România - Provincie, august 1940 (Anul 3, nr. 780-794)

1940-08-01 / nr. 780

ч\ Un sentiment de solidaritate a­­­­propie pe toţi acei ce trăesc în fră­mântările, necazurile şi bucuriile a­­celeaşi îndeletniciri. La marinari, purtaţi de legănarea şi izbiturile a­­celuiaş val, acest sentiment ia forma unei strânse legături de camarade­rie şi frăţie, pe care M. S. Regele Carol a sintetizat-o în expresiunea: „ Spiritul Mircea”. Şi observatorii vieţii marinăreşti de la noi, au avut adesea prilejul să prindă note fru­moase şi mişcătoare ale acestui spi­rit. De curând marinărimea noastră încearcă bucuria şi mândria de vedea că pentru întâia oară din ţara românească s’a încredinţat unui ma­rinar înalta demnitate de ministru. Chiar de am şti că vom fi bănuiţi de laudă, nu ne sfiim a spune că în cele trei sferturi de veac, de când a început marinăria la noi ea a avut multe valori, care ar fi făcut bună figură pe banca ministerială. Cine cunoaşte­ însă istoria politică a României din acest răstimp, ştie că până când M. S. Regele n’a înlă­turat nefastul politicianism partidic, nimeni nu putea ajunge ministru dacă nu făcea politică de partid şi dacă nu dispunea de suficientă cli­entelă electorală. Or spiritul idealist al soldaţilor şi marinarilor nu se putea scoborî la metodele şi practi­cile politicianiste de altă dată, şi de aceea nici un marinar nu a putut a­­junge ministru. Astăzi când noua Constituţie a dat ţării o aşezare în care temeiul dreptului la viaţă şi mai cu seamă la conducere, este în măsura muncii, cinstii şi destoiniciei fiecăruia, s’a putut v­edea că între marinarii noş­tri se găsesc valori ce se pot ridica până la cele mai înalte demnităţi ale statului. Din înalta şi chibzuita hotărîre a Suveranului d. amiral adj. Păiş Ni­­colae a fost numit ministru al Aeru­lui şi Marinei. Politica având formele şi posibi­lităţile ei de reclamă, miniştrii poli­tici sunt mai mult sau mai puţin cu­noscuţi publicului, pe când miniş­trii militari nu sunt cunoscuţi decât în cercul conducătorilor armatei. De aceia găsim cu cale să arătăm marelui public ceva din ceia ce sub­liniază personalitatea noului mini­stru al Aerului şi Marinei. D. Amiral Adjutant Păiş a îmbră­ţişat arta marinărească fiindcă de tânăr şi-a simţit sufletul răscolit de acea chemare spre orizonturi cât mai largi, pe care numai marea, cu nos­talgia şi farmecul nesfârşitului ei le poate da. A absolvit şcoala de Aplicaţie a­ Merinei, fiind clasificat întâiul. A luat toate gradele erarhiei marină­reşti la alegere, şi toţi din marină Vedeau cum din ce în ce la acest di­stins ofiţer se accentuau pasiunea marinărească şi acea diversitate şi complexitate de frumoase însuşiri sufleteşti, care îl desprindea din ge­neraţia lui. In 1913 a fost trim­is in Italia un­de, după ce a urmat cu succes cursu­rile Şcoalei superioare de artilerie, a fost ambarcat pentru practică, pe navele de războiu italiene Ferucio di Amalfi. La 1920, a fost trimis să urmeze Şcoala superioară de războiu nava­lă de la Paris, unde, pe lângă ştiinţa Conducerii războiului naval, a avut prilejul să prindă de la cei mai eru­diţi şi autorizaţi marinari ai Franţei, tot ce este lumină şi