată ce au sosit în Bucureşti. Mai aduce mulţumiri conducătorilor căminelor A.C.F. şi A.C.T., precum şi tuturor acelora cari şi-au dat concursul în ajutorarea refugiaţilor. Colecta pentru refugiaţii din Basarabia şi Bucovina de Nord, la Uzinele metalurgice Hunedoara şi Uzinele Ghelar HUNEDOARA. 30. — Prin Gărzile Naţionale din Hunedoara şi Ghelar s'a colectat dela funcţionari şi muncitori frumoasa sumă de lei 154.000 pentru refugiaţii din Basarabia şi Bucovina île Nord, iar Direcţiunea uzinelor Hunedoara, a contribuit cu suma de lei 25.000 din fondurile ei. Conducătorii Gărzilor Naţionale, d-nii ing. Dimisie Curcubălă la Hunedoara şi inginer Ioan Popescu la Ghelar, susţinuţi de Direcţiune prin d. ing. Nicolae Grigorie,dir. Uzinelor, au făcut apel pentru o contribuţie benevolă în favorul acestor refugiaţi năpăstuiţi ai soartei şi ast-, fel s’a încasat suma de 179.000 lei O SCRISOARE A D-LUI GIROD AGENTUL CONSULAR AL ELVEŢIEI IN BASARABIA Din partea d-lui Girod, agent consular al Elveţiei în Basarabia primim următoarea scrisoare : In clipa când urmează să părăsesc pământul ospitalier al României, a doua noastră patrie, mă grăbesc să adresez călduroase mulţumiri autorităţilor cu cari am luat contact în timpul zilelor tragice ale exodului nostru din Basarabia. Funcţionarii publici, prin tactul lor faţă de refugiaţii noştri, au izbutit într’o oarecare măsură să aline rănile produse printr’o violentă desrădăcinare din pământul natal. Străjerii merită o menţiune cu totul deosebită pentru felul în care şi-au îndeplinit însărcinarea, adesea anevoioasă; zelul şi veselia lor tinerească au pus un balsam pe multe inimi rănite. Se simte că acest corp de tineri este bine condus şi are viitor. Nu vreau să trec sub tăcere nici comitetele bine organizate, destinate să vină în ajutorul refugiaţilor. Tuturor acelora cari au contribuit la îndulcirea suferinţelor nenorociţilor noştri pribegi, o sinceră mulţumire. Dumnezeu să-i răsplătească. (ss) GIROD G. Agent Consular al Fdveţiei în Basarabia Г 1SSI888-1 fc-- gali •*»»«вявввввявяя*«мв5,,яя*Я‘' '■ттчйашивям» .ARES,». $. EPISCOP GORE LEU AL HUŞILOR HUŞI, 29. —eri de dimineaţă la ora 11 jumi. cu un ceremonial deosebit a avut loc instalarea P. S. Episcop Grigore Leu al Huşilor în prezenţa părintelui Georgescu-Edineţi, secretarul general al Cultelor şi Artelor, a tuturor autorităţilor locale şi a unui numeros număr de credincioşi. Serviciul religios a fost oficiat de P. S. Arhiereu Valerie Moglan episcop, locotenent înconjurat de soborul de preoţi ai catedralei episcopale de reprezentanţii clerului din Tutova şi ai mănăstirilor din eparhie. După terminarea serviciului religios a luat cuvântul părintele secretar general Georgescu-Edineţi, care a arătat că d-sa în lipsa d-lui ministru a venit să facă instalarea provizorie a noului episcop. Actul de instalare a fost citit de părintele profesor dr. Mihai Bejenaru. A luat apoicuvântul P. S. Episcop Grigore care, face apel la untire şi credinţă pentru,ar putea învinge vremurile grele pe care le trăim. S’a format apoi cortegiul, care l-a condus pe P. S Episcop în sala de recepţie a palatului Episcopal tinde cuvintele de bun sosit au fost rostite de d-nii Gr. Andriescu, primarul oraşului, pretor Aurel Mocanu în numele d-lui prefect al jud. Fălciu, preot Gh. Popescu în numele funcţionarilor