doctrină navală trasă din învăţămintele marelui răz­boiu. A fost de la 1926—1931 adjutant regal, întâi al Regelui Ferdinand şi apoi la Regenţă, în care calitate­a a putut vedea atâtea lucruri referitoa­re la conducerea ţării, ce i-au fost de mare folos la formarea personali­tăţii sale. A fost după aceia câţiva ani, şef de Stat Major al Marinei Regale, în Care timp a infiltrat acestei armie uluite lucruri bune, din spiritul său luminat şi hotărît. Dorul de a îmbrăţişa câmpuri de activitate mai vaste, spre a putea în­făptui lucruri cu caracter mai pozi­ COMANDOR OCTAV NEDELCU tiv şi mai de folos ţării, l-a determi­nat ca în 1933, să ia conducerea Di­­recţiunei Marinei Comerciale. In a­­ceastă calitate a făcut cunoscut foru­rilor­­conducătoare ale ţării, care este rostul Marinei Comerciale la noi, şi ce desvoltare trebue să i se dea, ca ea să devină cu adevărat un­­factor de contribuţie în economia noastră naţională. Fiind licenţiat în drept şi cunos­cător al dreptului maritim, a revăzut toată legislaţia noastră maritimă, ră­masă foarte înapoiată tocmai din cauză că nu-şi găsise încă competen­ţa necesară, şi a pus această anacro­nică legislaţie în concordanţă cu tot ce este mai juridic şi mai aplica­tiv în dreptul internaţional maritim. A românizat echipajele navelor sub pavilion român, schimbând acel faimos articol, ce dăinuia de 50 ani, şi care, prevedea că din echipajele navelor noastre două treimi puteau să fie străini şi numai o treime ro­mâni, astăzi pe toate navele la ca­targul cărora fâlfae pavilionul nos­tru, echipajele sunt în întregime ro­mâne. A stabilit norme şi a întocmit legi, care armonizează interesele a­­tât de diverse şi contrare ale tuturor factorilor activităţii maritime: pro­ducător, exportator, agent maritim, armator şi marinar, care cu toţii e­­rau la dispoziţia funcţionarilor, că­pităniilor de port şi mai cu seamă a speculaţiei politicianismului de altă dată. A reprezentat România în multe congrese şi conferinţe de navigaţie, şi mai cu seamă în acele ale înţele­gerii Balcanice, la care ca preşedinte al secţiei C. O. M. G. R. în 1938 şi 1939, a dovedit mult tact şi o perfectă cu­noaştere a chestiunilor desbătute, a­­preciată de străini. Dela 1933, când din înalta iniţiati­vă şi sub Augusta Preşedinţie Activă a M. S. Regelui, s’a înfiinţat Societa­tea de salvare a naufragiaţilor în a­­pele teritoriale româneşti, a făcut parte din Comitetul de direcţie, iar dela 1937, ca administrator-delegat al acestei societăţi, s’a făcut simţită contribuţia sa la buna aşezare a o­­perei de sublim umanitarism a sal­vării naufragiaţilor. La 1938 a fost ales preşedinte al Federaţiei române de sporturi nauti­ce, tocmai pentru că puterea sa de a realiza era dinainte cunoscută cercu­rilor conducătoare ale sportului ro­mân, şi aici într’un an a reuşit să dea mare avânt sportului nautic, creind în toată ţara cluburi nautice, care vor creia la rândul lor acel do­rit spirit marinăresc." Personalitatea d-lui Amiral Adju­tant Păiş, caracterizată prin o ma­re putere de a înţelege, de a voi, complectată cu o nespusă dorinţă de a realiza lucruri bune şi folositoare instituţiilor la conducerea cărora es­te chemat, fiind în plină ascensiune de afirmaţie, lămureşte de ce Cel în drept a chibzuit să-i încredinţeze pe aceste vremuri grele, conducerea de mare răspundere a ministerului Ae­rului şi Marinei. Noi marinarii care îl cunoaştem bine, p­e lângă bucuria şi mândria de a-l vedea ministru, avem şi toată nădejdea că în fine activitatea mari­timă a ţării va lua desvoltarea impu­să de consideraţiunile geografice, po­litice şi economice ale României. ■■■MMHRî.* .. : ' No * » . •-« "St. УШ 1940 8UMANIA UN MARINAR MINISTRU D­EJ No. 780 ,вяЕЕШ!аввишдвявйвявяввявяяяв1 £NoNoNoаЯНЯЯВЯНВВВВЯВИ9 NUMAI OFIŢERII ŞI AGENŢII DE POLIŢIE POT FACE CONTROLUL CÂRŢII DE IMOBIL Prefectura poliţiei Capitalei este informată că o serie de in­divizi, dându-se drept agenţi la Serviciul central de control al populaţiei şi Cărţii de imobil, sub pretextul că-şi exercită atribuţiu­­nile,­­ se introduc în locuinţele cetăţenilor, fără niciuun drept. Publicul este înştiinţat, pe a­­ceastă cale, că numai ofiţerii şi agenţii de poliţie au dreptul de a face control, legitimându-se însă, totdeauna, cu carnetul respectiv. Orice altă persoană, care s’ar prezenta în numele Prefecturii Capitalei, fără să facă dovada calităţii de ofiţer sau agent de politie, va fi imediat retimită și dată pe mâna politiei, prin mij­loacele ce s’ar găsi mai potrivite. вяввавя*Е«в«5гй»яв1вв*якияв SVONURILE CĂ AR EXISTA RESTRICŢIUNI IN CE PRIVEŞTE Z.. REA STAŢIUNILOR BALNEO-CLIMATICE SUNT NEÎNTEMEIATE Oficiul Naţional de Turism din ministerul Propagandei Naţionale aduce la cunoştinţa publicului că sezonul de vilegiatură a fost deschis în toate staţiunile balneare, clima­tice şi maritime din ţară şi că ex­­ploataţiunile hoteliere şi stabili­mentele balneare, în marea lor ma­joritate, funcţionează normal. Svonurile răspândite în ultimul timp, după cam­ anul acesta ar exis­ta, restricţiuni speciale în ce prive­şte frecventarea staţiunilor, sunt cu totul neîntemeiate. Pentru vilegiaturişti români, în conformitate cu decizia Ministeru­lui Apărării Naţionale No. 2983 din 17 Octombrie 1939, nu este obliga­torie decât prezentarea la autorită­ţile de poliţie din localitate a Bule­tinului de înscriere al­ Biroului de populaţie şi satisfacerea dispoziţiu­nilor legii Cărţii de Imobil din 1 Februarie 1939. Vizitatorii străini sunt supuşi re­gimului fixat prin decizia ministeru­lui de interne în baza căreia sunt obligaţi să ţină în curent organele de poliţie respective cu deplasările ce fac. Orice alte dispoziţiuni cari ar putea fi luate ulterior în această privinţă, vor fi anunţate publicului la timp, prin presă şi radio. D-NIIGIGURTU SI M. MANOILESCU LA ROMA D-nii I. Gigurtu, preşedintele Consiliului de miniştri şi M. Ma­­noilescu, ministrul Afacerilor Străine, la Roma, la mormântul Soldatului Necunoscut italian ----------— - V­­, pa [— • CASA MS REG­ELE! COMUNICAT Nr. 57 Mareşalul Curţii Regale face cunoscut următoa­rele ■ In dimineaţa zilei de 29 iulie a. c. MAIESTATEA SA REGELE a primit în audienţă de lucru pe: D. general David Pope­­scu, ministru de Internet D. general Constantin Niculescu, ministrul Apă­rării Naţionale; D. Radu Budişteanu, mi­nistrul Cultelor şi Arte­lor ; D. general de armată adj. Constantin Ilasievici. La dejun MAIESTATEA SA REGELE a avut invi­taţi pe d. Ion Gigurtu, preşedintele Consiliului de miniştri şi pe d. prof. Mihail Manoilescu, minis­trul Afacerilor Străine. Bucureşti, 20 Iulie 1040 Instalarea d-lui Florin Em. Manoliu, noul secretar general al ministerului Cultelor şi Artelor La ministerul Cultelor şi Artelor s-a făcut Luni la ora 13,30 instalarea d-lui Florin Em. Manolu, noul se­cretar al acestui departament, în prezenţa d-lui ministru Radu Bu­dişteanu şi a părintelui stavrofor Nicolae Georgescu-Edineţi, secreta­rul general al Cultelor. D. ministru Radu Budişteanu a prezentat pe noul demnitar d-lor Ion Marin Sadoveanu, directorul ge­neral al Teatrelor şi Operelor Ro­mâne, George Georgescu, directorul Operei Române, Ion Minulescu, di­rectorul Artelor, stancu Brădiştea­­nu, directorul Cultelor, N. Davide­­scu, directorul Contenciosului, M. Stancu, directorul Contabilităţii Mihail Livadaru, director de cabi­net şi funcţionarilor superiori ai mi­nisterului. ! ! Audienţele la d. Mitiţă Con­­stantinescu guvernatorul Băncii Naţionale, suspen­­ date Audienţele la d. Mitiţă Constant­inescu, guvernatorul Băncii Naţio­nale a României, sunt suspendate până la 15 August 1940. Inspecţiile d-lui dr. I. Si­­mionescu,subsecretar de stat la ministerul Sănă­tăţii şi Ocrotirilor So­ciale In cursul săptămâna trecute , dr. I. Simionescu, subsecretar de Stat la ministerul Sănătăţii, a inspectat majoritatea centrelor de ajutorare ale refugiaţilor basara­­beni, serviciul sanitar al Portului Constanţa, spitalul Civil şi militar precum şi mai multe dispensare. Activitatea Soc­ietăţii Naţionale „Crucea Roşie" pentru ajutorarea refugiaţilor Am arătat, în articolele precedente că refugiaţii au fost încartiruiţi în diferite cămine şi au luat masa la mai multe cantine. Astfel: Au fost înscrişi, până la data de 26 iulie, 150 refugiaţi, la următoa­rele cămine: 1) Căminul Principesa Maria, str. Vasile Alecsandri 1. 2) Căminul Arte Grafice, str. A­­nastasie Panu 41. 3) Căminul de mecanici (Obor), B-dul Gărei de Est. 4) Căminul Splaiul Unirei, Splaiul Unirei 76.­5) Căminul A. C. F., str. Popa Rusu 13. 6) Căminul A. C. T., str. General Berthelot 10. 7) Căminul P­reoteselor, B-dul Ca­­rol 75. 8) Căminul Preoteselor, str. Ro­mană 246. 9) Căminul Casnic, str. Pia Bră­­tianu 19. Prin Şcoala Floreasca şi Căminul Casei au mai trecut 98 refugiaţi. La cantina Asociaţiei Creştine a Femei­lor Române (A.C.F.) au luat masa 10.206 refugiaţi de la 1—22 iulie inclusiv. Societatea „Crucea Roşie” mulţu­meşte pe această cale d-tor condu­cători ai ministerului Muncii, cari din prima clipă au pus la­ dispozi­ţie cămine, în aşa fel încât refugiaţii au putut fi găzduiţi de îndată ce au sosit în Bucureşti. Mai aduce mulţumiri conducătorilor căminelor A.C.F. şi A.C.T., precum şi tuturor acelora cari şi-au dat concursul în ajutorarea refugiaţilor. Colecta pentru refugiaţii din Basarabia şi Bucovina de Nord, la Uzinele metalurgice Hunedoara şi Uzinele Ghelar HUNEDOARA. 