episcopiei, Teodor Radu deputat eparhial în numele corpului didactic primar, preotul protoereu Dumitru in numele clerului din jud. Tutova, Gh. Cerchez preşedintele Camerei de comerţ Huşi în numele negustorilor fălcieni. Tuturor le-a răspuns P. S. Episcop Grigorie, mulţumind fiecăruia în parte pentru cuvintele rostite. Reliefează în chip special rolul de covârşitoare importanţă a corpului didactic alături de al clerului întru educarea, pacificarea şi conducerea maselor cu atât mai mult cu cât şi d-sa a fost învăţător şi apoi profesor şi director de şcoală secundară, în care calitate aminteşte P. S. Sa a avut elev pe actualul secretar general de la Culte. Au urmat apoi prezentările celor prezenţi făcute de părintele profesor dr. Mihai Bejenaru şi Anton Popescu consilier referent. i! CONCERTUL „FILARMONICEI ROMÂNE" PENTRU REFUGIAŢ BASARABENI ŞI BUCOVINENI Mâine seara (Joi 1 August) are loc la Ateneu primul concert simfonic dat de orchestra Filarmonica a Fundaţiilor Culturale Regale în folosul refugiaţilor basarabeni şi bucovineni. Maestrul George Georgescu va dirija un program compus din „Floiia“ de Beethoven, suita clasică (în patru părţi) pentru piano şi orchestră de Dinu Lipatti şi Poema Română de George Enescu. La execuţia suitei sale care în Octombrie 1939 (cu ocazia primei ei audiţii) a repurtat un succes triumfal, va colabora ca solist însuşi compozitorul. Ultimele bilete cu 120 lei (locuri în lojă) şi 100 lei (staruri) se mai pot găsi încă astăzi la librăria Fundaţiilor Regale din strada Lipscani No. 18. авввянввяввваввввввввявешв»в®внвквявввивнЕ58ВМШЯ*вв APROVIZIONAREA EGIPTULUI ÎNCĂ MAI ESTE ASIGURATĂ CAIRO, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Reuter” află din cercurile navale britanice staţionând dealungul canalului de Suez următoarele : „Nu se poate acum împiedeca aprovizionarea Egiptului, deoarece marina britanică a respins vapoarele de război inamice către Massawas Assab, precum şi din cauza supravegherei constante şi preponderenţei forţelor navale britanice”. Corespondentul agenţiei „Reuter’ care a vizitat canalul Suez şi zona lui adaugă. Cu toată reducerea traficului maritim britanic în Mediterana nimeni nu este aci îngrijorat şi aceasta,cu drept cuvânt căci Marea Britanie asigură aprovizionarea Egiptului de către ţările din Orient. Se crede că în curând se vor putea face transporturi din America în Egipt, prin căile maritime orientale, de avioane şi alte materiale destinate forţelor din Levant Deşi vasele de comerţ britanice trec în bătaia tunurilor de pe coasta Eritreei, în îngusta strâmtoare Bab El Mandeb, marina italiană şi bateriile de coastă sunt neputiincioase, neîncercând nici măcar să tragă in vasele noastre. Abisinia a cărei aprovizionare este tăiată, trebue în mod forţat să rămână în defensivă. Necesitatea de a se conserva materialul în urma capturărilor făcute de forţele britanice, produce îngrijorări, iar aprovizionările considerabile de materiale de război motorizate, vor fi poate în curând întrebuinţate pentru a se face faţă ameninţărei crescânde de revoltă, a triburilor abisiniene. RIES SĂRBĂTORIRE IN LUMEA DIPLOMATICA Sărbătorirea d-lui Hibbard, secretarul general al legaţiei Statelor Unite, la restaurantul Zissu-Miorita. Dela stânga: d. M. Qunther* ministrul Statelor Unite, d-na Butculescu şi d. Hibbard -