30. — Prin Gărzile Naţionale din Hunedoara şi Ghe­lar s'a colectat dela funcţionari şi muncitori frumoasa sumă de lei 154.000 pentru refugiaţii din Basara­bia şi Bucovina île Nord, iar Direc­ţiunea uzinelor Hunedoara, a con­tribuit cu suma de lei 25.000 din fondurile ei. Conducătorii Gărzilor Naţionale, d-nii ing. Dim­isie Curcubălă la Hu­nedoara şi inginer Ioan Popescu la Ghelar, susţinuţi de Direcţiune prin d. ing. Nicolae Grigorie,dir. Uzine­lor, au făcut apel pentru o contri­buţie benevolă în favorul acestor re­fugiaţi năpăstuiţi ai soartei şi ast-, fel s’a încasat suma de 179.000 lei O SCRISOARE A D-LUI GIROD AGENTUL CONSULAR AL ELVEŢIEI IN BASARABIA Din partea d-lui Girod, agent consular al Elveţiei în Basarabia primim următoarea scrisoare : In clipa când urmează să pără­sesc pământul ospitalier al Româ­niei, a doua noastră patrie, mă gră­besc să adresez călduroase mulţu­miri autorităţilor cu cari am luat contact în timpul zilelor tragice ale exodului nostru din Basarabia. Funcţionarii publici, prin tactul lor faţă de refugiaţii noştri, au iz­butit într’o oare­care măsură să a­­line rănile produse printr’o violentă desrădăcinare din pământul natal. Străjerii merită o menţiune cu to­tul deosebită pentru felul în care şi-au îndeplinit însărcinarea, ade­­­sea anevoioasă; zelul şi veselia lor tinerească au pus un balsam pe multe inimi rănite. Se simte că a­­cest corp de tineri este bine condus şi are viitor. Nu vreau să trec sub tăcere nici comitetele bine organizate, destina­te să vină în ajutorul refugiaţilor. Tuturor acelora cari au contribuit la îndulcirea suferinţelor nenoroci­ţilor noştri pribegi, o sinceră mul­ţumire. Dumnezeu să-i răsplătească. (ss) GIROD G. Agent Consular al Fdveţiei­­ în Basarabia Г 1SSI888-1 fc-- gali •*»»«вявввввявяя*«мв5,,яя*Я‘' '■ттчйашивям» .ARES,­­». $. EPISCOP G­­ORE LEU AL HUŞILOR HUŞI, 29. —­eri de dimineaţă la ora 11 jumi. cu un ceremonial deo­sebit a avut loc instalarea P. S. Epis­cop Grigore Leu al Huşilor în pre­zenţa părintelui Georgescu-Edineţi, secretarul general al Cultelor şi Ar­telor, a tuturor autorităţilor locale şi a unui numeros număr de credin­cioşi. Serviciul religios a fost oficiat de P. S. Arhiereu Valerie Moglan epis­cop, locotenent înconjurat de sobo­rul de preoţi ai catedralei episcopale de reprezentanţii clerului din Tutova şi ai mănăstirilor din eparhie. După terminarea serviciului reli­gios a luat cuvântul părintele secre­tar general Georgescu-Edineţi, care a arătat că d-sa în lipsa d-lui ministru a venit să­ facă instalarea provizorie a noului episcop. Actul de instalare a fost citit de părintele profesor dr. Mihai Beje­­naru. A luat apoi­­cuvântul P. S. Episcop Grigore care, face apel la untire şi credinţă pentru,ar putea învinge vre­murile grele pe care le trăim. S’a format apoi cortegiul, care l-a condus pe P. S Episcop în sala de recepţie a palatului Episcopal tinde cuvintele de bun sosit au fost ros­tite de d-nii Gr. Andriescu, primarul oraşului, pretor Aurel Mocanu în numele d-lui prefect al jud. Fălciu, preot Gh. Popescu în numele func­ţionarilor episcopiei, Teodor Radu deputat eparhial în numele corpului didactic primar, preotul protoereu Dumitru in numele clerului din jud. Tutova, Gh. Cerchez preşedintele Camerei de comerţ Huşi în numele negustorilor fălcieni. Tuturor le-a răspuns P. S. Episcop Grigorie, mulţumind fiecăruia în parte pentru cuvintele rostite. Reliefează în chip special rolul de covârşitoare importanţă a corpului didactic alături de al clerului întru educarea, pacificarea şi conducerea maselor cu atât mai mult cu cât şi d-sa a fost învăţător şi apoi profesor şi director de şcoală secundară, în care calitate aminteşte P. S.­­ Sa a avut elev pe actualul secretar gene­ral de la Culte. Au urm­at apoi prezentările celor prezenţi făcute de părintele profesor dr. Mihai Bejenaru şi Anton Popescu consilier referent. i! CONCERTUL „FILARMONICEI ROMÂNE" PENTRU REFUGIAŢ­ BASARABENI ŞI BUCOVINENI Mâine seara (Joi 1 August) are loc la Ateneu primul concert simfonic dat de­ orchestra Filar­monica a Fundaţiilor Culturale Re­gale în folosul refugiaţilor basara­­beni şi bucovineni. Maestrul George Georgescu va dirija un program compus din „Fl­oiia“ de Beethoven, suita cla­sică (în patru părţi) pentru piano şi orchestră de Dinu Lipatti şi Poema Română de George Enescu. La execuţia suitei sale care în Octombrie 1939 (cu ocazia primei ei audiţii) a repurtat un succes triumfal, va colabora ca solist în­suşi compozitorul. Ultimele bilete cu 120 lei (locuri în lojă) şi 100 lei (staruri) se mai pot găsi încă astăzi la librăria Fundaţiilor Regale din strada Lip­scani No. 18. авввянввяввваввввввввявешв»в®внвквявввивнЕ58ВМШЯ*вв APROVIZIONAREA EGIPTULUI ÎNCĂ MAI ESTE ASIGURATĂ CAIRO, 29 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei „Reuter” află din cercurile navale britanice staţio­nând dealungul canalului de Suez următoarele : „Nu se poate acum împiedeca a­­provizionarea Egiptului, deoarece marina britanică a respins vapoa­rele de război inamice către Mas­­sawa­s Assab, precum şi din cauza supravegherei constante şi prepon­derenţei forţelor navale britanice”. Corespondentul agenţiei „Reuter’ care a vizitat canalul Suez şi zona lui adaugă. Cu toată reducerea traficului ma­ritim britanic în Mediterana ni­meni nu este aci îngrijorat şi acea­sta,cu drept cuvânt căci Marea Bri­­tanie asigură aprovizionarea Egip­tului de către ţările din Orient. Se crede că în curând se vor putea face transporturi din Ame­rica în Egipt, prin căile maritime orientale, de avioane şi alte mate­riale destinate forţelor din Levant Deşi vasele de comerţ britanice trec în bătaia tunurilor de pe coasta Eritreei, în îngusta strâmtoare Bab El Man­deb, marina italiană şi bate­riile de coastă sunt neputiincioase, neîncercând nici măcar să tragă in vasele noastre. Abisinia a cărei aprovizionare este tăiată, trebue în mod forţat să rămână în defensivă. Necesitatea de a se conserva ma­terialul în urma capturărilor făcute de forţele britanice, produce îngri­jorări, iar aprovizionările conside­rabile de materiale de război moto­rizate, vor fi poate în curând între­buinţate pentru a se face faţă ame­­ninţărei crescânde de revoltă, a tri­burilor abisiniene. RIES SĂRBĂTORIRE IN LUMEA DIPLOMATICA Sărbătorirea d-lui Hibbard, secretarul general al legaţiei Statelor Unite, la restaurantul Zissu-Miorita. Dela stânga: d. M. Qunther* ministrul Statelor Unite, d-na Butculescu şi d. Hibbard -

Next